Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Încheierea nr. 65/2015. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 65/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 01-04-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
ÎNCHEIERE – Cameră Preliminară nr. 65/CC/2015
Ședința Camerei de Consiliu din 01.04.2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ: B. D. M.
GREFIER: N. A.
P. de pe lângă Judecătoria A. I. este reprezentat de procuror
G. O.
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind plângerea împotriva rezoluției parchetului formulată de petentul A. P..
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă în instanță părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care: mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17.03.2015, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 27.03.2015, apoi la data de 01.04.2015, încheierile făcând parte integrantă din prezenta sentință.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Deliberând asupra plângerii de față:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 04.02.2015 petentul A. P. a criticat Ordonanța de clasare nr. 348/P/2013 din data de 06.10.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., precum și ordonanța nr. 727/II/2/2014 din data de 04.12.2014 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., solicitând desființarea acestora.
În motivarea plângerii petentul a arătat că, în cursul lunii mai a anului 2012, prin intermediul unei cunoștințe, a luat legătura cu numitul P. C., pentru a achiziționa de la acesta o cantitate de 8 mc de cherestea, necesari la construcția unui imobil. În urma înțelegerii verbale, i-a achitat intimatului P. C. suma de 1.500 lei, cu titlu de avans, urmând să-i predea materialul lemnos până la sfârșitul lunii mai 2012, însă nici până la această dată nu a reușit să intre în posesia mărfurilor solicitate sau să-și recupereze suma achitată cu titlu de avans.
La data de 23.01.2013 petentul a formulat plângere penală împotriva numitului P. C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, însă arată petentul că prin ordonanța procurorului de clasare s-a reținut că probatoriul administrat în cauză nu a conturat elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, nici sub raport obiectiv, nici sub raport subiectiv iar singura probă o constituie plata unei sume de bani fără a fi de natură să indice obligația vizată, susținându-se că între părți a intervenit o convenție, fără a exista indicii cu privire la intenția frauduloasă a numitului P. C..
Petentul consideră că motivațiile prezentate anterior, nu corespund realității. Astfel, sub aspect obiectiv infracțiunea de înșelăciune presupune inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și producerea unei pagube. Astfel, P. C. s-a prezentat ca fiind o persoană care comercializează lemn, inducându-l în eroare cu privire la posibilitatea de a achiziționa de la acesta, cantitatea de 8 mc de cherestea, pentru care a solicitat și a obținut în mod injust, plata unui avans in suma de 1.500 lei, sumă cu care se consideră păgubit.
Sub aspect subiectiv, petentul arată că, deși organele de cercetare penală, în cei aproape 2 ani de la data înregistrării plângerii până la soluționare, nu au audiat persoana împotriva căreia s-a plâns, atitudinea acestuia, respectiv intenția de a-l înșela, rezultă pe de o parte din declarația petentului și a martorilor audiați, pe de altă parte din procesul verbal întocmit de organele de poliție în cauză și consideră dovedită intenția frauduloasă, în condițiile în care făptuitorul, la început a invocat diverse motive pentru a nu-și asuma obligațiile contractuale, apoi a refuzat să-i răspundă apelurilor telefonice, pentru ca ulterior să declare telefonic organelor de poliție că nu cunoaște nici o persoană pe nume A. P., că nu a încasat nici o sumă de bani de la petent, că nu comercializează cherestea și nu se poate deplasa la organele de cercetare în vederea audierii, din motive de sănătate.
Din atitudinea descrisă anterior, consideră petentul că relevă intenția făptuitorului de la bun început de a-l determina să achite o sumă de bani pentru niște produse pe care nu avea de gând să i le furnizeze, ci doar să obțină plata avansului solicitat. De altfel, din puținele acte efectuate în cauză de organele de urmărire penală, nu rezultă că făptuitorul, ar avea o asemenea îndeletnicire (comercializare produse din lemn) sau posibilitatea de a procura cheresteaua pe care s-a angajat să i-o vândă (și sub acest aspect probatoriul ar fi trebuit completat).
În ceea ce privește dovada efectuării plății, deși suma de 500 lei, a achitat-o la momentul înțelegerii verbale, petentul arătă că, pentru suma de 1.000 lei, a depus la dosar chitanța emisă de Banca Transilvania la data de 10.05.2012, prin care se certifică faptul că a virat în contul numitului P. C. I., banii respectivi, reprezentând plata avans furnizare lemn (mențiune expresă pe chitanță).
Concluzionând petentul solicită în temeiul art. 341 C.pr.pen., admiterea plângerii, desființarea soluției de netrimitere în judecată și trimiterea cauzei la procuror pentru completarea probatoriului și începerea urmăririi penale față de persoană.
La solicitarea judecătorului de cameră preliminară a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 348/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., precum și soluția prim procurorului pronunțată în dosarul penal nr. 727/II/2/2014.
Examinând actele și lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară reține următoarele:
Prin ordonanța nr. 348/P/2013 din data de 06.10.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. s-a dispus în baza art. 315 alin. 1 lit. b) C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) C.pr.pen. clasarea cauzei privind plângerea petentului A. P. cu privire la comiterea de către intimatul P. C. a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1 Cod penal.
Împotriva acestei ordonanțe a formulat plângere petentul, respinsă ca neîntemeiată prin ordonanța nr. 727/II/2/2014 a prim procurorului de pe lângă Judecătoria A. I..
În motivarea ordonanței prim procurorului, susmenționată, s-a arătat că soluția dispusă este legală și temeinică.
Petentul a formulat plângere adresată judecătorului de cameră preliminară, criticând soluția procurorului, înregistrată sub nr._ (f.2).
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală nr. 348/P/2013 și nr. 727/II/2/2014 a Parchetului de pe lângă judecătoria A. I., judecătorul de Cameră preliminară constată că soluția pronunțată de procurorul de caz, este legală și temeinică.
Sub aspectul temeiniciei, judecătorul constată că situația de fapt reținută de P. de pe lângă judecătoria A. I., în cuprinsul actului procedural arătat, este corectă, fiind în concordanță cu criteriile de incidență ale legii penale și procesual penale, procurorul de caz făcând o interpretare judicioasă a probelor administrate în cauză, stabilind o stare de fapt și o motivare a soluției care rezultă din coroborarea acestor probe.
Astfel, la data de 23.01.2013 la P. de pe lângă Judecătoria A. I. s-a înregistrat plângerea penală formulată de petentul A. P. împotriva intimatului P. C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, sesizând organele de urmărire penală cu privire la faptul că în cursul lunii mai 2012 a avut o înțelegere verbală cu intimatul P. C. prin care acesta se angaja să îi furnizeze cantitatea de 8 mc lemn (cherestea pentru podea) contra sumei de 4000 lei, sens în care a achitat un avans de 1500 lei din care suma de 500 lei cash, iar suma de 1000 lei prin virament bancar, urmând ca acesta să îi furnizeze lemnul în aproximativ 3 săptămâni, fără însă să primească marfa, sau suma achitată, deși i-a solicitat în repetate rânduri acest lucru. Petentul a anexat plângerii dovada achitării sumei de 1000 lei cu titlu de avans prin virament bancar (f. 16-18 dup).
Prin declarația dată în calitate de persoană vătămată, petentul și-a susținut plângerea formulată (f. 19-20 dup), detaliind de această dată și arătând că în cursul lunii mai 2012 prin intermediul unei cunoștiințe pe nume Bantea S. a intrat în legătură cu intimatul P. C. cu care a avut o înțelegere verbală în sensul ca acesta să îi furnizeze 8 mc de cherestea în schimbul sumei de 4000 lei, înmânându-i suma de 500 lei la acel moment cu titlu de avans și ulterior prin virament bancar suma de 1000 lei tot cu titlu de avans, materialul lemnos urmând a fi predat la sfârșitul lunii mai 2012. A arătat petentul în cuprinsul declarației date că la termenul de scadență, întrucât intimatul nu i-a adus materialul lemnos cu privire la care se înțeleseseră l-a sunat, acesta invocând diferite motive pentru a se scuza, respectiv: nu a putut tăia lemne din pădure, i s-a defectat camionul, este internat la spital, etc., încercând de mai multe ori să îl convingă să onoreze comanda, sfârșind prin a nu-i mai răspunde la telefon. În același sens și în confirmarea stării de fapt descrise de petent sunt și declarațiile martorilor audiați în cauză, respectiv A. A. (f. 21,22 dup), C. M. N. (f. 23-24 dup).
Conform procesului verbal întocmit de către lucrătorii de poliție (f. 25 dup), la data de 14.09.2014 intimatul P. C. I. a fost contactat telefonic, precizând că nu cunoaște nicio persoană pe numele A. P., nu a încheiat cu aceasta nicio înțelegere cu privire la livrarea de cherestea, nu a încasat nicio sumă de bani și nu deține nicio societate comercială al cărei obiect de activitate este prelucrarea maselor lemnoase.
Față de cele ce preced, judecătorul constată că starea de fapt reținută în cuprinsul actului procedural atacat este una corectă și că din materialul probator administrat în dosarul de urmărire penală nu rezultă că intimatul a acționat cu intenție frauduloasă pe parcursul derulării relațiilor, nefiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune. Neexecutarea unei obligații contractuale nu constituie înșelăciune în sensul legii penale, cu excepția situației în care este dovedită folosirea unor manopere dolosive la momentul încheierii contractului din care rezultă lipsa intenției de a executa contractul din partea debitorului obligației. Or, în speța de față este vorba despre o înțelegere verbală care nu a fost respectată de către intimatul P. C., un atare act nerelevând existența intenției frauduloase încă din momentul încheierii acestuia, neconstituind infracțiunea de înșelăciune dacă fără a se întrebuința mijloace frauduloase pentru încheierea unui contract, nu se mai poate ulterior executa din motive independente părții contractante. Împrejurarea că intimatul contactat telefonic de către petent a refuzat să își onoreze comanda invocând diverse motive, precum și că potrivit procesului verbal întocmit de lucrătorii de poliție din care reiese că l-au contactat telefonic, ocazie cu care nu a recunoscut înțelegerea și primirea sumei de bani de la petent, nu conduce spre concluzia existenței intenției frauduloase încă din momentul încheierii contractului, acesta urmând a fi dovedit potrivit legii civile.
Ca atare, fapta intimatului P. C., nu este de natură a întruni elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în cauză fiind vorba despre un litigiu civil, ce se tranșează pe tărâmul neexecutării în conformitate a unei convenții încheiate între părți, pe cale verbală. Sub aspect obligațional, înțelegerea dintre părți le obligă pe acesta la executarea întocmai, faptul că petentul și-a îndeplinit întocmai promisiunea, respectiv achitarea cu titlu de avans a sumei de 1500 lei pentru cantitatea de 8 mc de cherestea, ce urma să fie predată de intimat la un anumit termen conform înțelegerii, neînsemnând că acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, ci că nu și-a executat întocmai și conform obligațiile stabilite prin contract, respectiv înțelegerea verbală, diferent ce se soluționează conform dispozițiilor corespunzătoare din materia dreptului civil referitoare la executarea obligațiilor contractuale.
Sub aspectul legalității soluției dispuse, judecătorul se raportează la prevederile art. 315 alin. 1 lit. b) C.pr.pen., potrivit cărora clasarea cauzei se dispune când există vreunul din cazurile prevăzute la art. 16 alin. 1 C.pr.pen, printre care și cel prevăzut de lit. b) fapta nu este prevăzută de legea penală. Or din materialul probator administrat în cauză s-a reținut că intimatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 244 Cod penal, fapta concret săvârșită de acesta neîntrunind elementele constitutive ale infracțiunii, reprezentând o faptă de natură civilă tradusă prin neexecutarea conformă a unui contract de vânzare cumpărare încheiat verbal - caz care se încadrează în cel prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. b) C.pr.pen.- fapta nu este prevăzută de legea penală.
Cu privire la cheltuielile de judecată
Potrivit art. 275 alin.2 C. pr. pen. în cazul declarării apelului ori recursului sau al introducerii oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul sau cererea.
Față de cele ce preced și în baza acestui text legal instanța va obliga petentul la plata sumei de 30 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 341 alin. 6 lit. a) Cod de proc.pen., respinge plângerea formulată de petentul A. P. ( domiciliat în Mun. A. I., ., ., jud. A., CNP_), ca nefondată.
Menține ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., nr. 348/P/2013 din data de 06.10.2014 de clasare a cauzei penale având ca obiect infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1 Cod penal, față de intimatul P. C. (domiciliat în Câmpeni- Valea Bistrei, nr. 57, jud. A.).
În temeiul art. 275 alin. 2 Cod de proc. pen. obligă petentul la plata sumei de 30 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă, potrivit art. 341 alin. 8 Cod proc.pen.
Pronunțată în camera de consiliu, azi, data de 1.04.2015.
Judecător de Cameră Preliminară
D. M. B.
Grefier,
A. N.
Red. B.D.M
Tehnored. N.A./4 ex./09.07.2015
| ← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... | Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Sentința nr.... → |
|---|
