Furtul. Art.208 C.p.. Sentința nr. 262/2015. Judecătoria ALBA IULIA

Judecătoria ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 262/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 05-06-2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A. I.

Dosar nr._

SENTINȚA PENALĂ Nr. 262/2015

Ședința publică din 05.06.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: B. D. M.

GREFIER: E. R. T.

Ministerul Public – P. de pe lângă Judecătoria A. I. - este reprezentant de procuror G. O..

Pe rol se află rejudecarea cauzei penale privind pe inculpații:

- C. A. trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a), g) și i) C. p. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. p. și

- N. R. A. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt calificat prev. de art. 20 C. p. rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i) C. p., art. 222 C. penal și art. 222 C.p. și a infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, 209 al 1 lit. a), g) și i) C. p., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. p., totul cu aplicarea art. 99 și urm. C. p.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 26.05.2015, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei, încheierea făcând parte integrantă din prezenta sentință.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 209/P/2014 emis la data de 14.01.2014 P. de pe lângă Judecătoria A. I. a trimis în judecată pe inculpații C. A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a), g) și i) C. p. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. p. și N. R. A. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt calificat prev. de art. 20 C. p. rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i) C. p., art. 222 C. penal și art. 222 C.p. și a infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, 209 al 1 lit. a), g) și i) C. p., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. p., totul cu aplicarea art. 99 și urm. C. p.

În actul de sesizare se arată că învinuitul C. A., în data de 08.01.2014, după ora 18:00, împreună cu inculpatul minor N. R. A., a pătruns prin spargerea unui geam în imobilul situat în A. I., ., județ A., aparținând părții vătămate T. M. G., și a sustras țeavă din cupru și o baterie de chiuvetă, cauzând un prejudiciu în valoare de 1400 de lei. Cu privire la inculpatul N. R. A. se arată că, în data de 07.01.2014, a pătruns prin forțarea unei uși de termopan în imobilul situat în A. I., ., aparținând părții vătămate P. V. I., de unde a încercat să sustragă un cablu electric, două mașini de găurit și o baterie de chiuvetă, cauzând un prejudiciu în valoare de 300 de lei, și care, în data de 08.01.2014, după ora 18:00, împreună cu învinuitul C. A., a pătruns prin spargerea unui geam în imobilul situat în A. I., ., județ A., aparținând părții vătămate T. M. G., și a sustras țeavă din cupru și o baterie de chiuvetă, cauzând un prejudiciu în valoare de 1400 de lei.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângerile și declarațiile părților vătămate P. V. I. și T. M. G.; procesele – verbale de cercetare la fața locului din datele de 07.01.2014 și 09.01.2014 și planșele foto; procesul – verbal din data de 13.01.2014 de constatare a actelor premergătoare efectuate; declarațiile inculpatului N. R. A.; declarațiile învinuitului C. A.; declarațiile martorului C. I.; procese – verbale de reconstituire din data de 13.01.2014; CD cu imaginile înregistrate cu ocazia efectuării reconstituirilor; dovezi de predare – primire de bunuri; procesul – verbal de investigații din data de 07.01.2014; fișele de cazier judiciar ale inculpatului N. R. A. și ale învinuitului C. A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 23.01.2014 sub dosar nr._, iar prin Sentința penală nr. 152/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. a fost condamnat inculpatul C. A. la pedeapsa de 700 lei amendă penală, iar inculpatului N. R. A. i s-a aplicat măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă de 3 luni.

Prin Decizia penală nr. 862/10.11.2014 pronunțată de Judecătoria A. I., s-a admis apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria A. I., s-a desființat integral Sentința penală nr. 152/2014 și s-a trimis cauza spre rejudecare, fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 20.11.2014 sub dosar nr._ .

La termenul de judecată din data de 16.02.2015, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C.p.p. a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța i-a întrebat pe inculpații C. A. și N. R. A. dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmării penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-le la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. 10 C.p.p., iar în urma răspunsului pozitiv a procedat la audierea ambilor inculpaților în conformitate cu dispozițiile art. 375 alin. 1 C.p.p., declarațiile acestora fiind consemnate, semnate și atașate la dosarul cauzei (f. 55 - 56).

Față de acestea, nu s-a mai procedat la efectuarea cercetării judecătorești în cauză.

La același termen de judecată instanța acordat cuvântul pe fondul cauzei, amânând pronunțarea pentru data de 23.02.2015, dată la care președintele completului a formulat cerere de abținere dat fiind faptul că a îndeplinit funcția de judecător de drepturi și libertăți în cauză, soluționând în cursul urmăririi penale propunerea de arestare preventivă privin inculpatul N. R. A..

Prin încheierea din data de 10.03.2015 a fost admisă cererea de abținere a d-nei judecător P. D. E., iar potrivit dispozițiilor art. 68 alin. 6 C.pr.pen. s-au menținut în cauză actele și măsurile dispuse până la data de 16.02.2015 inclusiv.

La dosarul cauzei s-a depus de către S. de Probațiune M. referatul de evaluare privind pe inculpatul N. R. A.. (f. 38 – 41).

La dosarul cauzei s-au depus fișele de cazier judiciar actualizate ale inculpaților. (f. 111 – 113).

În cauză, persoana vătămată P. V. I. a renunțat la constituirea de parte civilă, iar persoana vătămată T. M. G. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.000 lei cu titlu de despăgubiri civile reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

1. Situația de fapt:

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale instanța constată că situația de fapt astfel cum a fost descrisă în cuprinsul actului de sesizare al instanței este una corectă și corespunde realității.

1) Astfel în data de 07.01.2014, în jurul orei 12:40, inculpatul N. R. A. a escaladat gardul de beton care împrejmuia imobilul în construcție situat pe . din A. I., zona Schit, aparținând părții vătămate P. V. I., și a pătruns în clădire prin forțarea unei uși de termopan, care reprezenta calea principală de acces în imobil. În interiorul imobilului inculpatul a adunat într-o sacoșă un cablu electric, o baterie pentru chiuvetă și două mașini de găurit, cu intenția de a sustrage bunurile respective, însă sacoșa cu bunurile a abandonat-o la locul faptei întrucât la imobilul respectiv ajunsese proprietarul imobilului, P. V. I., moment în care inculpatul N. R. A. a părăsit imobilul prin locul prin care intrase în interior, fără a fi observat de proprietar și fără a sustrage bunurile adunate.

Prejudiciul reclamat este în valoare de 300 de lei, sumă cu care persoana vătămată P. V. I. s-a constituit parte civilă în cauză.

2) În data de 08.01.2014, în jurul orei 18:00, inculpatul N. R. A., de această dată împreună cu inculpatul C. A. au pătruns prin spargerea unui geam în imobilul situat în A. I., ., aparținând persoanei vătămate T. M. G., de unde cei doi au sustras mai multe bucăți de țeavă din cupru și o baterie de chiuvetă. Țeava din cupru a fost valorificată de inculpatul N. R. A. pentru suma de 22 de lei către martorul C. I., iar bateria de chiuvetă a rămas în păstrarea inculpatului C. A..

De la martorul C. I. a fost ridicată o parte din bucățile de țeavă de cupru sustrase de inculpatul N. R. A., iar de la inculpatul C. A. a fost ridicată bateria de chiuvetă, bunurile recuperate fiind predate persoanei vătămate T. M. G..

Conform declarațiilor martorului C. I., în data de 08.01.2014, în jurul orei 20:30, a cumpărat cu suma de 22 de lei mai multe bucăți de țeavă din cupru de la inculpatul N. R. A., acesta spunându-i că a găsit bunurile respective la gunoi, arătând totodată că a predat organelor de poliție numai trei bucăți de țeavă din cupru întrucât restul le-a valorificat anterior. Țeava din cupru rămasă a fost ridicată de la martorul C. I., iar bateria de chiuvetă a fost ridicată de la inculpatul C. A., bunurile fiind predate persoanei vătămate T. M. G..

În faza actelor premergătoare, inculpatul N. R. A. a recunoscut săvârșirea faptelor, arătând în mod detaliat modalitatea de săvârșire a faptelor de furt calificat din datele de 07.01.2014 și 08.01.2014, iar în faza de urmărire penală, și-a menținut declarația din faza actelor premergătoare și nu a dorit să facă alte declarații.

Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul N. R. A. a recunoscut și regretat faptele comise.

De asemenea, inculpatul C. A. a recunoscut săvârșirea faptei din data de 08.01.2014, arătând în mod detaliat modalitatea de săvârșire a faptei, iar cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, a recunoscut și regretat faptele comise.

În cauză s-a procedat și la efectuarea de reconstituiri, din procesele – verbale încheiate cu această ocazie rezultând faptul că, în prezența martorilor asistenți și a apărătorului din oficiu, inculpații au arătat în mod detaliat și fără ezitare locurile și modalitățile în care au săvârșit faptele de furt calificat.

Ca atare, starea de fapt mai sus descrisă reiese din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: plângerile și declarațiile părților vătămate P. V. I. și T. M. G.; procesele – verbale de cercetare la fața locului din datele de 07.01.2014 și 09.01.2014 și planșele foto; procesul – verbal din data de 13.01.2014 de constatare a actelor premergătoare efectuate; declarațiile inculpaților; declarațiile martorului C. I.; procese – verbale de reconstituire din data de 13.01.2014; CD cu imaginile înregistrate cu ocazia efectuării reconstituirilor; dovezi de predare – primire de bunuri; procesul – verbal de investigații din data de 07.01.2014.

De altfel, starea de fapt așa cum a fost descrisă în actul de sesizare al instanței, precum și probele administrate în cursul urmăririi penale, au fost însușite întocmai de inculpați, ca urmare a cererii lor de parcurgere a procedurii simplificate de recunoaștere a învinuirii- prevăzute de art. 375, 377 C.pr.pen. și declarațiilor date în acest sens (filele 55-56 ds. inst.).

2. Încadrarea juridică:

2.1. Faptele inculpatului C. A., constând în aceea că în data de 08.01.2014, după ora 18:00, împreună cu inculpatul minor N. R. A., a pătruns prin spargerea unui geam în imobilul situat în A. I., ., județ A., aparținând persoanei vătămate T. M. G., și a sustras țeavă din cupru și o baterie de chiuvetă, cauzând un prejudiciu în valoare de 1400 de lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a), g) și i) Cod penal anterior cu aplicarea art. 75 lit. c) Cod penal anterior.

2.2. Faptele inculpatului N. R. A., constând în aceea că în data de 07.01.2014, a pătruns prin forțarea unei ușii de termopan în imobilul situat în A. I., ., aparținând persoanei vătămate P. V. I., de unde a încercat să sustragă un cablu electric, două mașini de găurit și o baterie de chiuvetă, cauzând un prejudiciu în valoare de 300 de lei, și în data de 08.01.2014, după ora 18:00, împreună cu inculpatul C. A., a pătruns prin spargerea unui geam în imobilul situat în A. I., ., județ A., aparținând persoanei vătămate T. M. G., și a sustras țeavă din cupru și o baterie de chiuvetă, cauzând un prejudiciu în valoare de 1400 de lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă la furt calificat prev. de art. 32 raportat la art. 228, art. 229 alin. 1 lit. d) Noul cod penal și furt calificat prev. de art. 228-art. 229 alin. 1 lit. b) și d) Noul cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 și art. 113 și urm. Noul cod penal.

Legea penală mai favorabilă:

Având în vedere că a intervenit o succesiune de legi penale în timp de la data săvârșirii faptelor și până la data pronunțării prezentei, în ceea ce îl privește pe inculpatul N. R. A., întrucât faptele deduse judecății au fost săvârșite de acesta, în stare de minoritate, înainte de a împlini vârsta de 18 ani, în aplicarea legii penale mai favorabile, ținând cont că pentru infractorii care au săvârșit faptele în timpul cât erau minori se aplică numai măsuri educative potrivit Noului cod penal, iar conform art. 129 alin. 1 Noul cod penal pentru pluralitățile de infracțiuni săvârșite de infractorii minori, se aplică o singură măsură educativă, instanța apreciază legea penală mai favorabilă- noua legislație penală, motiv pentru care va reține în încadrarea juridică dată faptelor și dispozițiile art. 5 din Noul cod penal.

În ceea ce îl privește pe major din prezenta cauză, C. A., în compararea textelor legale din noul și vechiul Cod penal, instanța ținând cont și de Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 prin care s-a arătat că dispozițiile art. 5 din Noul cod penal privind legea penală mai favorabilă se aplică în mod global, neputându-se combina dispoziții din legi penale succesive, și apreciind așa cum se va arăta în secțiunea următoare, mai potrivită și în concordanță cu criteriile privitoare la faptă și persoana inculpatului o modalitate de executare a pedepsei ce urmează a fi aplicată acestora din Codul penal anterior, va aplica acestora dispozițiile din legea penală anterioară în ansamblul lor, motiv pentru care va reține aplicarea dispozițiilor art. 5 din Noul C.pen., ca și unul dintre temeiurile de drept ale soluției ce urmează a se pronunța în cauză.

Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că faptele săvârșite de inculpați există, constituie infracțiune și au fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța va dispune condamnarea inculpatului C. A. la o pedeapsă, iar inculpatului minor N. R. A. îi va aplica o măsură educativă în consens cu dispozițiile Noului cod penal.

3. Individualizarea măsurii educative, a pedepsei și modalitatea de executare:

3.1. Cu privire la inculpatul C. A.:

La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal anterior, instanța are în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Raportat la aceste criterii, instanța apreciază că fapta inculpatului prezintă un grad mediu de pericol social, având în vedere împrejurarea că fapta de furt a fost săvârșită împreună cu o persoană minoră, nu a avut consecințe deosebit de grave, persoana vătămată și-a recuperat o parte din prejudiciu, iar modalitatea și mijloacele de săvârșire nu relevă un comportament versat al inculpatului în săvârșirea acestui gen de infracțiuni.

Instanța are în vedere și criteriile referitoare la persoana și conduita inculpatului, respectiv: a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere a faptei, colaborând cu organele judiciare, fapt ce a condus la soluționarea cu celeritate a cauzei, cetățean român, studii 7 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, din fișa de cazier judiciar depusă la dosar (f. 111 ds. inst.) reieșind că acesta nu a mai suferit anterior condamnări fiindu-i aplicate însă sancțiuni cu caracter administrativ pentru același gen de fapte, precum și atitudinea după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorităților, împrejurare pe care instanța o va reține ca o circumstanță atenuantă legală prev. de art. 74 alin. 1 lit. c) teza I-a și căreia îi va da eficiență potrivit art. 76 alin. 1 lit. d) (când minimul special al pedepsei închisorii este de un an sau mai mare, pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general).

Raportat la aplicarea acestor circumstanțe atenuante prevăzute de codul penal anterior, instanța reținând că noul cod penal restrânge efectele circumstanțelor atenuante, în sensul că în prezența acestora nu mai este obligatorie coborârea pedepsei sub minimul special, efectul lor fiind limitat la reducerea limitelor legale de pedeapsă cu 1/3, constată în mod clar că legea penală mai favorabilă și sub acest aspect este vechiul cod penal.

De asemenea, instanța va reține în sarcina inculpatului și cauza legală de reducere a pedepsei prevăzută de art 396 alin. 10 C.pr.pen. (în consecință, limitele de pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită de inculpat va fi redusă cu o treime în cazul pedepsei închisorii și cu o pătrime în cazul pedepsei amenzii).

În consecință, raportat la criteriile mai sus arătate, va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea pentru fapta reținută în sarcina sa, într-un cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege, și anume, o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a), g) și i) Cod penal anterior cu aplicarea art. 75 lit. c) Cod penal anterior, pedeapsă de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de lege, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie și complementară, instanța reține dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal care prevede că: „În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.”

Astfel, ținând cont de textul legal mai sus enunțat, în ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța reține că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza S. și P. c. României și Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. (2) din Constituție, exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.

Instanța reține că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din C.pen.din 1968. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat va fi interzis inculpatului pe durata executării pedepsei principale.

În ceea ce privește dreptul de a alege, prevăzut la art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C.pen. din 1968 având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exercițiul acestui drept.

Totodată, instanța nu va interzice inculpatului, nici exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. c) d) și e) C.pen. din 1968, întrucât săvârșirea unei infracțiuni de genul celei săvârșite de inculpat, nu relevă un comportament nedemn care să vatăme interesul copiilor și care să determine interzicerea drepturilor părintești și a celui de a fi tutore sau curator (cauza S. și P. c României).

În stabilirea modalității de executare a pedepsei aplicate instanța având în vedere argumentele prezentate în paragrafele anterioare, referitoare la conduita și persoana inculpatului, apreciază că pronunțarea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii constituie un avertisment suficient pentru inculpat și considerând că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea acesteia în regim de detenție, în baza art. 81 C.pen. din 1968, instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit în condițiile art. 82 C.pen. din 1968.

Față de aceasta, în baza art. 71 alin. (5) C.pen. din 1968 va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

Pentru a dispune această modalitate de executare, instanța are în vedere dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009, potrivit cărora măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza codului penal din 1968 se menține și după . codului penal, precum și dispozițiile art. 5 din Noul cod penal care reglementează cu titlu de principiu aplicarea legii penale mai favorabile în cazul succesiuni de legi penale în timp intervenite până la judecarea definitivă a cauzei.

În continuare, potrivit art. 359 C.pr.pen. anterior va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 83 și art. 84 Cod penal anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni sau în cazul neîndeplinirii cu rea credință a obligațiilor civile stabilite prin prezenta hotărâre de condamnare, până la expirarea termenului de încercare.

3.2. Cu privire la inculpatul N. R. A.:

La individualizarea măsurii educative, instanța va avea în vedere, faptul că potrivit dispozițiilor art. 114 din Codul penal cu denumirea marginală „consecințele răspunderii penale”, față de minori nu pot fi luate decât măsuri educative, privative sau neprivative de libertate.

În ceea ce privește sistemul sancționator special prevăzut pentru minori în Codul penal (Titlul V, art. 113-134) trebuie observat că după data de 01.02.2014 este un sistem format exclusiv din măsuri educative, neprivative si respectiv, privative de libertate. Din întreaga reglementare a instituției răspunderii penale a minorilor rezultă că legiuitorul a acordat prioritate măsurilor educative neprivative de libertate ce pot fi luate față de toți minorii ce au vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani. Măsurile educative privative de libertate pot fi luate față de minori cu îndeplinirea a două condiții suplimentare și anume: a) dacă a mai săvârșit o infracțiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat și b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detențiunea pe viață.

Așa cum se poate observa din cuprinsul textelor legale incidente în materie(art. 115 din Codul penal), măsurile educative sunt reglementate în ordinea gravității lor, începând legiuitorul enumerarea cu cele neprivative de libertate( stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână și asistarea zilnică) pentru a ajunge apoi la cele privative de libertate( internarea într-un centru educativ și internarea într-un centru de detenție).

Principiul după care se alege categoria și felul măsurii educative aplicabile minorului infractor este acela al priorității măsurii educative neprivative de libertate față de măsura educativă privativă de liberate.

Pentru alegerea măsurii educative aplicabile în cadrul operațiunii de individualizare, legea a prevăzut în cuprinsul art. 115 alin. 2 din Codul penal că, alegerea măsurii educative se face, în condițiile art. 114 și potrivit criteriilor prevăzute de art. 74 din Codul penal.

Așadar în conformitate cu prevederile art. 74 Noul cod penal, instanța are în vedere și gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, orientându-se după criteriile indicate expres de textul legal indicat, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Nu în ultimul rând, instanța reține că potrivit principiului nr. 5 din Recomandarea Consiliului Europei nr. 2008/11 privind regulile europene pentru infractori minori, impunerea și punerea în aplicare a unei sancțiuni sau măsuri neprivative de libertate trebuie să respecte interesul superior al minorului, limitat de gravitatea infracțiunilor comise (principiul proporționalității), să țină cont de vârsta, sănătatea mintală și fizică, de dezvoltarea, de capacitățile și circumstanțele personale (principiul individualizării) și, de fiecare dată când este necesar de rapoartele psihiatrice, psihologice ori sociale.

Firește în procesul individualizării sancțiunii nu poate fi scăpat din vedere contextul social, recrudesdecența fenomenului infracțional, frecvența crescută a acestui gen de infracțiuni, dar ceea ce trebuie să prevaleze este analiza elementelor concrete ale dosarului, determinarea capacității de îndreptare a fiecărui inculpat din prezenta cauză. În speță, deși, este vorba un infractor cu o conduită pozitivă, care a recunoscut săvârșirea faptei în cursul urmăririi penale dar și în fața instanței de judecată, instanța constată că nu este la prima incidență cu legea penală, existând suficiente temeiuri că cel în cauză nu se va putea îndrepta decât prin aplicarea unei măsuri severe dintre cele prevăzute de legislația penală.

În consecință, raportat la criteriile mai sus enunțate precum și la concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză cu privire la inculpat, constatând că acesta nu este la prima incidență cu legea penală, din fișa de cazier judiciar depusă la dosar (f. 112-113 ds. inst.), reieșind că se află în executarea unei măsuri educative privative de libertate a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 3 ani, dând eficiență dispozițiilor art. 129 alin. 1 Noul cod penal, și a art. 125 alin. 3 Noul cod penal pentru săvârșirea de către inculpatul N. R. A. a infracțiunilor de tentativă la furt calificat prev. de art. 32 raportat la art. 228, art. 229 alin. 1 lit. d) Noul cod penal și furt calificat prev. de art. 228-art. 229 alin. 1 lit. b) și d) Noul cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 și art. 113 și urm. Noul cod penal, va dispune prelungirea măsurii educative privative de libertate a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 3 ani aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 150/30.03.2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._, definitivă prin neapelare la data de 21.04.2015 prin care a fost prelungită măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție dispusă prin Sentința penală nr. 56/04.02.2015 definitivă prin neapelare la data de 25.02.2015 pronunțată în dosarul penal nr._, cu 1 an, urmând ca în final inculpatul să execute măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 4 ani, începând cu data rămânerii definitive a prezentei.

În continuare, constatând că inculpatul a fost supus măsurilor preventive privative de libertate, dar și că în prezent se află în executarea măsurii, potrivit art. 127 Cod penal raportat la 72 Cod penal, va scădea din perioada de 4 ani a măsurii educative privative de libertate constând în internarea într-un centru de detenție, perioada în care inculpatul a fost supus măsurilor preventive privative de libertate în prezenta cauză, respectiv: reținere pe o durată de 24 ore începând cu data de 13.01.2014 ora 14: 57 până la data de 14.01.2014 ora 14:57 și durata măsurii arestării începând cu data de 14.01.2014 până la data de 19.05.2014 inclusiv, în dosarul penal nr._, respectiv:perioada reținerii și a arestării preventive începând cu data de 16.07.2013-până la data de 04.08.2013 inclusiv, și în în dosarul penal nr._, respectiv: perioada reținerii pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 06.11.2014 ora 17:10 până la data de 07.11.2014 ora 17:10 și durara arestării preventive începând cu data de 07.11.2014 până în data de 04.02.2015, precum și durata executată din măsura educativă privativă de libertate de la data punerii în executare a S.p. nr. 150/30.03.2015 la zi.

4.Asupra laturii civile din cauză:

În soluționarea acțiunii civile din prezenta cauză, instanța constată, mai întâi, ca persoana vătămată P. V. I., a renunțat la acțiunea civilă formulată în prezenta cauză, motiv pentru care va lua act de manifestarea acestuia de voință.

În continuare, instanța constată că persoana vătămată T. M. G., s-a constituit parte civilă în cauză, în contradictoriu cu inculpații și partea responsabilă civilmente G. O., având ca obiect obligarea acestora la plata sumei de 1000 lei cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate.

Față de aceasta instanța reține incidența următoarelor dispoziții legale:

Articolul 1357 alin. 1 cod civil prevede că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să îl repare.

Reglementând răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, din textul legal de mai sus, este unanim acceptat că se desprind, ca și condiții ale angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, următoarele: a) existența unei fapte ilicite, b) săvârșite cu vinovăție, c) care să fi provocat părții civile un prejudiciu, d) între faptă și prejudiciu existând o legătură de cauzalitate.

Același text legal nu face distincție în privința naturii patrimoniale sau nepatrimoniale a prejudiciului. Ca și consecință, atât prejudiciul patrimonial, cât și cel nepatrimonial reprezintă elemente structurale ale răspunderii civile delictuale, alături de cele deja menționate.

Totodată, instanța reține și prevederile art. 1372 Cod civil care reglementează răspunderea pentru fapta minorului în sensul că cel care în temeiul legii […] este obligat să supravegheze un minor, răspunde de prejudiciul cauzat altuia de către aceste din urmă persoane, precum și dispozițiile art. 1382 Cod civil conform cărora cei care răspund în solidar pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți în solidar la reparație față de cel prejudiciat,

Aplicând acest raționament la situația de față, instanța constată îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpaților C. A. și N. R. A. (fapta ilicită, tradusă în infracțiunea de furt constând în sustragerea bunurilor aparținând persoanei vătămate fără consimțământul acesteia; vinovăția inculpaților, îmbrăcând forma intenției, prejudiciul material ca o consecință firească a faptei de furt, legătura de cauzalitate dintre fapta inculpaților și prejudiciul produs), coexistând cu calitatea de parte responsabilă civilmente a părintelui inculpatului minor N. R. A..

Față de cele ce preced, în baza art. 397 alin. 1, art. 25 alin. 1 C.pr.pen. raportat la art. 1357, art. 1372 și art. 1382 Cod civil va admite în totalitate acțiunea civilă formulată de persoana vătămată T. M. G., în contradictoriu cu inculpații și partea responsabilă civilmente G. O., având ca obiect obligarea acestora la plata sumei de 1000 lei cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate, și în consecință:

Va obliga inculpații în solidar, inculpatul N. R. A. în solidar și cu partea responsabilă civilmente G. O. la plata sumei de 1000 lei către partea civil T. M., cu titlu de despăgubiri civile.

5. Cu privire la cheltuielile judiciare din cursul procesului penal:

Potrivit art. 272, 274 alin. 1 alin. 2 și alin. 3 C.pr.pen. în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat […],când sunt mai mulți inculpați instanța hotărăște partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare […], iar partea responsabilă civilmente în măsura în care este obligată în solidar cu inculpatul la repararea pagubei este obligată în mod solidar cu acesta și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

În temeiul dispozițiilor legale mai sus enunțate, având în vedere că pronunțarea unei soluții privind aplicarea unei măsuri educative inculpaților minori echivalează cu una de condamnare sub aspectul obligării la plata cheltuielilor judiciare, instanța va obliga inculpații și părțile responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, astfel: inculpatul C. A. la plata sumei de 500 lei (suma de 250 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală, suma de 250 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente fazei de judecată- din primul și al doilea ciclu procesual); inculpatul N. R. A. în solidar cu partea responsabilă civilmente G. O. la plata sumei de 500 lei (suma de 250 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală, suma de 250 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente fazei de judecată- din primul și al doilea ciclu procesual).

Onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați în faza de judecată- al doilea ciclu procesual- avocat A. Eliana, în cuantum de 300 lei (conform delegației nr. 3425/04.12.2014-f. 23 ds. inst.) și avocat Șofâlcă O., în cuantum de 300 lei (conform delegației nr. 3443/08.12.2014-f. 26 ds. inst.) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

1,Cu privire la inculpatul C. A. (fiul lui G. și M., născut la data de 17.07.1992 în A. I., jud. A., domiciliat în A. I., .. 110, ., cetățean român, fără antecedente penale, CNP_):

În baza art. 396 alin. 2 raportat la art. 396 alin.10 C.pr.pen. coroborat cu art. 74 alin. 1 lit. c) teza I-a Cod penal anterior raportat la art. 76 alin. 1 lit. d) Cod penal anterior, condamnă pe inculpatul C. A.la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a), g) și i) Cod penal anterior cu aplicarea art. 75 lit. c) Cod penal anterior.

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal și art. 81 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit în condițiile art. 82 Cod penal anterior.

În baza art. 71 alin.5 C.penal anterior dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

În temeiul art. 359 C.pr.pen. anterior atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 83 și art. 84 Cod penal anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni sau în cazul neîndeplinirii cu rea credință a obligațiilor civile stabilite prin prezenta hotărâre de condamnare, până la expirarea termenului de încercare.

2.Cu privire la inculpatul N. R. A. (fiul lui I. și O., născut la data de 22.04.1997 în A. I., domiciliat în A. I., . A, jud. A., în prezent aflat în pen. C., CNP_):

În aplicarea art. 5 Noul cod penal, constată că infracțiunile pentru care inculpatul N. R. A. a fost trimis în judecată- tentativă la furt calificat prev. de art. 20 raportat la art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. i) Cod penal și art. 222 Cod penal și furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin.1 lit. a), g), și i) Cod penal anterior, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal anterior și art. 99 și urm. Cod penal anterior au corespondent în Noul cod penal în infracțiunile de tentativă la furt calificat prev. de art. 32 raportat la art. 228, art. 229 alin. 1 lit. d) Noul cod penal și furt calificat prev. de art. 228-art. 229 alin. 1 lit. b) și d) Noul cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 și art. 113 și urm. Noul cod penal.

În baza art. 129 alin. 1, art. 125 alin. 3 Noul cod penal pentru săvârșirea de către inculpatul N. R. A. a infracțiunilor de tentativă la furt calificat prev. de art. 32 raportat la art. 228, art. 229 alin. 1 lit. d) Noul cod penal și furt calificat prev. de art. 228-art. 229 alin. 1 lit. b) și d) Noul cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 și art. 113 și urm. Noul cod penal, dispune prelungirea măsurii educative privative de libertate a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 3 ani aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 150/30.03.2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._, definitivă prin neapelare la data de 21.04.2015 prin care a fost prelungită măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție dispusă prin Sentința penală nr. 56/04.02.2015 definitivă prin neapelare la data de 25.02.2015 pronunțată în dosarul penal nr._, cu 1 an, urmând ca în final inculpatul să execute măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 4 ani, începând cu data rămânerii definitive a prezentei.

În baza art. 127 Cod penal raportat la 72 Cod penal, scade din perioada de 4 ani a măsurii educative privative de libertate constând în internarea într-un centru de detenție, perioada în care inculpatul a fost supus măsurilor preventive privative de libertate în prezenta cauză, respectiv: reținere pe o durată de 24 ore începând cu data de 13.01.2014 ora 14: 57 până la data de 14.01.2014 ora 14:57 și durata măsurii arestării începând cu data de 14.01.2014 până la data de 19.05.2014 inclusiv, în dosarul penal nr._, respectiv:perioada reținerii și a arestării preventive începând cu data de 16.07.2013-până la data de 04.08.2013 inclusiv, și în în dosarul penal nr._, respectiv: perioada reținerii pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 06.11.2014 ora 17:10 până la data de 07.11.2014 ora 17:10 și durara arestării preventive începând cu data de 07.11.2014 până în data de 04.02.2015, precum și durata executată din măsura educativă privativă de libertate de la data punerii în executare a S.p. nr. 150/30.03.2015 la zi.

În baza art. 397 alin.1 C.pr.pen., art. 22 C.pr.pen. ia act că persoana vătămată P. V. I., a renunțat la acțiunea civilă formulată în prezenta cauză.

În baza art. 397 alin. 1, art. 25 alin. 1 C.pr.pen. raportat la art. 1357, art. 1372 și art. 1382 Cod civil admite în totalitate acțiunea civilă formulată de persoana vătămată T. M. G., în contradictoriu cu inculpații și partea responsabilă civilmente G. O., având ca obiect obligarea acestora la plata sumei de 1000 lei cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate, și în consecință:

Obligă inculpații în solidar, inculpatul N. R. A. în solidar și cu partea responsabilă civilmente G. O. la plata sumei de 1000 lei către partea civil T. M., cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 272, art. 274 alin. 1, alin. 2 și alin. 3 C.pr.pen. obligă inculpații și partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, astfel: inculpatul C. A. la plata sumei de 500 lei (suma de 250 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală, suma de 250 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente fazei de judecată- din primul și al doilea ciclu procesual); inculpatul N. R. A. în solidar cu partea responsabilă civilmente G. O. la plata sumei de 500 lei (suma de 250 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală, suma de 250 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente fazei de judecată- din primul și al doilea ciclu procesual).

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 05.06.2015.

PREȘEDINTE

B. D. M.

GREFIER

E. R. T.-aflat C.O.

Semnează grefier-șef

Red. BDM/Tehnored. ERT/8ex/20.07.2015

← Furtul. Art.208 C.p.. Sentința nr. 251/2015. Judecătoria ALBA...		Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. Art. 271 C.p..... →

Furtul. Art.208 C.p.. Sentința nr. 262/2015. Judecătoria ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul. Art.208 C.p.. Sentința nr. 262/2015. Judecătoria ALBA IULIA