ICCJ. Decizia nr. 75/2013. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI
Decizia penală nr. 75/2013
Dosar nr. 1801/1/2013
Şedinţa publică de la 8 aprilie 2013
Asupra cererii de contestaţie în anulare de faţă;
Din actele dosarului constată următoarele:
Prin Încheierea penală nr. 37 din şedinţa din Camera de Consiliu de la 11 februarie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 8050/1/2012, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de recurs formulată de petenta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor împotriva Încheierii penale nr. 248 din şedinţa din Camera de Consiliu de la 3 decembrie 2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 6884/1/2012, reţinând că hotărârea atacată nu face parte din categoria celor care pot fi atacate cu recurs.
Împotriva Încheierii penale nr. 37 din 11 februarie 2013, Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor a formulat contestaţie în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 386 lit. a) C. proc. pen., întrucât nu a fost legal citată.
Examinând în principiu contestaţia în anulare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, constată că este inadmisibilă.
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac în cadrul căreia sunt remediate erori ce nu pot fi înlăturate pe alte căi, fiind deci o cale de anulare pentru vicii şi nulităţi relativ la actele de procedură, ce trebuie folosită numai în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, cu respectarea termenelor în care titularii acesteia o pot formula, contribuind astfel la consolidarea principiului stabilităţii hotărârilor judecătoreşti definitive.
Tocmai caracterul de cale extraordinară a contestaţiei în anulare constituie o garanţie că această cale de atac nu va deveni o posibilitate la îndemâna oricui şi oricând de înlăturare a efectelor pe care trebuie să le producă hotărârile judecătoreşti definitive.
Potrivit dispoziţiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare;
c) când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin. 1 lit. f - i1, cu privire la care existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă;
e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. (11) ori art. 38516 alin. (1) C. proc. pen.
Conform dispoziţiilor art. 391 alin. (1) C. proc. pen., contestaţia în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 386 lit. a) - c) şi e) C. proc. pen., este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, astfel că, înainte de a se pronunţa asupra cererii de contestaţie, instanţa este obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii.
În această etapă procesuală instanţa este obligată să examineze dacă cererea introdusă priveşte o hotărâre definitivă, dacă este introdusă în termenul prevăzut în art. 388 C. proc. pen., dacă motivul pe care se întemeiază contestaţia este unul din cele limitativ prevăzute în art. 386 C. proc. pen. şi dacă în sprijinul contestaţiei s-au depus ori se invocă dovezi existente la dosar toate aceste condiţii trebuind a fi îndeplinite cumulativ.
Potrivit art. 388 alin. (1) C. proc. pen., contestaţia în anulare pentru motivele arătate în art. 386 lit. a) - c) şi e) C. proc. pen. poate fi introdusă cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării, iar de către celelalte părţi, în termen de 30 de zile de la data pronunţării hotărârii a cărei anulare se cere.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că hotărârea, a cărei anulare se cere, a fost pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nu face parte din categoria celor prevăzute de art. 386 alin. (1) C. proc. pen.
Potrivit acestui din urmă articol, contestaţia în anulare poate fi formulată numai împotriva hotărârilor penale definitive.
Înţelesul sintagmei hotărâri penale definitive dat de legiuitor este de hotărâri prin care a fost soluţionat fondul cauzei. Or, încheierea atacată nu a vizat aspecte legate de fondul cauzei, neîncadrându-se astfel, în dispoziţiile art. 386 alin. (1) C. proc. pen.
În aceste condiţii se constată că nu sunt îndeplinite cumulativ cerinţele impuse de art. 391 alin. (2) C. proc. pen.
În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor împotriva încheierii penale nr. 37 din şedinţa din Camera de Consiliu de la 11 februarie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 8050/1/2012.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatoarea va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor împotriva Încheierii penale nr. 37 din şedinţa din Camera de Consiliu de la 11 februarie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 8050/1/2012.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 70/2013. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 76/2013. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI → |
|---|
