Abandonul de familie. Art.378 NCP. Sentința nr. 425/2015. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 425/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 04-11-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 425/2015
Ședința publică din 04.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. D. M.
GREFIER: A. M.
Ministerul Public – P. de pe lângă Judecătoria A. I. - este reprezentant de procuror G. O..
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul U. G. trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin.1 lit. c C. p. cu aplicarea art. 5 C.p.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă în părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27.10.2015 când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de azi, încheierea făcând parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 3191/P/2012 emis la data de 03.11.2014 P. de pe lângă Judecătoria A. I. a trimis în judecată pe inculpatul U. G. pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin.1 lit. c C. p. cu aplicarea art. 5 C.p.
În actul de sesizare se arată, în esență în fapt, că timp de mai multe luni de zile nu a achitat pensia de întreținere stabilită prin hotărâre judecătorească în favoarea minorului U. I. A., deși avea posibilități financiare.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângerile reprezentantei persoanei vătămate - Bizo I.; declarațiile inculpatului U. G.; sentința civilă nr. 696/2004 a Judecătoriei A. I.; sentința civilă nr. 4786/2011 a Judecătoriei A. I.; declarațiile martorului U. P.; alte înscrisuri.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 21.05.2015 sub dosar nr._ .
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 27.01.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
În cursul judecății s-a insistat în prezentarea inculpatului în fața instanței de judecată pentru a da posibilitatea acestuia de a se prevala de procedura simplificată de recunoaștere a învinuirii, fiind citat la adresa de domiciliu, inclusiv cu mandat de aducere, din demersurile astfel efectuare reieșind că este plecat din țară, motiv pentru care la termenul de judecată din data de 21.04.2015 s-a dat citire actului de sesizare și s-a procedat la efectuarea cercetării judecătorești de drept comun, fiind încuviințată și administrată proba testimonială în cadrul căreia a fost reaudiat martorul din faza de urmărire penală- U. P., precum și proba cu înscrisuri. Inculpatul nu a fost audiat în fața instanței, însă începând cu termenul de judecată din data de 26.05.2015, a fost reprezentat în fața instanței de apărător ales.
În cauză persoana vătămată minoră U. I. A., prin reprezentant legal Bizo I., s-a constituit parte civilă având ca obiect obligarea inculpatului la plata pensiei de întreținere restantă.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
- Situația de fapt:
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată că situația de fapt astfel cum a fost descrisă în cuprinsul actului de sesizare al instanței este una corectă și corespunde realității.
Astfel, la data de 28.08.2012, numita Bizo I., în calitate de reprezentantă legală a minorului U. I. A., a depus plângere împotriva inculpatului U. G. pentru comiterea infracțiunii de abandon de familie, sesizând că prin sentința civilă nr. 910/2004 a Judecătoriei A. I., inculpatul a fost obligat la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului U. I. A., în cuantum de 700.000 lei vechi lunar, în luna noiembrie 2004, acesta a achitat 420.000 lei, iar de atunci nu a mai plătit nimic.
Ulterior, la data de 17.04.2014, Bizo I. a depus o nouă plângere împotriva inculpatului, având același obiect, iar pe lângă aspectele menționate în prima plângere, susnumita a mai arătat că prin sentința civilă nr. 4786/2011 a Judecătoriei A. I. s-a dispus majorarea pensiei de întreținere de la 700.000 lei vechi lunar la 160 lei lunar; în luna februarie 2013, inculpatul a mai achitat suma de 500 lei, iar cu excepția plăților efectuate în lunile noiembrie 2004 și februarie 2013, inculpatul nu a mai plătit nimic.
Fiind audiat în faza actelor premergătoare, inculpatul a declarat că după ce s-a născut minorul U. I. A. (07.12.1999), a plecat în Spania să lucreze. Până în anul 2004 a plătit pensia alimentară și chiar dacă nu o făcea în fiecare lună, erau lunii în care plătea mai mult. Banii erau trimiși mamei sale, care la rândul său îi punea pe numele copilului, având un cont deschis. Întrucât banii nu erau ridicați de nimeni, aceștia erau returnați expeditorului. Inculpatul mai arată că nu a putut să ia legătura cu fosta sa soție de mai mulți ani din cauză că nu a avut numărul său de telefon și poate din această cauză aceasta nu știe că banii se află în contul copilului, cont la care avea acces doar el și mama sa.
Potrivit adresei emisă de Cabinet av. R. Coțuna M. (avocata numitei Bizo I. din procesele de divorț și majorare pensie de întreținere), în urma unor discuții telefonice avute cu organele de poliție, a luat legătura cu fosta sa clientă, care i-a comunicat un număr de cont deschis la BCR, în care poate fi virată pensia de întreținere. Din procesul-verbal din data de 26.03.2013, încheiat de organele de poliție, reiese că în aceeași zi s-a luat legătura cu tatăl inculpatului, care le-a relatat că după ce a primit numărul de cont, a discutat telefonic cu fiul său din Spania, acesta solicitându-i să vireze banii doar la adresa de domiciliu din țară, ci nu în alt cont.
În cauză a fost audiat și U. P., tatăl inculpatului, atât în cursul urmării penale, cât și în fața instanței de judecată (f. 24-25 dup, f. 100-101 ds. inst.), care a declarat că fiul său îi trimitea bani pentru a plăti pensia de întreținere, însă de la o vreme Bizo I. nu mai locuiește în A. I., fapt pentru care banii erau returnați. Organele de poliție i-au comunicat un cont în care să fie virată pensia de întreținere, însă fiul său nu a fost de acord cu acest lucru, argumentând că se mai întâlnește în Spania cu fosta soție și îi plătește personal. A arătat că inculpatul nu a mai venit în țară de circa doi ani de zile, iar la telefon se auzeau destul de rar, motiv pentru care martorul s-a hotărât să meargă în Spania, unde s-a întâlnit cu acesta, înmânându-i totodată citația emisă de organele de poliție. Inculpatul avea probleme de sănătate, dar și financiare, locuind în chirie și muncind fără contract de muncă, cu ziua. De asemenea, consuma frecvent băuturi alcoolice. În 2014, U. P. a revenit în țară și a trimis suma de 2.600 lei prin mandat poștal la aceeași adresă din A. I., însă banii au fost trimiși înapoi. Martorul a confirmat și în fața instanței de judecată, că inculpatul lucrează în Spania, deși, nu este angajat cu contract de muncă, locuiește cu chirie, și că a trimis bani familiei pentru a plăti pensia de întreținere în favoarea minorului, atunci când putea, dar nu în totalitate, însă în ultima perioadă acesta a înțeles să plătească pensia și discutând cu el i-a spus că are de gând să se conformeze pe viitor.
Cu toate că avea cunoștiință despre faptul că fiul său minor împreună cu mama sa sunt plecați în Spania, inculpatul a insistat ca pensia de întreținere să fie plătită la domiciliul minorului din A. I., prin mandat poștal, sau în contul copilului deschis la CEC Bank – Sucursala A. I., unde este împuternicită mama inculpatului, numita U. R.. În acest fel, a urmărit încă de la bun început să creeze o aparență de bună-credință, lăsând să se înțeleagă că el își exercită obligația stabilită de instanță, dar banii nu ajung la destinatar din considerente care nu țin de voința lui. Această poziție subiectivă reiese chiar din faptul că imediat după ce tatăl său i-a comunicat numărul de cont transmis de mama minorului, acesta le-a interzis părinților săi să vireze banii în cont, cerându-le să plătească doar prin mandat poștal, având reprezentarea că banii vor fi returnați expeditorului, întrucât la adresa respectivă nu mai locuiește nimeni.
De altfel, pe parcursul cercetării judecătorești, inculpatul a făcut dovada prin înscrisuri depuse la dosar, că a înțeles să achite pensia de întreținere restantă în favoarea fiului său minor, solicitând chiar acordarea unor termene de judecată pentru a se împăca, fapt ce relevă că recunoaște starea de fapt mai sus descrisă în sensul că și-a lipsit fiul minor de pensia de întreținere astfel cum a fost obligat prin hotărâre judecătorească, pe parcursul mai multor luni de zile, deși avea posibilități financiare, aspecte care evident reies din împrejurarea că inculpatul este plecat de aproximativ zece ani de zile în străinătate tocmai cu scopul de a munci, unde a locuit cu chirie, a lucrat atât cu contract de muncă, cât și cu ziua, consumă frecvent băuturi alcoolice, astfel că a avut posibilități efective de plată a pensiei de întreținere în fiecare lună.
Ca atare, starea de fapt mai sus descrisă reiese din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză, respectiv: declarațiile reprezentantei persoanei vătămate - Bizo I.; declarațiile inculpatului; sentința civilă nr. 696/2004 a Judecătoriei A. I.; sentința civilă nr. 4786/2011 a Judecătoriei A. I.; declarațiile martorului U. P.; înscrisuri.
- Încadrarea juridică:
Fapta inculpatului U. G. constând în aceea că timp de mai multe luni de zile nu a achitat pensia de întreținere stabilită prin hotărâre judecătorească-respectiv prin sentința civilă nr. 910/2004 a Judecătoriei A. I. și prin sentința civilă nr. 4786/2011 a Judecătoriei A. I., în favoarea minorului U. I. A., deși avea posibilități financiare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c) Cod penal.
Elementul material al infracțiunii este reprezentat de acțiunea inculpatului de a nu plăti cu rea-credință mai multe luni de zile pensia de întreținere stabilită prin hotărâre judecătorească-respectiv prin sentința civilă nr. 910/2004 a Judecătoriei A. I. și prin sentința civilă nr. 4786/2011 a Judecătoriei A. I., în favoarea minorului U. I. A..
Urmarea imediată constă în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la raporturile ce presupun obligația de întreținere între membrii familiei.
Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de abandon de familie a fost săvârșită cu intenție directă în sensul că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra situației materiale a minorului, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând că și-a lipsit copilul minor de pensia de întreținere datorată, toate acestea, decurgând din împrejurarea că, deși, a dispus de mijloacele necesare pentru a plăti pensia de întreținere, nu a procedat astfel decât ocazional. De altfel, rezultă că inculpatul a fost de rea-credință și pentru că acesta nu s-a aflat în vreuna din situațiile care ar putea fi considerate ca impedimente obiective pentru executarea obligației de întreținere, de natură a-i înlătura reaua-credință, respectiv: nu reiese că nu deține mijloace materiale sau disponibilități bănești sau că se află în imposibilitatea de a presta muncă în vederea obținerii veniturilor necesare pentru executarea obligației de întreținere.
Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 4 Cod procedură penală, în sensul că fapta săvârșită de inculpat există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța va stabili acestuia o pedeapsă.
3. Individualizarea pedepsei și modalitatea de executare:
La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 74 Cod penal, instanța are în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, orientându-se după criteriile indicate expres de textul legal indicat, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Raportat la aceste criterii, instanța apreciază că fapta inculpatului prezintă un grad relativ mediu de pericol social, având în vedere, pe de o parte, împrejurarea că a refuzat să achite pensia de întreținere în favoarea fiului său minor pe o perioadă îndelungată de timp, însă pe parcursul procesului penal a dat dovadă că a conștientizat consecințele faptei sale, înțelegând să achite pensia de întreținere restantă în parte, obligându-se totodată ca pe viitor să se conformeze obligațiilor stabilite prin hotărâre judecătorească privind plata pensiei de întreținere, așa cum rezultă din înscrisul depus la dosar prin apărător ales (f. 108 ds. inst.), iar, pe de altă parte, criteriile referitoare la persoana și conduita inculpatului- cetățean român, vârsta de 39 ani, fiind plecat din țară de o lungă perioadă de timp tocmai în scopul de a munci, este integrat în societate, neachitarea pensiei de întreținere s-a datorat și problemelor financiare, respectiv lipsa unui loc de muncă stabil, a conștientizat pe parcursul procesului penal consecințele faptei, dând dovezi de îndreptare, sens în care a făcut dovada că a început să se conformeze obligațiilor privind plata pensiei de întreținere achitând în parte, iar din fișa de cazier judiciar a acestuia reiese că nu a mai suferit în trecut condamnări, nefiind nici măcar sancționat administrativ (f. 72 ds. inst.).
În consecință, raportat la criteriile mai sus arătate, instanța va stabili inculpatului o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege, dar mai mare decât acesta și anume- pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c) Cod penal, de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de lege, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de 83 Cod penal, respectiv: pedeapsa stabilită este închisoarea mai mică de 2 ani ; inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii; și-a manifestat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunității (f. 108 ds. inst.); nu s-a sustras de la urmărirea penală, judecată și nici nu a încercat să zădărnicească aflarea adevărului; pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este mai mică de 7 ani și având în vedere criteriile mai sus analizate raportat la persoana infractorului, conduita bună avută anterior săvârșirii infracțiunii, conștientizând și dând dovezi de îndreptare chiar pe parcursul procesului penal, instanța apreciază că aplicarea imediată a pedepsei stabilite nu este necesară, însă se impune supravegherea conduitei sale viitoare.
Ca atare, în baza art. 83 alin. (1) C. pen. va amâna aplicarea pedepsei de 1 an închisoare pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune A., la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se vor comunica Serviciului de Probațiune A..
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 404 alin. (3) C. proc. pen. va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 din Codul penal cu privire la revocarea beneficiului amânării aplicării pedepsei și executarea acesteia în întregime în caz de nerespectare cu rea credință a măsurilor de supraveghere, a obligațiilor impuse și de săvârșire de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, iar la data rămânerii definitive, dispune comunicarea prezentei hotărâri la Serviciul de Probațiune A..
4. Asupra laturii civile a cauzei:
În cauză persoana vătămată minoră U. I. A. s-a constituit parte civilă prin reprezentant legal Bizo I. având ca obiect obligarea inculpatului la plata pensiei de întreținere restantă.
Față de aceasta, instanța constată că în cazul infracțiunii de abandon de familie, paguba nu poate sta la baza pretențiilor la despăgubiri formulate în fața instanței penale. În privința despăgubirilor civile, titularul dreptului are un titlu executoriu (hotărârea definitivă obținută pe cale civilă) care poate fi pusă în executare, situație în care inculpatul nu mai poate fi obligat și prin sentința penală la plata despăgubirilor civile.
În același sens fiind și concluziile reprezentantului Ministerului Public, instanța în baza art. 397 alin. 1, art. 25 alin. 1 C.pr.pen. va respinge, ca inadmisibilă,acțiunea civilă formulată de persoana vătămată minoră U. I. A. prin reprezentant legal Bizo I..
5. Cu privire la cheltuielile judiciare din cursul procesului penal:
Potrivit art. 272, 274 alin. 1 C.pr.pen. în caz de amânare a aplicării pedepsei, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat […].
Cuantumul cheltuielilor judiciare la care va fi obligat inculpatul, în baza textului legal enunțat, este dat de suma de 300 lei ( din care suma de 150 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală și suma de 150 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente procedurii de Cameră Preliminară și fazei de judecată).
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru partea civilă minoră- U. I. A., în procedura de Camera preliminară și faza de judecată-avocat T. D., în cuantum de 200 lei (conform delegației nr. 350/03.02.2015-f. 77 ds. inst.) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 396 alin. (4) C. proc. pen., art. 83 C. pen., stabilește inculpatului U. G. (fiul lui P. și R., născut la data de 22.01.1976 în A. I., jud. A., domiciliat în M., nr. 38, jud. A., cu domiciliul procesual ales în A. I., .. 3, jud. A., cetățean român, fără antecedente penale, CNP_) pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c) Cod penal.
În baza art. 83 alin. (1) C. pen. amână aplicarea pedepsei de 1 an închisoare pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune A., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune A..
În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 din Codul penal cu privire la revocarea beneficiului amânării aplicării pedepsei și executarea acesteia în întregime în caz de nerespectare cu rea credință a măsurilor de supraveghere, a obligațiilor impuse și de săvârșire de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
La data rămânerii definitive, dispune comunicarea prezentei hotărâri la Serviciul de Probațiune A..
În baza art. 397 alin. 1 C.pr.pen., art. 25 alin. 1 C.pr.pen., respinge acțiunea civilă formulată de persoana vătămată minoră U. I. A. prin reprezentant legal BIZO I., ca inadmisibilă.
În baza art. 272, art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat ( din care suma de 150 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală și suma de 150 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente procedurii de Cameră Preliminară și fazei de judecată).
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru partea civilă minoră- U. I. A., în procedura de Camera preliminară și faza de judecată-avocat T. D., în cuantum de 200 lei (conform delegației nr. 350/03.02.2015-f. 77 ds. inst.) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 4.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
B. D. M. A. M.
Red.BDM/Tehn.AM/03.12.2015
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Furtul. Art.208 C.p.. Sentința nr. 435/2015. Judecătoria ALBA... → |
|---|
