Abandonul de familie. Art. 305 C.p.. Sentința nr. 77/2015. Judecătoria CÂMPINA
Comentarii |
|
Sentința nr. 77/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 21-04-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 77
Ședința publică din data de 21.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. S.-E.
Grefier: Șinc A.-M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. M. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina
Pe rol fiind pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul S. G. trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina cu nr. 2527/P/2012 din data de 28.01.2014 pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 305 alin. 1 lit. c C.p., privind și pe persoana vătămată S. C. asistată de ocrotitor legal M. M..
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința din data de 07.04.2015, aspect consemnat în încheierea de ședință ce face partea integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța, pentru a permite părților să depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 21.04.2015, hotărând astfel:
INSTANȚA
Asupra cauzei de față
P. Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina emis la data de 28.01.2014 sub nr. 2527/P/2012 a fost pusă în mișcare acțiunea penală și trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul S. G., fiul lui P. și E., născut la data de 05.08.1972 în Vălenii de M., jud. Prahova, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, prev. de art. 305 alin. 1 lit. c C.pen., constând în aceea că nu a plătit integral, cu rea-credință, mai mult de două luni, respectiv din luna februarie 2010 și până în prezent, pensia de întreținere stabilită pe cale judecătorească în favoarea minorei S. C., născută la data de 13.08.1998.
P. încheierea de ședință din data de 06.05.2014, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 al. 2 Cpp, a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.
Analizând și coroborând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt: prin sentința civilă nr. 2263/06.11.2003, rămasă irevocabilă prin neapelare,
pronunțată de Judecătoria Câmpina, inculpatul S. G. a fost obligat la plata unei pensii lunare de întreținere, în cuantum de 25% din venitul său net lunar, în favoarea minorei S. C.. Minora s-a născut la data de 13.08.1998, din căsătoria încheiată între inculpatul S. G. și numita M. M., căsătorie desfăcută prin sentința civilă sus-menționată.
M. M. a sesizat organelor de poliție faptul că inculpatul nu a mai achitat pensia de întreținere începând cu luna iunie 2009. Inculpatul a depus la dosarul de urmărire penală copii ale mandatelor poștale prin care a probat faptul că a achitat pensia de întreținere în perioada mai 2009 - februarie 2010. De asemenea, în cursul urmăririi penale, inculpatul a achitat o parte din pensia de întreținere restantă, respectiv suma de 210 de lei.
Fiind audiat de organele de cercetare penală, inculpatul S. G. a declarat că nu a achitat pensia de întreținere din luna decembrie 2011, întrucât are dificultăți financiare, neavând un loc de muncă stabil, în condițiile în care mai are un copil minor în întreținere, S. G.-I., în vârstă de 3 ani, rezultat dintr-o căsătorie ulterioară cu numita S. M.-A.. De asemenea, inculpatul a precizat faptul că prestează diverse munci necalificate pentru care este remunerat cu sume cuprinse între 12 și 14 de lei.
De asemenea, inculpatul a declarat în faza de urmărire penală că în perioada martie 2010 - noiembrie 2013 nu a avut probleme de sănătate, nefiind internat în nicio unitate medicală, și nici nu a fost reținut, arestat preventiv sau încarcerat.
Din probele administrate în cauză a rezultat că neplata pensiei de întreținere se datorează relei-credințe, nefăcându-se dovada existenței unor împrejurări insurmontabile și nici a unor eforturi rezonabile din partea inculpatului.
Din adresa nr. 3040/29.08.2013 a Inspectoratului Teritorial de Muncă Prahova, înaintată la dosarul de urmărire penală, a rezultat faptul că inculpatul a figurat cu contracte individuale de muncă la S.C. Sot Pan Group S.R.L. în perioada 01.11._11 și la S.C. Bialetti Stainless Steel, în perioada 11.05._12. S.C. Sot Pan Group S.R.L.și S.C. Bialetti Stainless Steel au comunicat organelor de cercetare penală realizarea următoarelor venituri nete aferente perioadei în care S. G. a fost salariat (01.11._11, și respectiv 11.05._12): 506 lei - noiembrie 2010, 483 lei - decembrie 2010, 610 lei - ianuarie 2011, 586 lei - februarie 2011 și 315 lei - martie 2011, 563 lei - mai 2012, 316 lei - iunie 2012, 91 lei - septembrie 2012. Potrivit informațiilor furnizate de cele două societăți, cele două contracte individuale de muncă au încetat ca urmare a absențelor nemotivate consecutive ale inculpatului de la locul de muncă.
De asemenea, din adresa nr. 5862/04.09.2013 a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Prahova a reieșit că inculpatul nu figura în evidențele instituției ca persoană în căutarea unui loc de muncă sau ca beneficiar de indemnizație de șomaj în perioada mai 2009 - august 2013.
Conform adresei nr. 405/28.01.2013 a Primăriei Cocorăștii Mislii depusă la dosarul de urmărire penală, inculpatul era înscris în registrul agricol cu următoarele bunuri: teren arabil în suprafață de 0,05 ha, situat în T12 P 900, cu teren aferent construcției în suprafață de 0,05 ha, situat în T12 P898 și cu casă de locuit în suprafață de 50 mp în .. 619 A.
Situația de fapt reținută rezultă cu certitudine din probele administrate în faza urmăririi penale: declarații ocrotitor legal parte vătămată M. M. (f. 7-9); declarație parte vătămată S. C. (f. 10); declarații învinuit (f. 55-58, 60); declarație martor G. I.-C. (f. 14); declarație martor I. I. (f. 15); declarație martor D. D. (f. 16); declarație martor D. L. (f. 17); declarație martor S. M.-A. (f. 18); declarație martor M. D.-T. (f. 19); declarație martor D. G. (f. 20); declarație martor S. M. (f. 21); declarație martor C. C.-C. (f. 22); adresa nr. 3040/29.08.2013 a Inspectoratului Teritorial de Muncă Prahova (f. 42); adresa nr. 5862/04.09.2013 a Agenției Locale pentru Ocuparea Forței de Muncă Ploiești (f. 49); adresa nr. 405/28.01.2013 a Primăriei Cocorăștii Mislii (f. 30); adresă S.C. Sot Pan Group S.R.L. (f. 38); adresă S.C. Bialetti Stainless Steel și decizia nr. 3177/12.09.2012 de încetare a contractului individual de muncă (f. 40, 43); adresa nr. 5981/11.09.2013 a Administrației Județene a Finanțelor Publice Prahova - Serviciul Fiscal Orășenesc Băicoi (f. 45); adresa nr._/06.08.2013 a Oficiului Registrului Comerțului de lângă Tribunalul Prahova (f. 51); referate anchetă socială (f. 24-29); copie hotărâre judecătorească (f. 4); copie certificat de naștere parte vătămată (f. 65) și copii mandate poștale (f. 70-80), coroborate cu declarația inculpatului dată în fața instanței de judecată (f. 39-40).
Cu ocazia audierii sale în instanță, cu respectarea garanțiilor procesuale, în prezența apărătorului ales, la termenul de judecată din 25.11.2014, inculpatul a declarat că solicită aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 375 Cpp, că recunoaște săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, are cunoștință de probele administrate pe parcursul urmăririi penale, pe care și le însușește, solicitând judecarea sa în baza acestora, conform dispozițiilor legale care reglementează judecarea în cazul recunoașterii învinuirii, regretând comiterea faptei. Totodată, inculpatul a precizat că solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere și că, dacă ar fi condamnat, ar fi de acord să presteze o activitate neremunerată în folosul comunității (f. 39-40).
Din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune Prahova (f. 56-57) rezultă că inculpatul nu prezintă un comportament marcat de conduite antisociale, comiterea faptei datorându-se dificultăților financiare, precum și a capacității diminuate de a gestiona adecvat o situație de risc. În vederea evitării reiterării conduitei antisociale, s-a evidențiat ca necesară atât dezvoltarea unei comunicări cu părțile prejudiciate în cauză, în scopul identificării unei soluții, cât și dezvoltarea abilităților de a gândi înainte de a acționa și de a-și găsi un loc de munca stabil, adecvat propriilor aptitudini.
În drept: fapta inculpatului S. G., care nu a plătit integral, cu rea-credință, mai mult de două luni, respectiv din luna februarie 2010 și până în prezent, pensia de întreținere stabilită pe cale judecătorească în favoarea minorei S. C., născută la data de 13.08.1998, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie, prev. de art. 305 alin. 1 lit. c C.pen.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială a codului penal anterior, reduse cu o treime conform art. 396 al. 10 Cpp, iar, conform art. 74 Cp, va avea în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită de norma incriminatoare, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, are 43 de ani, studii medii, nu are un loc de muncă stabil, este căsătorit și are un minor în întreținere, considerente în raport de care va aplica acestuia o pedeapsă cu închisoarea, într-un cuantum corespunzător dozat, de natură a asigura scopul educativ – preventiv și punitiv al pedepsei.
Potrivit art. 246 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în MOf Partea I, nr. 510 din 24.07.2009, cu modificările și completările ulterioare, a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014.
Potrivit disp. art. 5 alin. 1 Cp, “în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”. Identificarea legii penale mai favorabile se face din perspectiva a patru criterii: condițiile de incriminare, cerințele privind tragerea la răspundere penală, condițiile de sancționare și consecințele condamnării. Aplicarea interpretării legii penale mai favorabile presupune operațiuni de verificare a dispozițiilor ambelor legi pentru fiecare instituție în parte și o comparare finală, o evaluare și o alegere a uneia din cele două legi ca fiind mai favorabilă. Însă, totodată, potrivit deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale și în conformitate cu teoria aplicării unitare a legii mai favorabile, urmează a se aprecia că legea penală mai favorabilă pentru inculpate este vechea reglementare penală, nu în raport de cuantumul pedepsei, ci în raport de modalitatea de executare a acesteia, întrucât prevederile vechiului cod penal relative la suspendarea condiționată a executării instituie condiții de aplicare mai puțin restrictive decât art. 91 și următoarele din NCp.
În raport de cele reținute, instanța va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea, pentru săvârșirea faptei prev. de art. 305 alin. 1 lit. c C.pen, cu aplicarea art. 5 Cp, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, conform disp. art. 81 Cp1969, pe durata termenului de încercare calculat potrivit art. 82 Cp1969.
Ca urmare a aplicării unei pedepse principale cu închisoarea, instanța, conf. art. 71 Cod penal1969, va aplica inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal 1969 (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b Cod penal 1969 (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat).
Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în temeiul art. 71 și art. 64 Cod penal 1969, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, a protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Dreptului Omului care, în conformitate cu disp. art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr.30/1994.
Astfel, în cauza Hirst contra Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deținute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislația britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deținuților condamnați, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracțiunii” (aceeași concepție a legiuitorului reflectându-se și în legislația română actuală, n. inst). Curtea a acceptat „că există o marjă națională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deținuților poate fi justificată în timpurile moderne și a modului de menținere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adițional a fost încălcat, întrucât „legislația națională nu analizează importanța intereselor în conflict sau proporționalitatea și nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deținut, în orice împrejurare, intră în marja națională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză și-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricții automate impuse deținuților condamnați și se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.
În consecință, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din primul protocol adițional.
P. urmare, în aplicarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.
În același sens este și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. LXXIV din 5 noiembrie 2007, pronunțată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia, dispozițiile art. 71 din Codul penal1969 referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza I – lit. c din Codul penal1969 nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal 1969.
Astfel, natura faptei săvârșite și circumstanțele producerii acesteia determină instanța a aprecia că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune și, în consecință, în temeiul art. 71 Cod penal 1969 și art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional C.E.D.O., va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Având în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a dat dovadă de sinceritate în cele două faze ale procesului penal și că instanța apreciază că sunt suficiente temeiuri pentru ca scopul educativ - preventiv al pedepsei să poată fi atins și prin suspendarea condiționată a executării acesteia, conform art. 81 Cod penal 1969, pe durata termenului de încercare calculat conform art. 82 Cod penal 1969, în baza art. 71 alin. 5 Cod penal1969, se va dispune și suspendarea executării pedepsei accesorii, iar conform art. 359 Cod procedură penală va atrage inculpatului atenția asupra disp. art. 83 Cod penal 1969 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul în care în cursul termenului de încercare va săvârși o nou o infracțiune.
Ca urmare a condamnării, în temeiul disp. art. 274 alin. 1 C.p.p., inculpatul va fi obligat la plata de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul disp. art. 305 alin. 1 lit. c C.p. 1969, cu aplic. art. 396 alin. 10 Cpp rap. la art. 375 Cpp, cu aplic. art. 5 Cp, condamnă pe inculpatul S. G., fiul lui P. și E., născut la data de 05.08.1972 în Vălenii de M., jud. Prahova, domiciliat în com. Cocorăștii Mislii, .. 619A, jud. Prahova, CNP_, cetățenie română, studii 12 clase, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, fără loc de muncă stabil, fără antecedente penale, la o pedeapsă de 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie.
În temeiul disp. art. 71 alin. 2 C.p.1969, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 litera a teza a IIa și litera b C.p.1969.
În temeiul disp. art. 81 C.p.1969, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni, calculat conform art. 82 C.p.1969.
În temeiul art. 71 alin. 5 C.p.1969, suspendă executarea pedepsei accesorii.
Atrage inculpatului atenția asupra art. 83 C.p.1969 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul disp. art. 274 alin. 1 C.p.p., obligă pe inculpat la 350 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 aprilie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. S. E. Șinc A. M.
PROCES – VERBAL
În locul domnului grefier Șinc A.M.,
transferat, semnează grefier șef
Nițeanu A.M.
Red. TSE/JV/2 ex./15.05.2015
Poz. Exec. P..: 149/2015
← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 214/2015.... | Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Sentința nr. 76/2015.... → |
---|