Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Sentința nr. 212/2015. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 212/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 06-05-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 212/2015
Ședința publică din 06.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. D. M.
GREFIER: N. A.
Ministerul Public – P. de pe lângă Judecătoria A. I. - este reprezentat prin procuror G. O..
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul C. A., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 din Codul Penal din 1969 cu aplic. art. 5 C.pen
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă în instanță părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care: mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 21.04.2015, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 30.04.2015, apoi la data de 06.05.2015, încheierile făcând parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față:
Prin rechizitoriul nr. 946/P/2011 emis la data de 03.06.2014 P. de pe lângă Judecătoria A. I. a trimis în judecată pe inculpatul C. A. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 din Codul Penal din 1969 cu aplic. art. 5 C.pen .
În actul de sesizare se arată, în esență, în fapt că inculpatul C. A. în data de 24.02.2011, în jurul orelor 19.00, în timp ce se afla în fața localuluiC.aparținândS.C. Mondeo Impex SRL din municipiul A. I., în urma unei discuții în contradictoriu cu persoana vătămată C. N., i-a aplicat lovituri cu piciorul la nivelul capului, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 16-18 zile de îngrijiri medicale.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângerea persoanei vătămate C. N.; declarațiile persoanei vătămate C. N.; certificatul medico – legal nr. 468/IA/124 emis către S. județean de Urgență A. – Serviciul județean de Medicină legală la data de 28.02.2011 privind leziunile suferite de persoana vătămată C. N.; raportul de Expertiză Medico-legală nr. 3250/II/A/57 din data de 26.11.2013 emis de S. județean A. -Serviciul județean de Medicină Legală A.; declarațiile martorului T. F. S.; declarațiile martorului C. M.; declarațiile martorului C. M. C.; fișa de cazier judiciar a inculpatului.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 12.06.2014 sub dosar nr._ /2015.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 17.07.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
Persoana vătămată, la termenul de judecată din 14.10.2014 a arătat că își menține constituirea de parte civilă în cuantumul sumei solicitate în cursul urmăririi penale, respectiv 1.500 lei reprezentând daune materiale și 30.000 lei reprezentând daune morale.
La termenul de judecată din 13.01.2015, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.
Inculpatul a arătat că nu recunoaște fapte pentru care a fost trimis în judecată sens în care s-a luat acestuia declarație ce s-a consemnat pe filă separat atașată la dosar, motiv pentru care s-a procedat la efectuarea cercetării judecătorești în cauză:
În cursul urmăririi penale au fost administrate probele cu declarațiile martorilor C. M. (f.113), C. M. C. (f.114), T. F. S. (f.115), fișa de cazier judiciar a inculpatului (f. 95).
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
- Situația de fapt:
Coroborând materialul probator administrat în cauză instanța constată că starea de fapt astfel cum a fost reținută și descrisă prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. este una corectă și conformă cu adevărul. Starea de fapt este confirmată îndeosebi de elementele de fapt ce rezultă din declarațiile concordante ale persoanei vătămate prin care îl incriminează direct pe inculpat coroborate cu certificatul medico legal nr. 468/IA/124 din data de 28.02.2011 emis de SMLJ- A. (f. 47 dup), raportul de expertiză medio-legală nr. 3250/II/A/57 din data de 26.11.2013 emis de SMLJ- A. (f. 49 dup) cu declarațiile martorilor audiați și restul materialului probator administrat în cauză.
Astfel, la data de 31.03.2011, la Poliția municipiului A. I. a fost înregistrată plângerea persoanei vătămate, C. N. sesizând că în data de 24.02.2011, în jurul orelor 19.00, în urma unor discuții contradictorii a fost lovit cu piciorul peste față în zona maxilarului stâng de către inculpatul C. A., în urma loviturii căzând pe trotuar în față, perioadă de timp în care inculpatul s-a aruncat peste el, i-a pus talpa piciorului peste gât, i-a aplicat mai multe lovituri peste față și nas, cauzându-i leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare 16-18 zile de îngrijiri medicale, fiind și internat în spital în perioada 25-28.02.2011 (f. 16-19 dup).
În declarațiile date în calitate de persoană vătămată pe parcursul urmăririi penale, numitul C. N. a detaliat cele întâmplate în data de 24.02.2011, arătând că in jurul orelor 19.00, se afla în localul „C." unde a consumat 2 beri. Acolo se afla și inculpatul C. A., pe care-l cunoștea doar din vedere, care se afla sub influența băuturilor alcoolice și discuta în contradictoriu cu o persoană mai în vârstă. Fiindcă i-a atras atenția inculpatului să înceteze, acesta i-a spus să tacă, în caz contrar îl va bate, iar când a ieșit din local, din greșeală, s-a împiedicat de piciorul inculpatului, însă și-a cerut scuze. Ulterior, în timp ce ieșea din local, pe scări, inculpatul C. A. a ieșit după el, i-a spus că nu-i permite nimănui să-l deranjeze și l-a lovit cu piciorul în zona tâmplei stângi, căzând la pământ. În perioada de timp, cât era căzută jos, inculpatul a continuat să îi aplice lovituri în zona gâtului. După ce și-a revenit, persoana vătămată, a arătat că s-a întors în local, iar barmanul de acolo, numitul F., l-a ajutat să se spele de sânge, aspecte confirmate de către martorul T. F. S., care fiind audiat a arătat că C. N. s-a întors plin de sânge în incinta localului și avea haina ruptă, la fața locului sosind organele de poliție și ambulanța.
Persoana vătămată a mai arătat că, în afară de faptul că s-a împiedicat de piciorul lui C. A. nu a avut altă altercație cu acesta în incinta localului, inculpatul fiind cel care l-a urmărit la ieșirea din local și că, nu l-a lovit pe inculpat, aspecte confirmate și de martorul T. F. S., care arată că, în incinta localului, cei doi nu s-au lovit și nici nu a auzit ca inculpatul să îi adreseze amenințări cu moartea persoanei vătămate.
Persoana vătămată C. N. a fost transportată cu ambulanța la S. Județean de Urgență A., unde a fost internată în perioada 25-28.02.2011 în Secția Chirurgie Maxilo facială.
În susținerea declarațiilor date și confirmarea leziunilor suferite sunt și concluziile certificatului medico legal nr. 468/IA/124 din data de 28.02.2011 emis de către Serviciul Județean de Medicină Legală A. în care se precizează că ”Din biletul de ieșire F.O.nr.5491 reiese ca numitul C. N. a fost internat la S. Județean de Urgenta A. secția Chirurgie Maxilo-Faciala in perioada 25.02-28.02.2011 cu Dg:"Traumatism maxilo facial prin agresiune vechi de 4 ore;. de os zigomatic sting fara deplasare; . oase proprii nazale fara deplasare;Hematom periorbitar sting;Hematom jugal sting;Contuzie forte regiunea zigomatica stinga;Edenpatie totala maxilara si mandibulara protezata;Contuzie forte labiala superioara;Plaga minora gingivala de aproximativ 1 cm.Epistaxis anterior " și că la data examinării din 28.02.2011 s-a constatat că persoana vătămată prezenta: ambele regiuni orbitare tumefiate mai pronunțat in stângă colorate violaceu, in stângă fanta palpebrala este redusa la jumătate, piramida nazala tumefiata colorata violaceu cu deviație din ax, ambii obraji tumefiați si prezintă câte o echimoza violacee de 3/1 cm si in stingă de 4/3cm, buza superioara era tumefiata de culoare violacee endobucal si la nivelul tegumentului. Pe gât anterior dunga echimotica violacee de 12/2cm situata orizontal cervical mediu si o echimoză violacee de aproximativ 4/2cm situata la baza gâtului in stânga, deteriorarea lucrării protetice superioare si inferioare(afirmativ), concluzionându-se că leziunile corporale s-au putut produce prin lovire cu corpuri contondente, pot data din 24.02.1011 și necesită pentru vindecare 16-18 zile de îngrijiri medicale, precum și cu raportul de expertiză medico- legală nr. 3250/II/A/57 din data de 26.11.2013 din care reiese că numitul C. N. a prezentat leziuni corporale care s-au putut produce prin lovire activă cu corpuri contondente, leziunile nefiind caracteristice mecanismului de cădere pe planuri dure, pot data din 24.02.2011 și necesită pentru vindecare 16-18 zile de îngrijiri medicale (f. 47-50 dup).
De asemenea, leziunile produse ca urmare a loviturilor primite de la inculpat au fost confirmate și de martorele C. M. C. și C. M., fiica, respectiv soția persoanei vătămate C. N. care au arătat că în seara respectivă au fost anunțate prin telefon că acesta se află la spital- Serviciul Urgențe, iar când au ajuns acolo au constatat că prezenta leziuni la nivelul feței, fiind plin de sânge și aproape desfigurat și acuza dureri la nivelul corpului, spunându-le că a fost bătut de către C. A. în fața localului C..
(f. 39-42 dup, f. 113-114 ds. inst.).
Audiat fiind atât pe parcursul urmăririi penale cât și în fața instanței de judecată, martorul T. F. S., barmanul de serviciu în acea seară în localul C., a arătat că într-adevăr între părți la un moment dat a avut loc un schimb de replici care s-a transformat într-o ceartă aprinsă, iar inculpatul C. A. a ieșit din local, și a ținut pentru un moment ușa pentru ca persoana vătămată să nu poată ieși, ulterior a deschis ușa, persoana vătămată a ridicat piciorul pentru a-l lovi, însă precizează că nu a văzut dacă a făcut acest lucru, cei doi ieșind apoi afară, unde el nu a observat ce s-a întâmplat, însă după aproximativ 10 minute persoana vătămată s-a întors în local cu fața plină de sânge și haina ruptă, la fața locului sosind ambulanța și organele de poliție (f. 36-38 dup, f. 115 ds. inst.).
Inculpatul C. A. nu a înțeles să dea declarație în fața instanței de judecată, depunând la dosar un înscris (f. 116 ds. inst.) prin care și-a exprimat poziția, iar cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale a arătat că nu i-a aplicat lovituri persoanei vătămate, aceasta căzând cu fața în jos pe a doua treaptă a trotuarului în fața localului C., întrucât a ieșit în fugă din local cu intenția de a-l lovi, moment în care s-a ferit, a încercat să se apere în sensul că i-a pus piedică cu piciorul, iar cu mâna stângă l-a împins din spate, iar când s-a ridicat de jos era plin de sânge pe față și s-a sprijinit de peretele clădirii.
Apărările inculpatului însă nu sunt de natură a conduce la înlăturarea răspunderii penale, fiind contrazise de restul materialul probator administrat în cauză, îndeosebi cu raportul de expertiză medico legală întocmit în cursul urmăririi penale tocmai pentru a proba veridicitatea afirmațiilor acestuia- nr. 3250/II/A/57 din data de 26.11.2013 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală A. din care reiese faptul că C. N. a prezentat leziuni corporale care s-au putut produce prin lovire activă cu corpuri contondente, iar leziunile nu sunt caracteristice mecanismului de cădere pe planuri dure.
Ca atare, din coroborarea întregului material administrat în cauză reiese cu certitudine că inculpatul C. A. în data de 24.02.2011, în jurul orelor 19.00, în timp ce se afla în fața localuluiC. aparținândS.C. Mondeo Impex SRL din municipiul A. I., în urma unei discuții în contradictoriu cu persoana vătămată C. N., i-a aplicat lovituri cu piciorul la nivelul capului, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 16-18 zile de îngrijiri medicale.
- Încadrarea juridică:
Fapta inculpatului C. A., constând în aceea că, în data de 24.02.2011, în jurul orelor 19.00, în timp ce se afla în fața localuluiC. aparținândS.C. Mondeo Impex SRL din municipiul A. I., în urma unei discuții în contradictoriu cu persoana vătămată C. N., i-a aplicat lovituri cu piciorul la nivelul capului, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 16-18 zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal anterior, cu referire la art. 5 Noul cod penal.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal anterior.
Aceeași infracțiune are corespondent în art. 193 alin. 2 Noul cod penal.
În compararea celor două texte de lege mai sus enunțate, instanța ținând cont și de Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 prin care s-a arătat că dispozițiile art. 5 din Noul cod penal privind legea penală mai favorabilă se aplică în mod global, neputându-se combina dispoziții din legi penale succesive, și apreciind așa cum se va arăta în secțiunea următoare, mai potrivită și în concordanță cu criteriile privitoare la faptă și persoana inculpatului o modalitate de executare a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului din Codul penal anterior, va aplica dispozițiile din legea penală anterioară în ansamblul lor, motiv pentru care va reține aplicarea dispozițiilor art. 5 din Noul C.pen., ca și unul dintre temeiurile de drept ale soluției ce urmează a se pronunța în cauză.
- Individualizarea pedepsei și modalitatea de executare:
La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal anterior, instanța are în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Raportat la aceste criterii, instanța apreciază că fapta inculpatului prezintă un grad relativ mediu de pericol social, având în vedere pe de o parte, împrejurările comiterii faptei, pe fondul consumului de alcool și a unui schimb de replici dintre el și persoana vătămată, aplicând lovituri repetate cu piciorul în zona capului, zonă vitală a corpului, provocând leziuni persoanei vătămate ce au necesitat pentru vindecare 16-18 zile de îngrijri medicale, iar pe de altă parte, criteriile referitoare la persoana și conduita inculpatului- nu a recunoscut săvârșirea faptei, având o atitudine de negare continuă atât în fața organele de cercetare penală, cât și în fața instanței de judecată-fapt ce a condus la lipsa soluționării cu celeritate a cauzei, vârsta de 53 ani, căsătorit, de ocupație- conducător auto, fiind integrat în societate, iar din fișa de cazier judiciar depusă la dosar, reiese că nu a mai suferit în trecut condamnări, nefiind nici măcar sancționat admnistrativ (f. 95 ds. inst.).
Prin urmare raportat la criteriile de individualizare mai sus reținute, instanța va condamna inculpatul la o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege, și anume la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal anterior, de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de lege, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie și complementară, instanța reține dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal care prevede că: „În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.”
Astfel, ținând cont de textul legal mai sus enunțat, în ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța reține că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza S. și P. c. României și Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituție, exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.
Instanța reține că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C.pen. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat va fi interzis inculpatului pe durata executării pedepsei principale.
În ceea ce privește dreptul de a alege, prevăzut la art. 64 lit. a) teza I C.pen. având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exercițiul acestui drept.
Totodată, instanța nu va interzice inculpatului, nici exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) d) și e) Cod penal, întrucât săvârșirea unei infracțiuni de lovire, nu relevă un comportament nedemn care să vatăme interesul copiilor și care să determine interzicerea drepturilor părintești și a celui de a fi tutore sau curator (cauza S. și P. contra României).
În stabilirea modalității de executare a pedepsei aplicate instanța având în vedere argumentele prezentate în paragrafele anterioare, referitoare la conduita și persoana inculpatului, apreciază că pronunțarea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii constituie un avertisment suficient pentru acesta și considerând că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea acesteia în regim de detenție, în baza art. 81 C.pen., instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit în condițiile art. 82 C.pen.
Față de aceasta, în baza art. 71 alin. 5 Cod penal anterior va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Pentru a dispune această modalitate de executare, instanța are în vedere dispozițiile art. 15 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009, potrivit cărora măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza codului penal din 1969 se menține și după . codului penal, precum și dispozițiile art. 5 din Noul cod penal care reglementează cu titlu de principiu aplicarea legii penale mai favorabile în cazul succesiuni de legi penale în timp intervenite până la judecarea definitivă a cauzei.
În continuare, potrivit art. 359 C.pr.pen. anterior va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 83 și art. 84 Cod penal anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni sau în cazul neîndeplinirii cu rea credință a obligațiilor civile stabilite prin prezenta hotărâre de condamnare, până la expirarea termenului de încercare.
- Asupra laturii civile din cauză:
În soluționarea acțiunii civile din prezenta cauză, instanța constată că persoanele vătămate s-au constituit părți civile în contradictoriu cu inculpatul după cum urmează: S. Județean de Urgență A. având ca obiect obligarea la plata sumei de 528,24 lei reprezentând cheltuielile de spitalizate ocazionate cu persoana vătămată și C. N. având ca obiect obligarea la plata sumei de_ lei cu titlu de despăgubiri civile din care suma de 1500 lei reprezentând daune materiale și suma de 30.000 lei reprezentând daune morale.
Față de aceasta, instanța reține incidența următoarelor dispoziții legale:
Potrivit art. 998-999 Codul civil 1864 (sub incidența căruia s-a săvârșit fapta) orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.
Reglementând răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, din textul legal de mai sus, este unanim acceptat că se desprind, ca și condiții ale angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, următoarele: a) existența unei fapte ilicite, b) săvârșite cu vinovăție, c) care să fi provocat părții civile un prejudiciu, d) între faptă și prejudiciu existând o legătură de cauzalitate.
Persoana vătămată C. N., deși a precizat că cuantumul pretențiilor civile constând în daune materiale este de 1500 lei reprezentând costul hainelor distruse, diferența dintre salariu și concediu medical și costul medicamentelor de care a avut nevoie pentru vindecare, nu a făcut dovada suportării acestui prejudiciu, fără a depune înscrisuri sau a indica probe în acest sens, motiv pentru care instanța va respinge cererea sa privind acoperirea prejudiciului material suferit. Aceasta deoarece, sub aspectul prejudiciului material, instanța reține că acesta constă în rezultatul negativ, efectul negativ suferit de o persoană ca urmare a faptei săvârșite de o altă persoană, iar pentru a antrena răspunderea civilă delictuală este necesar ca acesta să îndeplinească următoarele condiții: să fie cert, și să nu fi fost reparat încă, înțelegând prin prejudiciu cert prejudiciul actual, deja produs la data la care se solicită repararea lui, și prejudiciul viitor, care deși nu s-a produs, este sigur că se va produce, fiind susceptibil de evaluare. Referitor la caracterul cert al prejudiciului se reține că cerința este îndeplinită atunci când este sigur, atât sub aspectul existenței, cât și al întinderii sale. Or, partea civilă pe parcursul procesului penal nu a făcut dovada existenței unui prejudiciu cert în cuantum de 1500 lei.
Din punct de vedere al prejudiciului moral, instanța arată că este de necontestat că acțiunea inculpatului a cauzat părții civile un prejudiciu afectiv având în vedere numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, 16-18 zile, modul în care au fost aplicate loviturile- cu picioarele în zona capului-zonă vitală, având nevoie de internare în spital pentru acordarea îngrijirilor medicale de specialitate -fapt ce a dus la alterarea cel puțin temporară a condițiilor normale de viață, precum și producerea unor traume de natură morală. În lipsa unor criterii legale de determinare a prejudiciului moral, dar având în vedere criterii unanim îmbrățișate de literatura de specialitate și practica judiciară, precum consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, criterii subordonate conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, instanța constată că suma de 15.000 de lei este corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs acestuia, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără justă cauză a celui care pretinde daunele morale.
Față de cele ce preced, va admite în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată-constituită parte civilă C. N., în contradictoriu cu inculpatul având ca obiect obligarea acestuia din urmă la plata sumei de_ lei cu titlu de despăgubiri civile, și în consecință va obliga inculpatul la plata sumei de 15.000 lei către partea civilă, cu titlu de despăgubiri civile.
În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de S. Județean de Urgență A., pe lângă dispozițiile legale deja arătate, instanța mai reține și prevederile art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății conform cărora -(1) persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.
În aplicarea prevederilor legale de mai sus, instanța constată că persoana păgubită prin producerea leziunilor cauzate persoanei vătămate C. N. (în cauză, partea civilă S. Județean de Urgență A.) are dreptul de a pretinde despăgubiri celui răspunzător de producerea vătămării integrității corporale și a sănătății victimei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale ocazionate de internarea acestei persoane, de la autorul prejudiciului- în cauză de la autorul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală- inculpatul C. A..
Având în vedere că partea civilă a făcut dovada cuantumului pretențiilor civile solicitate depunând la dosar decontul de cheltuieli și înscrisurile doveditoare în acest sens (f. 45 dup.), va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S. Județean de Urgență A. în contradictotiu cu inculpatulu având ca obiect obligarea acestuia la plata sumei de 528,24 lei reprezentând cheltuielile de spitalizate ocazionate cu persoana vătămată și în consecință, va obliga inculpatul la plata sumei de 528,24 lei.
- Cu privire la cheltuielile judiciare din cursul procesului penal:
Potrivit art. 272, art. 274 alin. (1) C.pr.pen. în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat […].
Cuantumul cheltuielilor judiciare la care va fi obligată inculpatul, în baza textului legal enunțat, este dat de suma de 450 lei (suma de 250 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală, suma de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente fazei de judecată).
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în faza de judecată –avocat M. A., în cuantum de 200 lei (conform delegației nr. 1821/18.06.2014-f. 87 ds. inst.) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 396 alin. 2 C.pr.pen. condamnă pe inculpatul C. A. (fiul lui G. și A., născut la data de 22.01.1962 în ., domiciliat în A. I., . A. .. 5, jud. A., studii liceale, căsătorit, ocupația conducător auto, fără antecedente penale, CNP_) la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal anterior.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal și art. 81 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit în condițiile art. 82 Cod penal anterior.
În baza art. 71 alin.5 C.penal anterior dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
În baza art. 397 alin. 1, art. 998-999 cod civil 1864 admite acțiunea civilă formulată de S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ A., în contradictotiu cu inculpatulu având ca obiect obligarea acestuia la plata sumei de 528,24 lei reprezentând cheltuielile de spitalizate ocazionate cu persoana vătămată și în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată-constituită parte civilă C. N., în contradictoriu cu inculpatul având ca obiect obligarea acestuia din urmă la plata sumei de_ lei cu titlu de despăgubiri civile, și în consecință:
Obligă inculpatul la plata sumei de 528,24 lei către partea civilă S. Județean de Urgență A..
Obligă inculpatul la plata sumei de 15.000 lei către partea civilă C. N., cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 272, art. 274 alin. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (suma de 250 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală, suma de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente fazei de judecată).
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în faza de judecată –avocat M. A., în cuantum de 200 lei (conform delegației nr. 1821/18.06.2014-f. 87 ds. inst.) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
B. D. M. N. A.
Red. B.D.M./Tehnored. N.A./6 ex./28.07.2015
| ← Tăinuirea. Art.270 NCP. Sentința nr. 210/2015. Judecătoria... | Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... → |
|---|
