ICCJ. Decizia nr. 238/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 238/2004
Dosar nr. 197/2004
Şedinţa publică din 20 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 5 iulie 2004, I.T., inculpat în dosarul nr. 3552/2004 al Tribunalului Alba, a declarat, prin apărător, că recuză pe toţi judecătorii acelui tribunal, precum şi întregul corp de magistraţi ai Curţii de Apel Alba-Iulia, fără să precizeze motivele pe care le invocă.
Prin încheierea din aceeaşi zi, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în vederea soluţionării cererii de recuzare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin încheierea nr. 180 din 7 iulie 2004, pronunţată în dosarul nr. 3892/2004, a respins cererea de recuzare, ca nefondată, cu motivarea că aceasta nu întruneşte condiţiile referitoare la recuzarea întregii instanţe, prevăzute în art. 52 alin. (5) C. proc. pen., deoarece inculpatul nu a indicat în mod concret, pentru fiecare judecător din instanţa vizată, cazurile de incompatibilitate avute în vedere, ci s-a limitat doar la susţinerea că magistraţii instanţei respective ar fi lipsiţi de obiectivitate.
Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat recurs.
Recursul nu este admisibil.
Prin alin. (7) al art. 52 C. proc. pen., abrogat prin art. unic al OUG nr. 55/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 592 din 1 iulie 2004, se prevedea că „încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 48 de ore din momentul pronunţării".
Or, în urma abrogării alineatului menţionat, încheierea prin care s-a respins recuzarea este supusă reglementării cu caracter general, de la art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., în conformitate cu care „încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau Decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs".
Aşa fiind şi cum, prin nici o dispoziţie a legii, nu se mai prevede că încheierea prin care a fost respinsă cererea de recuzare ar putea fi atacată separat cu recurs, urmează ca recursul declarat de inculpatul I.T. să fie respins, ca inadmisibil, cu obligarea acestuia să plătească statului cheltuielile judiciare efectuate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul I.T. împotriva încheierii nr. 180 din 7 iulie 2004, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 3892/2004.
Obligă pe inculpat să plătească statului suma de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, vor fi avansaţi din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 20 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 237/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 24/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
