ICCJ. Decizia nr. 240/2005. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 240/2005
Dosar nr. 174/2005
Şedinţa publică din 19 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 29 mai 2003, Colegiul jurisdicţional al Camerei de Conturi a judeţului Mureş a fost sesizat de Procurorul financiar, în temeiul art. 37 alin. (1), coroborat cu art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, solicitându-i-se pronunţarea unei sentinţe prin care S.N.G.N. R. Mediaş, sucursala Târgu Mureş, să fie obligată să vireze către bugetul de stat, suma de 1.681.293.194 lei compusă din 703.668.378 lei impozit pe profit, 534.787.967 lei T.V.A. şi 442.836.789 lei majorări de întârziere.
Totodată, cu privire la ultima sumă, Procurorul financiar a solicitat să se dispună recuperarea c/val majorărilor de întârziere de la persoanele vinovate, determinate prin actul de control.
În fine, prin actul de sesizare s-a solicitat obligarea la recuperarea c/val plăţilor nejustificate şi a foloaselor nerealizate aferente, de la persoanele fizice nominalizate în act şi virarea acestor sume pe destinaţii legale.
La data de 21 octombrie 2003, organul jurisdicţional învestit cu soluţionarea sesizării menţionate, a pus în discuţie din oficiu, măsura suspendării judecării cauzei, până la soluţionarea recursurilor jurisdicţionale declarate împotriva încheierii de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 11 din 1 iulie 2003, de către secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi.
Prin încheierea pronunţată în aceeaşi dată, în dosarul nr. 18/2003, Curtea de Conturi a judeţului Mureş - Colegiul jurisdicţional a dispus suspendarea cauzei, conform art. 69 alin. (1) din Legea nr. 9471992, republicată, până la judecarea recursurilor jurisdicţionale declarate împotriva încheierii prin care au fost instituite măsurile asigurătorii.
S-a reţinut că suspendarea judecării cauzei se justifică, din motivul arătat, precum şi în raport cu modificarea dispoziţiilor art. 136 din Constituţia României, cu referire la reglementarea procedurii de judecată a litigiilor rezultate din activitatea Curţii de Conturi.
Împotriva acestei încheieri, la data de 3 noiembrie 2003, S.N.G.N. R. SA Mediaş, sucursala Târgu Mureş, a declarat recurs jurisdicţional, criticile privind nelegalitatea suspendării judecării cauzei, respectiv lipsa temeiului legal şi neincidenţa în cauză a cazurilor de suspendare facultativă determinate de legea procesual-civilă.
Prin Decizia nr. 2162 din 1 aprilie 2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a trimis dosarul, Curţii de Apel Târgu Mureş, în vederea soluţionării recursului declarat de S.N.G.N. R. SA Mediaş, sucursala Târgu Mureş.
S-a reţinut, cu referire la încheierea a cărei reformare se cere, că aceasta poate fi supusă controlului judecătoresc exclusiv pe calea recursului.
Or, potrivit art. 299 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 195/2004, de aprobare a OUG nr. 58/2003, în situaţia în care hotărârile sunt supuse numai recursului, judecarea acestei căi de atac este de competenţa instanţei imediat superioare celei care a pronunţat hotărârea a cărei reformare se cere.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, S.N.G.N. R. SA Mediaş, sucursala Târgu Mureş, a declarat recurs, fără a invoca nici unul din motivele de nelegalitate determinate prin art. 304 C. proc. civ.
Recurenta a precizat că va depune motivele căii de atac exercitate după redactarea şi comunicarea hotărârii atacate, conform art. 303 alin. (2) C. proc. civ.
Recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Din dispoziţiile art. 299 C. proc. civ., rezultă că una din condiţiile ce se cer a fi întrunite cumulativ, pentru exercitarea recursului, priveşte existenţa unei hotărâri, determinate ca atare de lege, susceptibilă de reformare pe această cale.
Or, potrivit art. II alin. (2) şi (3) din OUG nr. 65/2004, „Căile de atac se judecă de instanţele competente, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), apelurile aflate pe rolul curţilor de apel, la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se trimit la tribunale, iar recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se trimit la curţile de apel. Trimiterea dosarelor se face prin declinarea competenţei, prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor".
Potrivit art. 299 alin. (3) C. proc. civ., în redactarea în vigoare la data pronunţării hotărârii atacate, astfel cum a fost introdus prin art. I pct. 5 din Legea nr. 195/2004, „în situaţiile în care, potrivit dispoziţiilor prezentului cod sau ale legii speciale, încheierile sau alte hotărâri pronunţate de instanţele judecătoreşti sunt supuse numai recursului, judecarea acestei căi de atac este de competenţa instanţei imediat superioare celei care a pronunţat hotărârea în cauză sau, după caz, de competenţa instanţei expres prevăzută de lege".
Hotărârea de declinare a competenţei fiind irevocabilă, potrivit normei procedurale menţionate, aceasta nu este supusă recursului, conform art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ.
Aşadar, se constată că nu este îndeplinită condiţia existenţei unei hotărâri, determinate de lege, susceptibilă a fi supusă controlului judecătoresc pe această cale.
Drept urmare, excepţia de inadmisibilitate a recursului se constată a fi întemeiată.
Nu pot fi primite criticile formulate de recurent, întrucât hotărârea atacată a fost pronunţată la data de 1 aprilie 2005, ulterior aprobării şi modificării ordonanţei menţionate, prin Legea nr. 493/2004, respectiv OUG nr. 58/2003, Legii nr. 195/2004, de aprobare a acestei ordonanţe şi OUG nr. 117/2003, avute în vedere de instanţă, la pronunţarea hotărârii atacate.
Faţă de modul de redactare al art. 299 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., în vigoare la soluţionarea prezentului recurs, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 219/2005, aceeaşi concluzie se impune şi în condiţiile abrogarii alin. (3) al art. 299 C. proc. civ., prin actul normativ menţionat.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced şi ca urmare a admiterii excepţiei, Curtea va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.N.G.N. R. SA Mediaş, sucursala Târgu Mureş, împotriva deciziei nr. 2162 din 1 aprilie 2005, pronunţată de secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. 792/2004, ca inadmisibil.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 24/2005. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 241/2005. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
