Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Sentința nr. 369/2015. Judecătoria ALBA IULIA
Comentarii |
|
Sentința nr. 369/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 06-10-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
SENTINTA PENALĂ Nr. 369/2015
Ședința publică din 06 Octombrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: P. D. E.
Grefier: H. A.
Ministerul Public reprezentat de procuror O. S.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul M. O. trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. pentru săvârșirea infracțiunii de infracțiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008).
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea din 14.09.2015 când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea în cauză la data de 28.09.2015 și apoi la 06.10.2015, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 4005/P/2013 din data de 10.06.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. a fost trimis în judecată inculpatul M. O. pentru săvârșirea infracțiunii de tăierele de arbori fără drept rev. De art. 108 al 1 lit. c din Legea 46/2008 și de furt de arbori prev. de art. 110 al 1 lit. a din legea 48/2008, ambele cu aplicarea art. 38 al 1 C. penal, tocul cu aplicarea art. 5 al 1 C. penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecatoriei A. I. la data de 16.06.2015 sub nr._ .
În actul de sesizare al instanței, în sarcina inculpatului s-a reținut că în data de 07.10.2013, de unul singur și pe timp de zi, a tăiat fără drept cu ajutorul unei drujbe din pădurile aparținând Arhiepiscopiei R. Catolice A. I. și Ocolului S. Valea Ampoiului și a sustras un număr de 14 arbori de esență gorun, în stare verde și nemarcați rezultând un volum de masă lemnoasă de 14,415 m.c. prejudiciu cauzat fiind în valoare de 5266,955 lei, prejudiciu depășind de 49,971 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data săvârșirii faptei. De asemenea, în data de 07.10.2013 a sustras un număr de 14 arbori de esență gorun, respectiv un volum de masă lemnoasă de 14,415 m3, prejudiciul cauzat prin sustragerea arborilor fiind de 1519,341 de lei (inclusiv TVA), prejudiciul depășind de 14,415 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data săvârșirii faptei (105,4 lei/m3, preț ce include TVA), arbori pe care i-a transportat la domiciliul său unde i-a folosit ca lemn de foc în gospodărie,
Analizând mijloacele de proba administrate în cauză, respectiv: denunțul numitului V. N.; procesul – verbal din data de 11.10.2013 de constatare a infracțiunii; procesul – verbal din 08.10.2013 de cercetare la fața locului și planșa foto; adresa nr. 493/2015 a Arhiepiscopiei R. Catolice A. I.; adresa nr. 33/23.01.2014 a Ocolului S. Valea Ampoiului; declarațiile inculpatului M. O.; declarațiile martorilor S. G., V. N., B. T. și B. G.; procesul – verbal din data de 28.04.2015 de reconstituire și planșa foto; adresa nr. 1573/13.11.2013 a Ocolului S. Iezărul Trascău; adresa nr. 1568/04.06.2014 a Ocolului S. Valea Ampoiului, coroborate cu declarația inculpatului care la termenul de judecată din data de 14.09.2015 a arătat că înțelege să recunoască învinuirea așa cum i s-a adus prin actul de sesizare, instanța reține următoarea situație de fapt:
În data de 07.10.2013, inculpatul M. O. s-a deplasat la volanul unui tractor, la care se afla atașată o căruță, în locul numit „Mamut”, în zona unde sunt situate pădurile aparținând Arhiepiscopiei R. Catolice A. I., administrată de O. S. Iezărul Trascău, și Ocolului S. Valea Ampoiului și folosind o drujbă, a tăiat un număr de 4 arbori de esență gorun, în stare verde și nemarcați, din pădurea Arhiepiscopiei R. Catolice A. I. și un număr de 10 arbori de esență gorun, în stare verde și nemarcați, din pădurea administrată de O. S. Valea Ampoiului.
Ulterior, inculpatul M. O. a transportat cei 14 arbori la domiciliul său, unde a folosit întreaga cantitate ca lemn de foc în gospodărie.
Din adresa nr. 1573/13.11.2013 a Ocolului S. Iezărul Trascău, administrator al pădurii aparținând Arhiepiscopiei R. Catolice A. I., rezultă faptul că prejudiciul cauzat prin tăierea ilegală a 4 arbori de esență gorun, cu diametrele la cioată de 49 cm, 50 de cm, 46,5 de cm și 48 de cm, este de 2228,19 lei fără TVA. Din aceeași adresă rezultă faptul că volumul masei lemnoase rezultat este de 7,9 m3.
Din adresa nr. 33/23.01.2014 a Ocolului S. Valea Ampoiului prejudiciul cauzat prin tăierea ilegală și furtul a 10 arbori de esență gorun, cu diametrele la cioată de 38 cm, 38 de cm, 26 de cm, 30 de cm, 37 de cm, 26 de cm, 28 de cm, 27 de cm, 26 de cm și 28 de cm, este de 3190,68 de lei (preț care include TVA). Din aceeași adresă rezultă faptul că volumul masei lemnoase sustrase este de 6,515 m3.
Din adresa nr. 1568/04.06.2014 a Ocolului S. Valea Ampoiului rezultă faptul că valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data săvârșirii faptei era de 105,4 lei, preț care includea și TVA în valoare de 24%.
Inculpatul M. O. recunoaște faptele comise.
În cauză a fost efectuată și o reconstituire, ocazie cu care inculpatul M. O. a condus în teren organele de cercetare penală și a indicat, fără ezitare și în mod detaliat, locurile și modalitățile în care a săvârșit infracțiunile de tăiere ilegală de arbori și de furt de arbori.
Din declarațiile martorilor S. G., V. N., B. T. și B. G. rezultă faptul că inculpatul M. O. a tăiat și a sustras cei 14 arbori de esență gorun din pădurile aparținând Arhiepiscopiei R. Catolice A. I., administrată de O. S. Iezărul Trascău, și Ocolului S. Valea Ampoiului.
A. R. Catolică A. I. se constituie parte civilă în cauză pentru suma de 2228,19 lei, așa cum rezultă din adresa nr. 493/2015.
O. S. Valea Ampoiului nu se constituie parte civilă în cauză arătând faptul că prejudiciul a fost recuperat, așa cum rezultă din adresa nr. 33/23.01.2014.
ÎN D.:
Fapta inculpatului M. O. constând în aceea că în data de 07.10.2013, de unul singur și pe timp de zi, a tăiat fără drept cu ajutorul unei drujbe din pădurile aparținând Arhiepiscopiei R. Catolice A. I. și Ocolului S. Valea Ampoiului un număr de 14 arbori de esență gorun, în stare verde și nemarcați, rezultând un volum de masă lemnoasă de 14,415 m3,prejudiciul cauzat prin tăiere fiindîn valoare de 5266,955 de lei (inclusiv TVA), prejudiciul depășind de 49,971 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data săvârșirii faptei (105,4 lei/m3, preț ce include TVA), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere de arbori fără drept, prev. de art. 108 alin. 1 lit. c din Legea 46/2008
Fapta inculpatului constând în aceea că în data de 07.10.2013 a sustras un număr de 14 arbori de esență gorun, respectiv un volum de masă lemnoasă de 14,415 m3, prejudiciul cauzat prin sustragerea arborilor fiind de 1519,341 de lei (inclusiv TVA), prejudiciul depășind de 14,415 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data săvârșirii faptei (105,4 lei/m3, preț ce include TVA), arbori pe care i-a transportat la domiciliul său unde i-a folosit ca lemn de foc în gospodărie, întruneste elementele constitutive ale infracțiunii de furt de arbori, prev. de art. 110 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.P.., totul cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.P..
La termenul de judecată din data de 14.09.2015 instanța, potrivit disp. art.374 alin. 4 C.p.p., a pus în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a unor eventuale înscrisuri prezentate, dacă recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa, aducând totodată la cunoștința inculpatului și conținutul disp. art.396 alin. 10 C.p.p.
Inculpatul a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii prev. de art.375 C.p.p., arătând că înțelege să recunoască în totalitate învinuirea ce i s-a adus prin actul de sesizare. Astfel fiind, s-a procedat la audierea inculpatului, potrivit disp. art.378 – art.379 rap. la art.375 alin. 1 C.p.p., cele declarate fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei. În raport de declarația inculpatului, care a recunoscut în totalitate învinuirea, solicitând ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale instanța, văzând și disp. art.375 alin. 2 rap. la art.374 alin. 4 C.p.p. a admis cererea formulată privind aplicarea procedurii de judecată în cazul recunoașterii vinovăției, sens în care a procedat la demararea cercetării judecătorești potrivit procedurii prev. de art.377 C.p.p., întrebând inculpatul dacă are de administrat probe cu înscrisuri sau dacă înțelege să solicite acordarea unui singur termen pentru a depune înscrisuri la dosar. Inculpatul a arătat că nu are de propus alte probe.
Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că fapta săvârșită de inculpat există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța va dispune condamnarea acestuia.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține faptul că de la data comiterii infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului și până în prezent a intervenit o succesiune de legi, astfel că instanța este chemată să stabilească legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpaților.
În acest context, plecând de la dispozițiile legale susmenționate și reținând că intervenit această succesiune de legi, instanța este chemată să stabilească legea penală mai favorabilă. La alegerea acesteia, instanța va pleca în analiză nu doar de la limitele de pedeapsă prevăzute de lege care sunt aceleași conform ambelor reglementări, dar și de la toate aspectele pe care le implică stabilirea tratamentului sancționator și ținând cont și de Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 prin care s-a arătat că dispozițiile art. 5 din Noul cod penal privind legea penală mai favorabilă se aplică în mod global, neputându-se combina dispoziții din legi penale succesive, plecând și de la situația personală a inculpatului.
În acest context, instanța reține criteriile în baza cărora se stabilește legea penală mai favorabilă și care vor fi apreciate în concret: conținutul infracțiunii (urmând a fi avute în vedere elementul material al infracțiunii în forma de bază,, variantele agravante, elementele circumstanțiale agravante, existența unor condiții suplimentare de incriminare, etc.), existența unor impedimente la punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale ori a unor cauze de nepedepsire, pedeapsa și prescripția.
Din analiza modului de reglementare a celor două infracțiuni conform disp. Legea 46/2008 atât conform reglementării în vigoare, cât și a celei în în vigoare la data comiterii infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, reiese că legea mai favorabilă, prin prima limitelor de pedeapsă prevăzute de lege. este noua reglementare.
Cu toate acestea, principiul constituțional al aplicării legii penale mai favorabile presupune examinarea în concret a efectelor celor două coduri cu privire la instituțiile autonome, fiind însă neconstituțional a se combina prevederile din legi succesiune în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
În aplicarea acestui principiu referitor la individualizarea judiciară a executării pedepsei, procedând la o comparație a legilor penale aflate în conflict se reține că instituțiile de individualizare a executării pedepsei prevăzute de Codul penal din 1969 sunt mai favorabile decât cele reglementate de Noul Cod penal.
Astfel, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse într-o modalitate de executare a pedepsei prevăzută de Codul penal anterior, este mai favorabilă inculpatului, astfel că instanța apreciază că Vechiul Cod penal, cuprinde dispoziții mai favorabile inculpatului privite în ansamblul lor raportat și la următoarele aspecte, motiv pentru care va reține aplicarea dispozițiilor art. 5 din Noul C.pen., ca și unul dintre temeiurile de drept ale soluției ce urmează a se pronunța în cauză.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului, reținând că aceleași argumente sunt luate în calcul și la analiza legii penale mai favorabile aplicabile inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, instanța are în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. De asemenea, instanța va reține în sarcina inculpatului și cauza legală de reducere a pedepsei prevăzută de art 396 alin. 10 C.pr.pen. (în consecință, limitele de pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită de inculpat vor fi reduse cu o treime).
Raportat la aceste criterii, instanța apreciază că fapta inculpatului prezintă un grad mediu de pericol social, având în vedere numărul relativ mare de arbori tăiați de către inculpat- în total 14 arbori, de împrejurarea că faptele reținute în sarcina acestuia au fost comise în concurs, precum și valoarea ridicată a prejudiciului cauzat de către inculpat, reținând totodată și faptul că inculpatul a achitat integral prejudiciul.
Instanța are în vedere și criteriile referitoare la persoana și conduita inculpatului, respectiv: a avut o atitudine de recunoaștere a faptei ceea ce a condus la soluționarea cu celeritate a cauzei, vârsta tânără a inculpatului, angajat în muncă, fără antecedente penale, nefiind în trecut nici măcar sancționat contravențional (așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar a inculpatului.
La stabilirea cuantumului pedepsei, instanța va reține, în temeiul art. 74 alin.1 lit. a ), b) și c) din Codul penal anterior, cu titlul de circumstanțe atenuante judiciare, conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii, stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba pricinuită, inculpatul acoperind integral prejudiciul și atitudinea acestuia după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității și comportarea sinceră în cursul procesului.
Odată reținute circumstanțele atenuante judiciare, instanța va fi obligată să le acorde și eficiență legală și de aceea în temeiul art. 108 alin.1 lit.c, din Legea nr.46/2008- forma veche, raportat la art. 74 lit. a, b și c Cod penal, coroborat cu art. 76 lit. d) C penal anterior, cu aplicarea art.5 N Cod penal și art. 396 al. 2 rap. la art. 396 al. 10 Cod de pr.penală, va condamna pe inculpatul M. O., la pedeapsa de 1an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori.
În temeiul art. 110 alin.1 lit.a, din Legea nr.46/2008- forma veche raportat la art. 74 lit. a, b și c Cod penal, coroborat cu art. 76 lit. e) C penal anterior, cu aplicarea art.5 N Cod penal și art. 396 al. 2 rap. la art. 396 al. 10 Cod de pr.penală, va condamna pe inculpatul M. O., cu datele de identificare de mai sus, la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori tăiați fără drept.
În temeiul art.33 lit.a) rap. la art.34 lit.b) Cod penal anterior, va contopi pedepsele de mai sus aplicate prin prezenta sentință, în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare , fără aplicarea vreunui spor, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 1 an închisoare.
În stabilirea modalității de executare a pedepsei aplicate instanța are în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale,, a avut o atitudine de colaborare cu organele judiciare, recunoscând comiterea faptei. Pe de altă parte însă, instanța se raportează și la importanța valorii sociale ocrotite și pericolul social concret al infracțiunii, la împrejurarea că inculpatul a tăiat și sustras un număr de 14 arbori cauzând astfel un prejudiciu mare acoperit integral de către inculpat, în raport de aceste elemente, apreciind că pronunțarea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa rezultantă a închisorii constituie un avertisment suficient pentru inculpat și considerând că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără privarea de libertate a inculpatului și că aplicarea pedepsei constituie un avertisment suficient pentru a atrage atenția inculpatului asupra consecințelor faptelor sale astfel încât îndreptarea acestuia se poate realiza și fără executarea efectivă a pedepsei, instanța, în baza art. 81 Cod penal, va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit în condițiile art. 82 C.pen.
Din compararea instituției suspendării condiționate așa cum este ea reglementată de Vechiul Cod penal - reținând în acest context că argumentele ce se vor expuse vor fi luate în considerare și la alegerea legii penale mai favorabile- cu instituția amânării aplicării pedepsei care presupune stabilirea în mod obligatoriu a unor măsuri de supraveghere, conform disp. art. 85 al. 1 Cp, iar în mod facultativ a unor uneia sau mai multor obligații conform art. 85 al. 2 Cp., ținând cont și de disp. art. 85 al. 5 C p conform cărora persoana supravegheată trebuie să îndeplinească integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere, obligație care nu subzistă în cazul suspendării condiționate a executării pedepsei așa cum este ea reglementată de vechiul Cod penal, că suspendarea condiționată a executării pedepsei nu presupune existența unei limite legale a pedepsei prevăzute de lege pentru respectiva infracțiune, că limita pedepsei aplicate în concret pentru o infracțiune este mai ridicată, antecedentele care constituie impediment în acordarea suspendării condiționate sunt mai restrânse, instanța reține că dispozițiile vechiului cod penal sunt mai favorabile inculpatului .
În ceea ce privește instituția renunțării la aplicarea pedepsei așa cum este ea reglementată de Noul Cod penal prin prisma tuturor criteriilor susmenționate analizate cu ocazia stabilirii și individualizării pedepsei, instanța apreciază că nu se poate da eficiență disp. art. 80-82 Cp.
În ceea ce privește instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere așa cum este ea reglementată de Noul Cod penal, chiar și pe vechea reglementare era o măsură mai grea comparativ cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, astfel că nu mai fi analizată de instanță.
Față de cele susexpuse, instanța concluzionează că Vechiul Cod penal este legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie și complementară, instanța reține dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal care prevede că în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele aceesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute in art. 64 lit. a – b din C.pen. operează de drept din momentul in care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, pana la grațierea totala sau a restului de pedeapsa, ori pana la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
In cauza Hirst contra Marii Britanii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca interdicția dreptului de a alege, automată, generală și fără nici o motivare pentru cei condamnați la pedeapsa închisorii este in afara marjei de apreciere a statelor, și în consecință incompatibilă cu art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Având în vedere caracterul obligatoriu al jurisprudenței C.E.D.O. și aplicarea ei preeminentă față de dreptul intern, potrivit art. 20 al. 2 din Constituție, instanța apreciază că, în cauză, în raport de natura infracțiunilor săvârșite de inculpat, de împrejurările în care au fost săvârșite, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i se va interzice exercițiul acestui drept. Având în vedere că inculpatul nu s-a folosit de profesia pe care o exercită pentru săvârșirea infracțiunii, instanța nu îi va interzice acestuia nici dreptul prevăzut de art. 64 lit. c C.pen.
În considerarea dispozițiilor art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (hotărârea S. și P.) și a dispozițiilor art 71 alin 3 Cod penal, instanța nu va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit d, e C.pen., întrucât infracțiunea săvârșită de inculpat nu denotă o nedemnitate a inculpatului în ce privește exercitarea drepturilor părintești și a dreptului de a fi tutore sau curator.
Astfel, în baza art. 71 Cod penal, și ținând seama și de decizia LXXI (71)/2007 dată în interesul legii de Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite, va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante aplicate prin aceasta
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal anterior va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Pentru a dispune această modalitate de executare, instanța are în vedere dispozițiile art. 15 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009, potrivit cărora măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza codului penal din 1969 se menține și după . codului penal, precum și dispozițiile art. 5 din Noul cod penal care reglementează cu titlu de principiu aplicarea legii penale mai favorabile în cazul succesiuni de legi penale în timp intervenite până la judecarea definitivă a cauzei.
În continuare, potrivit art. 359 Cod proc. pen. anterior instanța va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța va lua act că persoana vătămată O. S. Valea Ampoiului nu s-a constituit parte civilă în cauză prejudiciul cauzat fiind integral recuperat.
De asemenea, instanța reține că persoana vătămată A. R. Catolică A. I. s_a constituit parte civilă cu suma de 2228,19 1ei – reprezentând contravaloarea prejudiciului- prejudiciu acoperit integral de către inculpat conform chitanței nr 45/11.09.2015 depusă la dosarul cauzei la fila 89, astfel că, în temeiul disp. art. 397 al. 1 Cpp rap. la art. 19 al. 1, 2, 4, 5 Cpp, art. 20 Cpp, art. 23, art. 25 al. 1 Cpp coroborate cu art. 1349, 1357, 1381 N Cod civil, va respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă Arhirpiscopia R.-Catolică ca rămasă fără obiect..
În baza art. 272, art. 274 alin. 1 C.pr.pen. va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 500 lei.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de cameră preliminară și de judecată pentru inculpat - av. Ș. I. în cuantum de 520 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
I. În aplicarea disp. art. 5 al. 1 din Codul Penal constată că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului M. O. de tăiere ilegală de arbori și furt material lemnos, deduse judecății în prezentul dosar se încadrează în disp. art. 108 alin. 1 lit. c, și art. 110 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008-forma veche toate cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul Penal anterior și stabilește că dispozițiile Codului penal anterior reprezintă legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului.
În temeiul art. 108 alin.1 lit.c, din Legea nr.46/2008- forma veche, raportat la art. 74 lit. a, b și c Cod penal, coroborat cu art. 76 lit. d) C penal anterior, cu aplicarea art.5 N Cod penal și art. 396 al. 2 rap. la art. 396 al. 10 Cod de pr.penală, condamnă pe inculpatul M. O., fiul lui I. și S., născut la data de 27.06.1995 în A. I., jud. A., domiciliat în com M., ., jud. A., CNP_, studii profesionale, necăsătorit, angajat la . antecedente penale, la pedeapsa de 1an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori.
În temeiul art. 110 alin.1 lit.a, din Legea nr.46/2008- forma veche raportat la art. 74 lit. a, b și c Cod penal, coroborat cu art. 76 lit. e) C penal anterior, cu aplicarea art.5 N Cod penal și art. 396 al. 2 rap. la art. 396 al. 10 Cod de pr.penală, condamnă pe inculpatul M. O., cu datele de identificare de mai sus, la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori tăiați fără drept.
În temeiul art.33 lit.a) rap. la art.34 lit.b) Cod penal anterior, contopește pedepsele de mai sus aplicate prin prezenta sentință, în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare , fără aplicarea vreunui spor, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior și cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b) Cod penal anterior, respectiv:
-dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice
-dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat .
În baza disp. art. 81 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit în condițiile art. 82 al. 1 Cod penal anterior.
În baza art. 71 alin.5 C.penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
În temeiul art. 15 al. 2 din Legea nr 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod Penal, cu aplic. art. 5 din Noul Cod penal atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84 Cod penal anterior privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni.
Ia act că persoana vătămată O. S. Valea Ampoiului nu s-a constituit parte civilă în cauză prejudiciul cauzat fiind integral recuperat.
În temeiul disp. art. 397 al. 1 Cpp rap. la art. 19 al. 1, 2, 4, 5 Cpp, art. 20 Cpp, art. 23, art. 25 al. 1 Cpp coroborate cu art. 1349, 1357, 1381 N Cod civil, respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă Arhirpiscopia R.-Catolică ca rămasă fără obiect, urmare a achitării de către inculpat a prejudiciului în cuantum de 2228,19 lei conform chitanței nr 45/11.09.2015.
În baza art. 272, art. 274 alin. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 500 lei.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de cameră preliminară și de judecată pentru inculpat - av. Ș. I. în cuantum de 520 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și rămâne în sarcina statului.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.10.2015.
Președinte, Grefier,
P. D. E. H. A.
Red. PDE
Tehnored HA/6ex/29.10.2015
← Tâlhărie. Art.211 C.p.. Sentința nr. 163/2015. Judecătoria... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
---|