Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Încheierea nr. 64/2015. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 64/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 01-04-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
ÎNCHEIERE NR: 64/CC/2015
Ședința Camerei de Consiliu din 01.04.2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ: B. D. M.
GREFIER: N. A.
P. de pe lângă Judecătoria A. I. este reprezentat de procuror
G. O.
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind plângerea împotriva soluției procurorului formulată de petentul H. V..
și pe intimat B. M. F., având ca obiect
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă în instanță părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care: mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17.03.2015, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 27.03.2015 apoi la data de 01.04.2015, încheierile făcând parte integrantă din prezenta sentință.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Deliberând asupra cauzei penale de față:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 15.12.2014 petentul H. V. a a criticat ordonanța nr. 651/II/2/2014 din data de 03.11.2014 emisă de P. de pe lângă Judecătoria A. I..
În motivarea plângerii petentul a arătat că a formulat plângere împotriva numitului B. M. F. pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere, amenințare, accident cu victime, părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție și tentativă de omor.
Petentul arată că acest dosar durează de aproximativ 2 ani respectiv din data de 12.06.2012, perioadă în care a fost disjunsă infracțiunea de tentativă de omor și judecată separat, rămânând doar celelalte infracțiuni pentru a fi cercetate iar în tot acest timp polițiștii și procurorii nu a făcut decât să evidențieze conduita” infractorului” B. M. F..
În continuare, în motivarea plângerii petentul face referire la agentul de poliție care a învestigat dosarul arătând că acesta a încălcat legea și regulamentele din fișa postului falsificând și ajutând „infractorul”.
La solicitarea judecătorului de cameră preliminară a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 3039/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., precum și dosarul penal nr. 651/II/2/2014 în care s-a pronunțat soluția prim procurorului .
Examinând actele și ucrările dosarului, judecătorul de Cameră preliminară, reține următoarele:
Prin ordonanța nr. 3039/P/2013 din data de 05.09.2014 P. de pe lângă Judecătoria A. I. a dispus în baza art 318 alin. 1 și 2 C.pr.pen. raportat la art. 314 alin.1 lit. b) C.pr.pen., art. 315 alin. 1 lit. b) cu referire la art. 314 alin. 1 lit. a) raportat la art. 16 alin. 1 lit. a) C.pr.pen., art. 315 alin. 1 lit.b cu referire la art. 314 alin. 1 lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) C.pr.pen.- renunțarea la urmărirea penală în cauză având ca obiect infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 1 Cod penal anterior și de clasare a cauzei având ca obiect infracțiunile de amenințare prev. de art. 193 alin. 1 Cod penal anterior și distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal anterior, față de intimatul B. M. F..
Împotriva acestei ordonanțe a formulat plângere petentul H. V. respinsă, ca neîntemeiată, prin ordonanța nr. 651/II/2/2014 din data de 03.11.2014 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., în baza art. 339 C.pr.pen.
În motivarea rezoluției prim procurorului, susmenționată, s-a arătat că soluția dispusă este legală și temeinică.
Petentul a formulat plângere adresată judecătorului de cameră preliminară, criticând soluția procurorului, înregistrată sub nr._ (f.2-3).
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală nr. 3039/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., judecătorul de Cameră preliminară constată că soluția pronunțată de procurorul de caz, este legală și temeinică.
Sub aspectul temeiniciei, judecătorul constată că situația de fapt reținută de P. de pe lângă Judecătoria A. I., în cuprinsul actului procedural arătat, este corectă, fiind în concordanță cu criteriile de incidență ale legii penale și procesual penale, procurorul de caz făcând o interpretare judicioasă a probelor administrate în cauză, stabilind o stare de fapt și o motivare a soluției care rezultă din coroborarea acestor probe.
Astfel, petentul în calitate de persoană vătămată a formulat plângere penală față de intimatul B. M. F. pentru comiterea infracțiunilor de prev. de art. 20 raportat la art. 174 Cod penal, art. 193 Cod penal, art. 217 alin. 1 Cod penal, art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. și art. 107 alin. 1 din Lg nr. 67/2004 rep.
Prin ordonanța nr. 675/P/2012 a Parchetului de pe lângă Tribunalul A. s-a dispus neînceperea urmăririi penală față de intimatul B. M. F. pentru infracțiunea de tentativă la omor prev. de art. 20 raportat la art. 174 Cod penal și declinarea cauzei la P. de pe lângă Judecătoria A. I. pentru efectuarea cercetărilor ce se impun față de același intimat sub aspectul comiterii infracțiunilor de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 1 Cod penal, amenințare prev. de art. 193 Cod penal, distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal, părăsirea locului accidentuui prev. de art. 89 din OUG nr. 195/2002 rep . și art. 107 din Lg, nr. 67/2004.
La data de 02.09.2013 la Secția 1 Poliție Rurală Galda de Jos a fost înregistrat dosarul penal nr. 3039/P/2013 privind pe B. M. F., în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunior de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin.1, amenințare prev. de art. 193 și distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal.
Prin rezoluția din data de 04.11.203 confirmată de procuror, s-a dispus începerea urmăririi penale față de intimaqtul B. M. F. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 1 Cod penal anterior, amenințare prev. de art. 193Cod penal anterior și distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal anterior.
Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv declarația petentului H. V. dată în calitate de persoană vătămată, declarația intimatului B. M. F. și declarația martorilor audiați în cauză rezultă următoarele: în data de 09.06.2012, în jurul orelor 09.00, petentul H. V. a fost anunțat telefonic despre faptul că mai multe persoane aflate într-o mașină de teren fac propagandă electorală în satul Ampoița, deși campania electorală se încheiase. Astfel, întâlnindu-se cu martorul T. M. lângă școala din M., au așteptat autoturismul respectiv pentru a verifica dacă informația se confirmă și în circa 20 de minute, acesta și-a făcut apariția, 1-a volanul său aflându-se intimatul B. M. F.. După ce a oprit în dreptul mașinilor celor doi, B. M. F. a dat cu spatele aproximativ 300 de metri. În acel moment, H. V. și T. M. s-au dus pe jos înspre mașina acestuia, pentru a vedea dacă deține în interior materiale electorale. În acest timp, fiul persoanei vătămate, aflându-se la volanul autoturismului tatălui său, s-a deplasat înspre intimat, cu scopul de a-i bloca drumul. Văzând că H. V. s-a apropiat foarte mult de vehiculul său, B. M. F., de teamă să nu fie prins și lovit de acesta, a pornit mașina cu fața, moment în care persoana vătămată a sărit pe capotă. Întrucât drumul era îngust, acesta a acroșat ușor autovehiculul petentului, continuându-și deplasarea cu viteză redusă aproximat 4 kilometri, până în zona Căminului Cultural Ampoița, timp în care petentul se afla pe capotă.
Starea de fapt rezultă din declarația petentului dată în calitate de persona vătămată în cursul urmăririi penale (f. 18-25 dup) care a arătat că în data de 09.06.2012, în jurul orelor 09:00 a fost anunțat telefonic despre faptul că mai multe persoane aflate într-o mașină de teren făceau propagandă electorală în satul Ampoița cu toate că potrivit legii campania electorală se terminase în dimineața zilei respective la ora 07:00. Aflând că acele persoane au plecat cu mașina îndreptându-se pre localitatea M., i-a așteptat împreună cu martorul T. M. lângă școala din localitatea M., după aproximativ 20 minute apărând și autovehiculul de teren în care a observat că se afla doar conducătorul auto în persoana numitului B. M. F.. A arătat petentul, că deși avea loc să treacă, intimatul a oprit din proprie inițiativă, iar ei s-au apropiat pentru a purta o discuție cu el, însă intimatul s-a pus în mișcare mergând cu spatele aproximativ 200-300 metri, astfel că s-au deplasat după el, iar când au ajuns în dreptul locuinței numitului G. I., intimatul a oprit, moment în care petentul crezând că vrea să discute s-a apropiat, însă a accelerat brusc, atunci a pus piciorul pe bara de protecție față a mașinii conduse de intimat și s-a prins de capotă și bara ornamentală din față.
În continuare, a arătat petentul în declarația dată, că intimatul a intrat în coliziune cu partea dreaptă față a mașinii sale, care era oprită pe drum, provocându-i avarii la aripă și oglinda retrovizoare dreaptă, după care B. M. F., a întors autoturismul cu el pe capotă și s-a îndreptat spre localitatea Ampoița pe un drum de peste deal, foarte accidentat, timp în care frâna, apoi accelera brusc, făcea viraje stânga, dreapta în zonele cu spini, pentru a-l arunca peste mașină. Susține petentul că a fost dus astfel pe capotă aproximativ 4 km până în zona Căminului Cultural Ampoița, iar după ce mașina a fost oprită de oameni, intimatul l-a prins cu mâinile de gât și l-a amenințat spunându-i ”acum nu te-am omorât, dar o să dau eu 200 de euro la băieți să te omoare”.
Petentul a depus la dosar certificatul medico-legal nr. 1564/IF/428 din 13.06.2012 din care rezultă că la data examinării a prezentat semne de leziuni corporale care s-au putut produce prin lovire cu sau de corpuri dure, ce pot data din 09.06.2012 și care nu necesită îngrijiri medicale (f. 26 dup).
Intimatul B. M. F., audiat fiind în cursul urmăririi penale a susținut că nu a exercitat acte de violență asupra petentului H. V. și nici nu l-a amenințat, după cum nu a intenționat nici să îi acroșeze autoturismul, însă acest fapt s-a întâmplat în condițiile în care a efectuat manevra de întoarcere întrucât i-a fost frică să nu fie agresat de petent și persoanele care îl însoțeau. Totodată a mai arătat intimatul că pe distanța parcursă dintre localitățile M. și Ampoița cu petentul pe capotă, s-a deplasat cu viteză redusă tocmai pentru a evita orice incident și că o distanță de mai puțin de 2 km i-a parcurs în 30 minute (f. 31-34 dup).
În consens cu starea de fapt reținută sunt și declarațiile martorului ocular T. M. (f. 36-43 dup) care a arătat că în data de 09.06.2012 în jurul orelor 08:30-09:00 a fost anunțat telefonic de către M. R. din satul Ampoița despre faptul că intimatul B. M. F. distribuie materiale cu caracter electoral cu toate că pentru alegerile locale campania electorală s-a încheiat în aceeași zi la ora 07:00. Astfel arată martorul că s-a deplasat spre centrul satului M. pentru a-l aștepta pe intimat, a oprit în fața școlii, iar aici a sosit și petentul H. V. care, de asemenea, a fost anunțat despre cele întâmplate. După aproximativ 20 minute a ajuns intimatul B. M., care, deși avea loc să treacă a oprit autoturismul la circa 250 metri, iar el cu petentul s-au deplasat pe jos înspre el, însă intimatul de frică a început să dea cu spatele, mergând aproximativ 500 metri. Aici, a arătat martorul, că în acest timp petentul H. V. se afla în fața autoturismului condus de intimat încercând să îl oprească, iar în momentul în care acesta a întors pentru a nu fi lovit a sărit pe capota autoturismului, sprijinindu-și picioarele pe bara de protecție, fiind transportat astfel de B. M. până în satul Ampoița.
A mai arătat martorul că în momentul întoarcerii autoturismului de către intimat, acesta fiindcă nu a avut loc, a acroșat aripa dreaptă față a autoturismului petentului, nu l-a auzit niciodată pe intimat să îl amenințe pe H. V. și că nu avut intenția să îl accidenteze în momentul în care l-a transportat pe capotă, conducând cu viteză mică.
Martora M. R. I. (f. 44-47 dup) a confirmat că în ziua respectivă l-a văzut pe intimat distribuind în localitatea Ampoița material de propagandă electorală, motiv pentru care l-a sunat dar nu a răspuns, după care l-a anunțat pe T. M., care după aproximativ o oră a sunat-o înapoi și i-a spus cele întâmplate, motiv pentru care personal s-a deplasat în fața Căminului Cultural din localitatea Ampoița unde era strânsă mai multă lume, iar aici personal nu a auzit ca intimatul B. M. să îl amenințe în vreun fel pe petent.
Față de cele ce preced, judecătorul constată că starea de fapt reținută în cuprinsul actului procedural atacat este una corectă și că din materialul probator administrat în dosarul de urmărire penală rezultă cu certitudine că intimatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 1 Cod penal anterior, însă raportat la împrejurările în care faptele au fost comise, modul și mijloacele de săvârșire, fapta a adus o atingere minimă valorilor apărate de lege, prin conținutul ei concret fiind lipsită în mod vădit de importanță- petentul nu a necesitat nici o zi de îngrijiri medicale conform certificatului medico legal depus la dosar, indiciu că viteza de deplasare a fost una foarte redusă încercând să evite producerea unei urmări grave, iar cu privire la infracțiunea de distrugere așa cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, fapta concret săvârșită de intimat nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal anterior, sub aspectul laturii subiective nefiind îndeplinită condiția ca intimatul să acționeze cu intenție în sensul legii penale. De asemenea, corect s-a reținut că din probele administrate în cauză nu rezultă că intimatul l-ar fi amenințat pe petent, niciunul din martorii oculari neconfirmând acest lucru.
Sub aspectul legalității soluției dispuse, judecătorul se raportează la prevederile art. 314 alin. 1 lit. b) potrivit cărora se dispune renunțarea la urmărirea penală, când nu există interes public în urmărirea penală a inculpatului, precum și a dispozițiilor art. 318 alin.1 și alin. 2 C.pr.pen. care prevăd condițiile în care procurorul poate dispune renunțarea la urmărirea penală, respectiv: să fie începută urmărirea penală în cauză; urmărirea penală să vizeze o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani; procurorul să constate că nu există un interes public în urmărirea acesteia, pentru această din urmă condiție putând avea în vedere conținutul faptei, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, împrejurările concrete, urmările produse sau care s-ar fi putut produce, precum și persoana suspectului, a conduitei sale anteriore și a eforturilor depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii. Or, raportat la cazul concret din speță, în mod corect s-a apreciat de către procurorul de caz că sunt întrunite condițiile legale antemenționate și ținând cont de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de conținutul concret, precum și persoana și conduita intimatului anterior săvârșirii faptei, că nu există interes public în urmărirea infracțiunii de care se face vinovat-lovire sau alte violențe prevăzute de art. 180 alin. 1 Cod penal anterior. Condițiile mai sus enumerate trebuie îndeplinite cumulativ, însă raportat la criteriile prevăzute de lege în vederea aprecierii lipsei unui interes public, acestea sunt cu titlu exemplificativ.
De asemenea, judecătorul se raportează la prevederile art. 315 alin. 1 lit. b) C.pr.pen., potrivit cărora clasarea cauzei se dispune când există vreunul din cazurile prevăzute la art. 16 alin. 1 C.pr.pen. dintre care și cele prevăzute de art. 16 alin. 1 lit. a)- fapta nu există și lit. b) –fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzut de lege. Or, din ansamblul probator administrat în cauză se constată că nu există indicii clare și rezonabile din care să reiasă că intimatul a săvârșit infracțiunea de amenințare, martorul ocular audiat în cauză neconfirmând susținerea petentului în sensul că ar fi fost amenințat, iar în ceea ce privește fapta de distrugere, reiese că aceasta, deși, există în materialitatea ei nu a fost săvârșit cu forma de vinovăție prevăzută de lege, respectiv intenție directă sau indirectă, intimatul acroșând autoturismul petentului din greșeală, fără a urmări producerea acestui rezultat, cazuri care se încadrează în cele prevăzute de art. 16 alin. 1 lit. a) și b) C.pr.pen.
Față de cele reținute, în baza art. art. 341 alin. 6 lit. a) Cod de proc.pen., va respinge plângerea formulată de petentul H. V., ca nefondată și va menține ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., nr. 3039/P/2013 din data de 05.09.2014 de renunțare la urmărirea penală în cauză având ca obiect infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 1 Cod penal anterior și de clasare a cauzei având ca obiect infracțiunile de amenințare prev. de art. 193 alin. 1 Cod penal anterior și distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal anterior, față de intimatul B. M. F..
Cu privire la cheltuielile judiciare:
Potrivit art. 275 alin.2 C. pr. pen. în cazul declarării apelului ori recursului sau al introducerii oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul sau cererea.
Față de cele ce preced și în baza acestui text legal instanța va obliga petentul la plata sumei de 30 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 341 alin. 6 lit. a) Cod de proc.pen., respinge plângerea formulată de petentul H. V. (domiciliat în loc. T., nr. 4C, .), ca nefondată.
Menține ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., nr. 3039/P/2013 din data de 05.09.2014 de renunțare la urmărirea penală în cauză având ca obiect infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 1 Cod penal anterior și de clasare a cauzei având ca obiect infracțiunile de amenințare prev. de art. 193 alin. 1 Cod penal anterior și distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal anterior, față de intimatul B. M. F. (domiciliat în M., nr. 117 A, jud. A.).
În temeiul art. 275 alin. 2 Cod de proc. pen. obligă petentul la plata sumei de 30 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă, potrivit art. 341 alin. 8 Cod proc.pen.
Pronunțată în camera de consiliu, azi, data de 1.04.2015.
Judecător de Cameră Preliminară,
D. M. B.
Grefier,
A. N.
Red. B.D.M/Tehnored. N.A./4 ex./14.07.2015
| ← Furt. Art.228 NCP. Sentința nr. 135/2015. Judecătoria ALBA IULIA | Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... → |
|---|
