ICCJ. Decizia nr. 188/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 188/2004
Dosar nr. 86/2004
Şedinţa publică din 7 iunie 2004
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 29 noiembrie 2001, D.D., domiciliat în Bucureşti, sectorul 1, s-a adresat Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, chemând în judecată pe C.F., B.G.E., C.G., B.Gh., G.T.S.I., P.A., S.F. şi M.I., pentru săvârşirea infracţiunilor de insultă prevăzută de art. 205 C. pen. şi de calomnie prevăzută de art. 206 C. pen., precum şi obligarea acestora să-i plătească diferite sume, în dolari S.U.A., cu titlu de despăgubiri.
S-a susţinut că, în emisiunile din zilele 19, 20 şi 21 octombrie 2001, cu prilejul unor dezbateri organizate de postul de televiziune T.A.B., persoanele sus-menţionate au făcut, la adresa petiţionarului D.D., mai multe afirmaţii neadevărate, de natură a aduce atingere reputaţiei sale şi a-l expune unor măsuri, precum şi dispreţului public.
La solicitarea petiţionarului, Curtea Supremă, secţia penală, prin încheierea nr. 2524 din 17 mai 2002, a dispus strămutarea judecării cauzei la Judecătoria Vălenii de Munte.
Judecătoria Vălenii de Munte, prin sentinţa penală nr. 521 din 14 noiembrie 2002, a declinat competenţa de soluţionare a plângerii în favoarea Curţii Supreme de Justiţie, motivând că, în perioada în care se susţine că au fost săvârşite faptele, o parte dintre cei 8 inculpaţi ar fi intrat în compunerea Guvernului ca secretari sau subsecretari de stat.
Prin sentinţa nr. 124 din 9 decembrie 2003, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, constatând că, în cauză, nu s-a ivit conflict de competenţă, pentru a fi soluţionat, a trimis cauza, în vederea continuării judecăţii, la Judecătoria Vălenii de Munte.
Partea vătămată D.D. a declarat recurs împotriva acestei sentinţe.
Procurorul a invocat excepţia de inadmisibilitate a recursului.
Excepţia este fondată.
În adevăr, potrivit art. 42 alin. (4) C. proc. pen., „hotărârea de declinare a competenţei nu este supusă apelului şi nici recursului".
De asemenea, din nici o altă dispoziţie a legii nu rezultă că ar fi supusă vreunei căi de atac hotărârea prin care instanţa supremă trimite cauza, pentru continuarea judecăţii, instanţei ce s-a dezînvestit, în mod greşit, pe motiv că nu i-ar reveni competenţa de a judeca.
În atare situaţie, constatându-se că hotărârea, prin care secţia penală a instanţei supreme a trimis cauza la Judecătoria Vălenii de Munte, nu este supusă nici unei căi de atac, urmează ca recursul declarat de partea vătămată D.D. să fie respins ca nefondat.
Totodată, mai urmează ca partea vătămată să fie obligată să plătească statului cheltuielile judiciare efectuate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de partea vătămată D.D. împotriva sentinţei nr. 124 din 9 decembrie 2003 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Obligă pe partea vătămată recurentă să plătească statului suma de 600.000 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 7 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 187/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 189/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
