Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Încheierea nr. 112/2015. Judecătoria ALBA IULIA
Comentarii |
|
Încheierea nr. 112/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 15-06-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
INCHEIEREA Nr. 112/CC/2015
Ședința camerei de consiliu din 15 Iunie 2015
Judecător de cameră preliminară: P. D. E.
Grefier: V. I.
Ministerul public reprezentat de procuror O. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei penal privind pe petentul A. I., având ca obiect plângere soluții de neurmărire/netrimitere judecată (art.340 NCPP) (dos. p. 64/II/2/2015)
La apelul nominal făcut în cauză a răspuns avocat C. M. pentru petent, lipsind petentul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Se constată că au fopst comunicate și atașate la dosarul cauzei, dosarele nr. 333/P/2015 și 64/II/2/2015 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I..
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, judecătorul declară terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul petentului solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată și motivată, desființarea soluției atacate și trimiterea cauzei la procuror pentru completarea și extinderea urmăririi penale, apreciind că în mod limitativ și restrictiv a fost soluționat acest dosar.
Arată că soluția nu este corectă sub aspectul persoanei care se face vinovata de producerea accidentului. S-a reținut că accidentul rutier s-a produs din culpa exclusivă a petentului care nu a adaptat viteza de deplasare corespunzătoare pe un sector de drum în curbă, însă în realitate accidentul s-a produs datorită culpei administratorului drumului, respectiv din cauză că acesta nu a acționat cu materiale antiderapante pe acel tronson de drum permițând formarea poleiului și nici nu a semnalizat acest aspect. Sustine că organul de urmărire penală nu a administrat toate probele care se impuneau pentru stabilirea cadrului exact în care s-a produs accidentul rutier și identificarea persoanelor responsabile de acesta, rezumându-se doar la a stabili că accidentul s-a produs din vina petentului, concluzii care au consecințe negative asupra petentului în privința despăgubirilor civile.
Arată că o asemenea stare de fapr nu putea fi reținută în lipsa unor dovezi motiv pentru care se impune redeschiderea urmăririi penale pentru a se constata cauzele care au dus la producerea accidentului întrucât nu neadaptarea la condițiile meteo a fost cauza.
Reprezentantul Ministerului solicită în baza art. 341 al 6 lit. a C.pr.penală respingerea plângerii întrucât raportat la situația de fapt și probele care au fost administrate soluția dată de procuror este legală și temeinică. În cauză s-a început urmărirea penală „In rem” și s-a dispus clasarea cauzei întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală, petentul autoaccidentându-se, astfel că nu a mai fost necesar administrarea altor probe.
În replică, avocatul petentului, referitor la susținerile procurorului în sensul că în cauză nu s-au mai impus administrarea de probe pentru dovedirea vinovăției petentul fiind autoaccidentat, arată că erau necesare dovezi pentru a stabili cauza producerii accidentului întrucât acesta nu s-a produs din cauza condițiilor meteo, chiar și polițiștii știau că pe acel tronson de drum s-au produs mai multe accidente din cauza administratorului drumului însă nu s-a putut proba acest lucru.
JUDECATORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 27.05.2015 sub nr._, petentul A. I. a formulat plângere împotriva ordonanței din 27.04.2014 pronunțată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. în dosarul nr. 64/II/2/2015 precum și împotriva ordonanței de clasare, solicitând în baza art. 341 al 6 lit. b C.pr.penală admiterea plângerii, desființarea solutiei atacate și trimiterea cauzei la procuror pentru completarea extinderii urmăririi penale, precum și pentru a pune în mișcare actiunea penală față de persoanele vinovate de producerea accidentului.
În motivarea plângerii petentul arată că prin ordonanța atacată procurorul a dispus clasarea cauzei pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 196 al 2 și 3 C.penal. Având în vedere referatul organelor de cercetare penală în care se retine culpa exclusivă a petentului în producerea accidentului, consideră soluția criticabilă, întrucât din lecturarea ordonanței rezultă că organul de cercetare nu a administrat toate probele ce se impuneau pentru stabilirea cadrului exact în care s-a produs accidentul rutier și identificarea persoanelor responsabile de acesta, rezumându-se la stabilirea că accidentul s-a produs doar din vina petentului.
Petentul susține că în realitatea accidentul rutier s-a produs datorită culpei administratorului drumului, respectiv din pricină că acesta nu a acționat cu materiale antiderapante pe acel tronson de drum permițând formarea poleiului și nici nu a semnalizat acest aspect. În acest context apreciază că se impune stabilirea unei alte stări de fapt care ar fi avut consecință directă cu privire la modul în care s-a soluționat dosarul și implicit cu privire la stabilirea persoanei vinovate de producerea accidentului.
Petentul mai arată că nu a fost audiat în cauză, astfel că și sub acest aspect se impune redeschiderea dosarului pentru completarea acestuia.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 339 al 4 C.pr.penală.
Petentul a anexat plângerii, ordonata din data de 27.04.2015 dată în dosar nr. 64/II/2/2015.
La dosarul cauzei au fost atașate dosarele nr. 333/P/2015 și 64/II/2/2015 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I..
Analizând actele și lucrările dosarului judecătorul reține următoarele:
P. ordonanța din data de 05.03.2015 dată de P. de pe lângă Judecătoria A. I. în dosar nr. 333/P/2015, în temeiul art. 315 al. 1 lit. b și al. 5 și art.16 al. 1 lit b C.pr.pen. s-a dispus clasarea clauzei cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art 196 al. 2, 3 C penal, soluția și copia referatului organelor de cercetare penală comunicându-se petentului.
În motivarea ordonanței s-a reținut că, în urma examinării dosarului penal cu nr. 333/P/2015 și însușindu-se argumentele cuprinse în referatul cu propunere de clasare întocmit de organul de cercetare penală,, s-a apreciat că sunt incidente disp. art. 16 lit. b teza I Cpr pen, respectiv fapta nu este prevăzută de lege
Din analiza actelor și lucrărilor administrate la dosarul cauzei s-a stabilit următoarea stare de fapt.
La data de 13.01.2015, în timp ce numitul A. I. a condus autoturismul marca Ford Tranzit cu nr de înmatriculare_, proprietate a ., pr DN 7, la km 333+650 m, în afara localității V. de Jos, nu a adaptat viteza de deplasare corespunzătoare pe un sector de drum în curbă, a pierdut controlul direcției de deplasare, a pătruns pe sensul opus de circulație și s-a răsturnat în afara părții carosabile, rezultând vătămarea corporală a acestuia.
Autovehicul a fost avariat, conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de zero mg/l alcool pur în aerul expirat, iar în recoltării probelor biologice de sânge în vedere stabilirii alcoolemiei, rezultatul a ieșit zero g la mie alcool pur în sânge.
Împotriva soluției a formulat plângere petentul care a fost respinsă prin ordonanța nr. 64/II/2/2015 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., cu motivarea că, în mod corect procurorul de caz a constatat ca fapta nu este prevăzută de legea penală, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă și fără, a fi stabilită culpa vreunei părți.
În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului judecătorul de cameră preliminara constata că soluția dispusă de procuror este temeinică și legală, în cauza existând într-adevăr cazul prev. de art.16 al. 1 lit. b teza I C.p.pen, de natură a împiedica punerea în mișcare a acțiunii penale:
În analiza prezentei cauze, instanța reține faptul că presupusa faptă de vătămare corporală din culpă cu privire la care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem la data de 13.01.2015 a fost comisă după . Noului Cod penal.
În cauză, s-a procedat la efectuarea unei cercetări la fața locului întocmindu-se procesul verbal de cercetare la fața locului din data de 13.01.2015, însoțită de planșele foto de la filele 27-30, s-a procedat la recoltarea de probe biologice de sânge de la petent.
P. ordonanța din data de 13.01.2015 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 al. 2, 3 C penal.
Art. 196 Cp care la alin. 1 prevede că, fapta prevăzută la art. 193 alin. 2 săvârșită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive sau în desfășurarea unei activități ce constituie prin ea însăși infracțiune se pedepsește cu închisoare de la la 3 luni la un an sau amendă;
Aliniatul 2 al aceluiași articol prevede că fapta prev de art. 194 al. 1 Cp săvârșită din culpă se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
Art. 196 Cp prevede că pentru această infracțiune acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Or în cazul de față, petentul a produs accidentul soldat cu propria vătămare, context în care judecătorul de cameră preliminară apreciază că în mod corect s-a reținut că fapta nu este prevăzută de legea penală în condițiile în care petentul s-a autoaccidentat.
În acest context, judecătorul de cameră preliminară, raportat la probele administrate în cursul urmăririi penale, apreciază că nu se impune completarea probațiunii administrate în cursul urmăririi penale, nefiind stabilită culpa petentului . În acest context, din punct de vedere al dosarului penal, nu mai era necesar ca procurorul de caz să administreze probe, în cursul urmăririi penale, audierea în calitate de suspect/inculpat urmând să se facă conform dispozițiilor reglementate de noul Cod penal. În acest context, judecătorul de cameră preliminară reține disp. art. 77 C pr pen, conform cărora persoana cu privire la care, din datele și probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală se numește suspect. Or, așa cum s-a expus mai sus, în cauză nu există o faptă penală, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă. În acest context, audierea sa în calitate de suspect ar fi contravenit legii. Pe de altă parte, conform disp. art. 82 C pr pen, calitatea de inculpat o dobândește doar persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală, or, în cazul de față așa cum s-a expus mai sus, există un caz care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale- fapta nu este prevăzută de legea penală.
Pe de altă parte, nu se poate susține că în mod greșit s-a stabilit persoana vinovată de producerea accidentului raportat la actele dosarului și că ar fi trebuit administrate probe din care să rezulte culpa concurentă a administratorului drumului în producerea accidentului. Așa cum s-a expus mai sus, în condițiile în care în urma accidentului s-a produs vătămarea corporală a chiar autorului presupusei fapte, plecând de la modul în care este reglementată fapta de vătămare corporală de culpă, pentru a fi reținută existența acesteia, ar fi fost necesar să fie vătămată integritatea corporală a unei alte persoane, nu a propriei persoane. . În acest context, în mod corect s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, astfel că nu se impune administrarea de probe suplimentare, din punct de vedere al dosarului penale și implicit a faptei, pentru a se stabili culpa concurentă a unei alte persoane. Având în vedere însă că petentul a condus au autovehicul, s-a produs un accident în urma căruia s-a produs atât distrugerea autovehiculului condus de către acesta, cât și vătămarea propriei sale integrități corporale, câtă vreme, așa cum s-a expus mai sus, fapta comisă nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, dacă petentul apreciază că există o culpă concurentă a administratorului drumului se va putea adresa instanței civile, în fața căreia va putea solicita administrarea oricăror probe pe care le consideră utile soluționării cauzei, inclusiv a unei expertize auto prin care să se stabilească dinamica producerii accidentului și persoana vinovată de producerea accidentului.
În acest context, criticile invocate de către petent nu pot fi primite de judecătorul de cameră preliminară
Față de cele menționate, în baza art. 341 alin. 6 lit. a) Cod de proc.pen., va respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul A. I., CNP_ domiciliat în Petroșani, ., jud Hunedoara, împotriva ordonanței de clasare din data de 05.03.2015 dată în dosar nr. 333/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. menținută prin ordonanța din data de 27.04.2015 dată în dosar nr. 64/II/2/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I..
Va menține actele atacate.
În temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală, va obliga petentul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art. 341 alin. 6 lit. a) Cod de proc.pen., respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul A. I., CNP_ domiciliat în Petroșani, ., jud Hunedoara, împotriva ordonanței de clasare din data de 05.03.2015 dată în dosar nr. 333/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. menținută prin ordonanța din data de 27.04.2015 dată în dosar nr. 64/II/2/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I..
Menține actele atacate.
În temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală, obligă petentul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în camera de consiliu din data de 15.06.2015.
Judecător de cameră preliminară Grefier,
P. D. E. V. I.
Red. PDE
Tehnored VI/4ex/16.07.2015
← Furtul. Art.208 C.p.. Sentința nr. 284/2015. Judecătoria ALBA... | Confiscare specială. Art.315 lit. c NCPP. Încheierea nr.... → |
---|