ICCJ. Decizia nr. 29/2006. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI

Decizia nr. 29/2006

Dosar nr. 275/2005

Şedinţa publică din 23 ianuarie 2006

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 12031 din 19 decembrie 2003, Judecătoria Cluj-Napoca a admis în parte acţiunea reclamanţilor M.I. şi M.A.E., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român, prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, N.I.V., N.N.N., SC C.A. SA, prin lichidator SC A.P. SA Cluj Napoca şi municipiul Cluj Napoca, prin Primar şi a constatat că imobilul în litigiu a trecut fără titlu valabil în proprietatea statului.

Cererea privind constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare, a fost respinsă.

Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, prin Decizia nr. 663/A din 18 martie 2004, a admis în parte apelul declarat de pârâţii N.I.V. şi N.N.N., precum şi apelul declarat de pârâtul Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca şi a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că a respins acţiunea reclamanţilor.

Apelul declarat de reclamanţi împotriva aceleaşi hotărâri a fost respins ca nefondat.

Împotriva deciziei pronunţate în apel, reclamanţii M.I. şi M.A.E. au declarat recurs.

Prin încheierea nr. 6911 din 20 septembrie 2005, în temeiul dispoziţiilor art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a trimis cauza, Curţii de Apel Cluj, spre competentă soluţionare.

Împotriva acestei din urmă încheieri, reclamanţii au declarat un nou recurs.

Recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În cauză, secţia civilă şi de proprietate intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie era învestită cu un recurs a cărui soluţionare, ca urmare a modificării Codului de procedură civilă, era de competenţa curţii de apel.

Potrivit art. II alin. (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 „(3) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care, potrivi prezentei legi, sunt de competenţa curţilor de apel, se trimit la curţile de apel. (4) În cazurile prevăzute la alin. (1) - (3), trimiterea dosarelor se va face, pe cale administrativă, instanţelor devenite competente să le judece".

În consecinţă, secţia civilă şi de proprietate intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin încheierea atacată cu recurs, a procedat conform dispoziţiilor art. II alin. (4) din Legea nr. 219/2005, cu referire la alin. (3) al aceluiaşi articol.

Prin actul normativ menţionat nu s-a stabilit posibilitatea atacării cu recurs a dispoziţiei, date în aplicarea legii, de trimitere a dosarului pe cale administrativă la instanţa devenită competentă a soluţiona recursul.

Drept urmare, în atare situaţie, admisibilitatea recursului este examinată în raport cu dispoziţiile de drept comun, respectiv art. 299 C. proc. civ.

Or, din dispoziţiile art. 299 C. proc. civ., rezultă că una din condiţiile ce se cer a fi întrunite cumulativ, pentru exercitarea recursului, priveşte existenţa unei hotărâri, determinate ca atare de lege, susceptibilă de reformare pe această cale.

Cum această condiţie se constată a nu fi îndeplinită, se constată că excepţia pusă în discuţie este întemeiată.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced şi ca urmare a admiterii excepţiei, Curtea va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanţii M.I. şi M.A.E. împotriva încheierii nr. 6911 din 20 septembrie 2005, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, în dosarul nr. 6867/2004.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 ianuarie 2006.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 29/2006. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI