Abandonul de familie. Art.378 NCP. Sentința nr. 751/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 751/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 05-06-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ - N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 2-4, cod poștal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 751/2015
Ședința publică din data de 05 iunie 2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: A. L.
GREFIER: C. M.
Ministerul Public este reprezentat de d-na F. T., procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul HARLIȘCA I. A., trimis în judecată, în stare de libertate, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de abandon de familie prevăzute și pedepsite de art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.
Instanța constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 29 mai 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de azi, 05 iunie 2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
P. rechizitoriul emis la data de 17 noiembrie 2014 în dosarul nr. 11.541/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului HARLIȘCA I. A. pentru săvârșirea a două infracțiuni de abandon de familie față de persoanele vătămate minore HARLIȘCA S. ALESSIA și HARLIȘCA A.-CHRISTIAN, fapte prevăzute și pedepsite de art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 03 decembrie 2014 sub nr._ .
În actul de sesizare s-a reținut, în esență, faptul că deși a realizat câștiguri pecuniare, inculpatul nu și-a onorat, cu rea-credință, obligațiile de plată a celor două pensii de întreținere stabilite pe cale judecătorească în favoarea celor doi minori.
Situația de fapt expusă în cuprinsul actului de sesizare a fost întemeiată pe mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale și aflate în dosarul de urmărire penală: proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare (fila nr. 9); sentința civilă nr. 6791/2008 (filele nr. 21-22); sentința civilă nr._/2011 (filele nr. 23-25); chitanțe taxă grădiniță și mesaje telefonice (filele nr. 30-37); declarații persoană vătămată M. I. B. (filele nr. 38-39, 120-122); adeverința nr. 2834 emisă de către Casa Județeană de Pensii Cluj (fila nr. 41); declarații Harlișca I.-A. (filele nr. 46, 50, 61, 70, 77-81); declarații martor M. A.-M. (filele nr. 52-54); declarație M. P. N. (filele nr. 66, 116-118); declarație M. N. (filele nr. 68, 124-126); adresa nr. 533/02.10.2014 emisă de Grădinița „M. Sirenă” (fila nr. 100); diferite facturi și planșe foto (filele nr. 82-99, 101-114); declarația martorului R. R. (filele nr. 127-131); fișa cazierului judiciar (fila nr. 132).
Persoanele vătămate minore HARLIȘCA S. ALESSIA și HARLIȘCA A. CHRISTIAN, prin reprezentantul legal M. I. – B., au formulat la data de 10.12.2012 plângere prealabilă față de inculpat prin care au solicitat tragerea acestuia la răspundere penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abandon de familie pentru neplata cu rea-credință a pensiilor de întreținere stabilite prin hotărâri judecătorești.
P. ordonanța organelor de urmărire penală din data de 08.07.2014, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului din două infracțiuni de abandon de familie prevăzute de art. 305 alin. (1) lit. c) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. 1969 în două infracțiuni de abandon de familie prevăzute de art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.
Totodată, prin aceeași ordonanță, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor anterior menționate.
Pentru termenul din data de 23 ianuarie 2015, la solicitarea judecătorului de Cameră preliminară, Inspectoratul de Poliție Județean Cluj a transmis, prin fax și în original, fișa de cazier judiciar al inculpatului (f. 155-156, f. 159-162).
P. Încheierea din data de 23 ianuarie 2015, în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. judecătorul de Cameră Preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul emis la data de 17.11.2014, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 11.541/P/2012 al Parchetului de lângă Judecătoria Cluj-N.. În consecință, a dispus începerea judecății, stabilind termenul de judecată pentru data de 20 februarie 2015.
Pentru termenul de judecată din data de 20 februarie 2015, instanța a dispus desemnarea unui avocat din oficiu pentru reprezentarea/asistarea persoanelor vătămate minore astfel cum prevede art. 93 alin. (4) C. pr.pen.
La termenul de judecată din data de 06 martie 2015, s-a dat citire actului de sesizare după care persoanele minore, prin reprezentant legal, s-au constituit părți civile în procesul penal, solicitând obligarea inculpatului la plata sumelor de bani datorate cu titlu de pensie de întreținere stabilite prin hotărâri judecătorești începând cu luna octombrie 2012 și până în prezent.
Față de împrejurarea că nu au fost contestate probele administrate în cursul urmăririi penale, instanța a dispus ca acestea să nu mai fie administrate în cursul cercetării judecătorești, urmând a fi puse în dezbaterea părților și a fi avute în vedere la deliberare.
La termenul de judecată din data de 20 martie 2015, instanța a admis cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public de îndreptare a erorii materiale strecurate în declarația reprezentantului legal M. I. B. din data de 06.03.2015 și, în consecință, a dispus îndreptarea erorii cu privire la perioada de timp menționată de martoră ca fiind cea de când nu a mai locuit împreună cu inculpatul, respectiv octombrie 2012 în locul celei greșite de octombrie 2014.
Pentru termenul de judecată din data de 17 aprilie 2015, persoanele vătămate minore prin avocat din oficiu, au precizat în scris (f. 225) faptul că suma datorată cu titlu de pensie de întreținere de către inculpat din perioada noiembrie 2012 și până în prezent este de 17.500 lei.
Au arătat că acest cuantum rezultă din înmulțirea sumei de 611 lei stabilită de instanța de judecată prin cele două sentințe civile cu perioada de 30 de luni care s-a scurs de la data la care reprezentantul legal a apreciat că a fost ultima contribuție a inculpatului la creșterea copiilor, respectiv noiembrie 2012, după scăderea a aproximativ 800 lei constând în banii pe care inculpatul i-a oferit minorilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă precum și a cheltuielilor cu grădinița pentru o perioadă de 4 luni, achitate de acesta.
În cursul cercetării judecătorești, instanța a administrat următoarele mijloace de probă: declarația reprezentantului legal al persoanelor vătămate minore, M. I. B. ( f. 198-200, f. 266-267), fișa de evidență fiscală a veniturilor impozabile realizate de inculpat în anul 2014 (f. 207, f. 219, f. 229-234, f. 239-245), adresa Municipiului Cluj-N., Direcția de impozite și taxe locale referitoare la bunurile mobile și/sau imobile deținute de inculpat (f. 208), fișă din baza de date a Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj referitoare la activitatea salariatului HARLIȘCA I. A. în perioada octombrie 2012 – prezent (f. 211), ordine de deplasare (f. 251-252, f. 255), adeverințe de angajat eliberate de S.C. PRO ALPHA MONTAJ S.R.L. (f. 253-254), decizie colectivă majorare salariu minim 01.01.2015 (f. 257), contract individual de muncă nr. 100/04.07.2014 (f. 259-258), decizia nr. 23/01.06.2012 de desfacere a contractului individual de muncă (f. 260), contract individual de muncă nr. 77/13.02.2012 (f. 261-262), declarația inculpatului (f. 263-265), declarația martorei M. A. - M. (f. 273-274).
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
P. plângerea prealabilă formulată de persoanele vătămate HARLIȘCA S. ALESSIA și HARLIȘCA A. CHRISTIAN la data de 10.12.2012 (f. 17 d.u.p.) și ulterior prin declarațiile date în faza de urmărire penală la data de 23.01.2013, 07.06.2013 (f. 18, f. 38 d.u.p.) reprezentantul legal M. I. B. a solicitat ca inculpatul HARLIȘCA I. A., tatăl minorilor și fostul său soț să fie tras la răspundere penală pentru neplata, cu rea credință, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească în favoarea celor doi copii, fapte ce constituie infracțiunea de abandon de familie prevăzută și pedepsită de art. 305 alin. (1) lit. c) C. pen. 1969.
Reprezentantul legal a susținut că, în fapt, inculpatul a fost obligat prin două hotărâri judecătorești să le plătească minorilor lunar suma de 611 lei cu titlu de pensie de întreținere însă, din anul 2008 și până la momentul formulării plângerii, inculpatul a manifestat un interes sporadic față de copii iar la solicitarea achitării sumei de bani invocă lipsa resurselor financiare sau refuză fără justificare să își îndeplinească obligațiile. A mai precizat aspectul că până în luna octombrie 2012, inculpatul a cumpărat minorilor haine, produse alimentare și a plătit taxele de grădiniță periodic, dar nu lunar. Începând cu luna 2012, a pretins că inculpatul nu a mai făcut niciun gest față de copii, spunându-i că nu vrea să achite pensiile și să se descurce singură. Totodată, reprezentantul legal a învederat că inculpatul a lucrat ocazional în acea perioadă și a realizat câștiguri bănești însă cu rea voință refuză să achite pensiile de întreținere.
În faza judecății, reprezentantul legal al persoanelor vătămate minore, M. I. B. a declarat instanței (f. 198-200) faptul că, exceptând suma de 200 lei achitată în luna decembrie 2014 și taxele privind grădinița minorului A. – Christian aferente ultimelor 2-3 luni, inculpatul nu a plătit lunar suma de 611 datorată minorilor cu titlu de pensie de întreținere spunându-i să se descurce singură iar dacă nu, să îi dea lui copiii. A menționat că în această perioadă, inculpatul le-a mai cumpărat minorilor haine și s-a ocupat de ei în timpul programului de vizită stabilit în favoarea sa.
Audiat fiind în faza de urmărire penală, în calitate de suspect (f. 46 d.u.p.) inculpatul a relatat că prin două hotărâri judecătorești a fost obligat la plata pensiilor de întreținere în cuantum lunar total de 611 lei în favoarea celor doi copii minori până la majoratul fiecăruia dintre ei, primul rezultat din căsătoria cu reprezentantul legal M. I. B. iar al doilea, în afara căsătoriei, în urma încercării de a se împăca cu aceasta. A menționat că după pronunțarea sentințelor, a achitat lunar sumele datorate copiilor chiar dacă încă locuiau împreună și îi întreținea din mijloacele sale bănești și pe copii și pe fosta sa soție. După un timp de la despărțire, văzând modul în care fosta soție cheltuiește banii reprezentând pensiile de întreținere, a decis să nu îi mai dea bani ci să achite personal taxele privind grădinița, să cumpere îmbrăcăminte și alte lucruri necesare. Din luna octombrie 2012, nu a mai achitat taxele de grădiniță ci doar consumabilele necesare acestora. A precizat faptul că nu a mai virat lunar în contul copiilor suma de 611 lei deoarece a dorit să le cumpere personal lucrurile necesare, aspecte pe care le poate dovedi prin chitanțe de plată.
Cu prilejul audierii în calitate de învinuit (f. 50 d.u.p.) inculpatul a declarat că își menține declarațiile date în cele ce preced și că nu se consideră vinovat de săvârșirea faptelor de abandon de familie.
Fiind audiat în faza de urmărire penală în calitate de inculpat la data de 21.10.2014 (f. 77-79 d.u.p.), Harlișca I. A. a reiterat faptul că își menține declarațiile date anterior, că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa și că fosta lui soție îi dorește cu orice chip răul și îndepărtarea de copii. A adăugat faptul că a participat și participă la creșterea și întreținerea minorilor cu cel puțin 2.000 lei lunar astfel cum va dovedi cu înscrisuri (chitanțe, bonuri) și martori.
Audiat fiind în mod nemijlocit în ședința publică din data de 15 mai 2015 (f. 263-265) inculpatul a declarat că în timpul în care a locuit împreună cu fosta soție și copiii, până în martie 2013, plătea utilitățile, făcea cumpărăturile pentru hrană și îmbrăcăminte, îi cumpăra chiar și cadouri acesteia. Până în martie 2013, plătea lucruri dar nu în totalitate și îi dădea bani fostei soții atunci când îi spunea că are nevoie și când nu avea cu ce să se descurce.
După ce s-au separat, a luat decizia de a nu mai achita pensia de întreținere fostei soții ci de a le cumpăra personal lucruri minorilor. În perioada cuprinsă în cadrul acuzației formulate împotriva sa, a achitat în totalitate cheltuielile cu grădinița fiicei sale și parțial pe cele ale fiului. În zilele în care minorii se aflau cu el, se ocupa de hrana acestora, îi ducea în excursii, le cumpăra lucrurile dorite, îi ducea la fotbal, înot, dansuri.
În ce privește veniturile încasate de la sfârșitul anului 2012 și până în prezent, inculpatul a relatat aspectul că a realizat câștiguri materiale fără a putea preciza cuantumul acestora. A menționat că este angajat al S.C. PRO ALPHA MONTAJ S.R.L. și că este plătit în funcție de deplasările de serviciu. A mai muncit pe ici pe acolo dar nu a putut estima un venit lunar câștigat. A învederat că suma primită pentru executarea lucrării la baia martorei M. A. a fost mai mică sau mai mare de 4.000 lei și a inclus costul materialelor și mai multe lucrări iar martora a fost constrânsă de organele penale să declare suma de 4.000 lei.
A mai declarat că dacă îi dădea bani fostei sale soții nu îi folosea pentru copii ci în interes personal. În continuare, a precizat că i-a dat de mai multe ori fostei sale soții bani pentru a achita grădinița și alte cheltuieli și aceasta nu i-a stricat pe altceva ci le-a plătit.
Cu privire la împrejurarea că le cumpără lunar copiilor lucruri în valoare de 2.000 lei, a menționat că se întâmpla când locuia cu fosta soție și că în prezent le cumpără bunurile pe care și le doresc doar atunci când sunt în grija sa. De cheltuielile zilnice ale minorilor se ocupă mama lor. I-a propus să îi încredințeze lui minorii dar aceasta a încercat să îi îndepărteze de el.
A relatat că se întreține din economii și din bani obținuți în urma lucrărilor pe care le realizează ca și constructor. A executat ultima lucrare de acest fel în vara anului trecut fără să poată preciza suma încasată.
Referitor la starea sa de sănătate a arătat că din octombrie 2012 și până în prezent a fost în general clinic sănătos.
Martora M. A. M. a relatat în faza urmăririi penale (f. 54 d.u.p.) și în mod nemijlocit în fața instanței (f. 273-274 ) faptul că în anul 2012, în lunile noiembrie-decembrie, inculpatul a executat lucrări de renovare a unui apartament pe care martora și soțul acesteia îl achiziționaseră recent. Inculpatul a înlocuit vechea gresie din hol și din baie cu una nouă, a zidit la un balcon și are cunoștință de faptul că soțul său i-a achitat inculpatului suma de 4.000 lei fără să poată preciza dacă în această valoare se includea și costul materialelor necesare.
Atât martora M. P. N. cât și M. N. au declarat în faza de urmărire penală (f. 66, f. 68 d.u.p.) faptul că inculpatul nu și-a mai îndeplinit obligația de a plăti lunar pensia de întreținere pentru cei doi copii minori din luna octombrie 2012, moment din care nu a mai plătit nici grădinița.
Martorul R. R., audiat în faza de urmărire penală (f. 128-129 d.u.p.) a declarat că are cunoștință despre faptul că inculpatul și-a plătit pensia de întreținere pentru cei doi copii în perioada octombrie 2012 – aprilie 2013 din afirmațiile celui din urmă. Totodată, a precizat că inculpatul cumpăra mereu în acea perioadă ceea ce aveau nevoie minorii și mergea cu ei în excursii și la diferite activități educaționale și că i-a înscris la diferite cursuri, respectiv dansuri și fotbal. Din spusele inculpatului, înscrierea la aceste cursuri s-a realizat la finele anului 2013 iar la alpinism în luna august 2014. Din discuțiile avute cu inculpatul, pe la începutul anului 2014, acesta i-a relatat faptul că s-a hotărât să cumpere celor doi copii doar lucrurile necesare și acelea să fie considerate ca și cuantum din obligația de plată stabilită față de minori. În continuare, martorul a declarat că inculpatul și-a motivat această decizie pe faptul că i se părea că minorii nu beneficiau efectiv de banii pe care îi dădea fostei sale soții și că prefera să le cumpere lucruri pe care să știe că minorii le folosesc. În fine, martorul a relatat că are cunoștință de faptul că în anul 2012 și parte din anul 2013, inculpatul și fosta soție locuiau în același apartament.
Din adresele A.N.A.F. – Direcția generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-N. (f. 206-207, f. 227-228, f. 228-245) privind fișa de evidență fiscală pentru anii fiscali 2012-2014, rezultă că inculpatul a obținut: în anul fiscal 2012 un venit net din salarii la funcția de bază FF1 în valoare de 1.120 lei în temeiul contractului de muncă încheiat cu angajatorul S.C. PRO ALPHA MONTAJ S.R.L.; în anul fiscal 2013 din alte venituri suma de 170 lei din activitatea de valorificare bunuri mobile/deșeuri; în anul fiscal 2014 un venit net din salarii la funcția de bază FF1 în valoare de 3.011 lei în temeiul contractului de muncă încheiat cu angajatorul S.C. PRO ALPHA MONTAJ S.R.L. Cât privește obligațiile fiscale de plată scadente în anul fiscal 2014, inculpatul figurează cu un debit de 600 lei reprezentând cheltuieli judiciare (f. 232).
Astfel cum rezultă din adresa municipiului Cluj-N., Direcția impozite și Taxe Locale, referitoare la bunurile mobile și/sau imobile impozabile precum și îndeplinirea obligațiilor fiscale, inculpatul se află în evidența fiscală a acestei instituții cu un autoturism marca NISSAN TERRANO sm:_ ss:JN1WNZD21U0010924 cap. cil. 2389 cmc pentru care datorează un impozit pe mijlocul de transport în valoare de 7.056 lei aferent perioadei 01.01.2010 și până în prezent.
Extrasul din baza de date a Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj (f. 211) atestă faptul că în perioada 14.02.2012 – 01.06.2012 inculpatul a fost angajat al S.C. PRO ALPHA MONTAJ S.R.L. în baza contractului individual de muncă nr. 77/13.02.2012 ca și muncitor necalificat și că începând cu data de 07.07.2014, inculpatul este angajatul aceleiași societăți comerciale în baza contractului individual de muncă nr. 100/04.07.2014 încheiat pe o durată nedeterminată.
Din adeverința nr. 22/06.04.2015 eliberată de S.C. PRO ALPHA MONTAJ S.R.L. (f. 253) reiese că inculpatul a fost angajat al acestei firme în funcția de muncitor necalificat în baza contractului individual de muncă nr. 77/13.02.2012 (f. 261-262) în perioada 14.02.2012 – 01.06.2012 realizând următoarele venituri salariale: februarie 2012 – 329 lei; martie 2012 – 545 lei; aprilie 2012 – 522 lei, mai 2012 - 545 lei.
Adeverința nr. 21/06.04.2015 eliberată de S.C. PRO ALPHA MONTAJ S.R.L. atestă faptul că inculpatul este angajat al firmei în funcția de muncitor necalificat în temeiul contractului individual de muncă nr. 100/04.07.2014 pe o perioadă nedeterminată (f. 258-259). Veniturile salariale nete încasate în perioada 07.07.2014 – 31.03.2015 sunt următoarele: iulie 2014 – 580 lei, august 2014 – 694 lei; septembrie 2014 – 694 lei; octombrie 2014 – 690 lei; noiembrie 2014 – 684 lei; decembrie 2014 – 686 lei; ianuarie 2015 – 745 lei; februarie 2015 – 745 lei, martie 2015 – 745 lei.
P. coroborarea tuturor mijloacelor de probă administrate pe parcursul procesului penal, instanța reține următoarea situație de fapt:
Inculpatul Harlișca I. A. este tatăl persoanelor vătămate minore Harlișca S. Alessia, născută la data de 01.04.2007 și Harlișca A. – Christian, născut la data de 12.12.2009. P. Sentința Civilă nr. 6791/2008 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dos. nr._ la data de 29 mai 2008, definitivă prin neapelare, instanța a dispus desfacerea prin divorț din vina ambilor soți a căsătoriei încheiate între inculpat și M. I. B. la data de 23.11.2005 și încredințarea minorei S. Alessia în favoarea pârâtei M. I. B.. Totodată, instanța a luat act de înțelegerea soților în sensul că inculpatul va fi obligat la plata în favoarea minorei a sumei de 500 lei lunar începând cu data de 09.04.2008 și până la majoratul acesteia. Totodată, instanța a stabilit un program de vizitare a minorei de către tatăl său.
După pronunțarea divorțului, inculpatul și fosta soție au încercat să se împace astfel că, în urma conviețuirii faptice, a rezultat nașterea persoanei vătămate minore A. Christian la data de 12.12.2009.
P. Sentința civilă nr._/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dos. nr._/211/2010 la data de 15.06.2011, instanța a dispus încredințarea minorului A. Christian spre creștere și educare mamei, M. I. B. și obligarea inculpatului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului în cuantum de 111 lei lunar reprezentând cota de 1/6 parte din venitul minim pe economie actual, începând cu data de 02.04.2010 și până la majoratul minorului sau până la noi dispoziții, ce se vot vira în contul curent al reclamantei M. I. B. având IBAN – ul RO76BTRL06701201U65759XX deschis la Banca Transilvania. De asemenea, instanța a stabilit în favoarea inculpatului un program de vizitare a fiului său minor.
Declarațiile reprezentantului legal și ale inculpatului date atât în faza urmăririi penale cât și a judecății sunt constante și concordă în privința împrejurării că au conviețuit ca o familie și ulterior desfacerii căsătoriei. Diferendul pozițiilor procesuale rezidă în stabilirea momentului din care nu au mai locuit împreună și a celui de la care inculpatul a încetat să își achite obligațiile lunare reprezentând pensie de întreținere în favoarea copiilor minori.
În timp ce M. I. B. a pretins că separarea de inculpat a avut loc în luna octombrie 2012 și că ulterior au încercat să se împace iar inculpatul mai venea seara sau dimineața fără însă a contribui la cheltuielile de întreținere, hrană sau îmbrăcăminte ale minorilor, inculpatul a declarat că au locuit împreună până la începutul lunii martie 2013 și că în această perioadă a avut o contribuție determinantă în ce privește întreținerea atât a minorilor cât și a fostei soții, plătind utilități, mâncare și că a remis în mod efectiv bani fostei soții atunci când îi cerea sau nu avea cu ce să se descurce.
Instanța apreciază că decisiv pentru stabilirea elementului obiectiv al plății/neplății pensiei de întreținere datorate copiilor nu este conviețuirea în aceeași locuință ci contribuția efectivă a inculpatului fie în bani, astfel cum s-a stabilit prin hotărâri judecătorești definitive sau în natură, prin bunuri achiziționate direct însă necesare și utile întreținerii minorilor. În acest sens, deși faptul de a locui împreună ca o familie naște o prezumție puternică în beneficiul inculpatului că a prestat întreținere minorilor în natură, nu este suficient ut singuli ci trebuie să se coroboreze cu alte mijloace de probă. Or, din scriptele mesajelor aflate la filele 35 și 36 din dosarul de urmărire penală, necontestate sub aspectul autenticității și veridicității, rezultă că inculpatul a trimis fostei soții sms-uri cu următorul conținut: la data de 12.10.2012, ora 08.17.04 pm De azi nu mai vezi nimic niciodată nici un ban Pt copii!, la data de 30.10.2012 ora 07.12.00 a.m. Dute și dama in tribunal, de la mine nu mai vezi nimic niciodată dar nimic!, la 24.11.2012, ora 05.22.08 p.m. Îți dau bani prin gura!Dama in tribunal iar la data de 26.11.2012, ora 10.09.22 a.m „Eu nu vreau ca să trăiești tu de pe bani mei care îi dau la copii!Dute si munceste căpuse ce esti!
Instanța reține și că inculpatul, cu prilejul audierii din data de 03.04.2013 (f. 61-62 d.u.p.) în calitate de suspect sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de amenințare, a declarat că în zilele de 03.12.2012 și 07.12.2012 s-a deplasat pentru a-și vizita copiii la locuința de pe .. În mod similar, martorii M. P. N. și M. N. au relatat că în zilele de 03.12.2012 și 07.12.2012, inculpatul s-a aflat în locuința fostei sale soții de pe . pentru a-și vizita copiiideși nu era în cadrul programului de vizitare stabilit de instanța în favoarea acestuia.
Așadar, probele administrate în cursul procesului penal contrazic susținerea inculpatului și declarațiile martorului R. R. referitoare la faptul că a locuit împreună cu fosta soție până în luna martie 2013 și apărarea că și-a întreținut copiii în natură în perioada octombrie 2012 – martie 2013. Mesajele expediate de inculpat reprezentantului legal al minorilor și redate în cele ce preced dovedesc în mod cert refuzul său de a achita sumele de bani datorate cu titlu de pensie de întreținere începând cu luna octombrie 2012.
Din octombrie 2012 și până în prezent, inculpatul a achitat ocazional taxele de grădiniță ale copiilor, suma de 200 lei în decembrie 2014 și sporadic le-a achiziționat îmbrăcăminte, astfel cum rezultă din propriile declarații și cele ale reprezentantului legal.
În timpul programului de vizitare a minorilor, cât timp aceștia s-au aflat în grija sa exclusivă, inculpatul le-a asigurat hrana, le-a achiziționat lucrurile dorite și a achitat contravaloarea accesului la diverse activități recreative. În restul zilelor, inculpatul a declarat că fosta soție se ocupă exclusiv de întreținerea copiilor.
În aceeași perioadă de referință, pe baza probatoriului administrat, instanța constată că inculpatul a realizat câștiguri materiale din salarii, ca angajat în funcția de muncitor necalificat la S.C. PRO ALPHA MONTAJ S.R.L. precum și din realizarea de lucrări de construcții în beneficiul unor terțe persoane.
Instanța reține și că inculpatul nu s-a aflat în imposibilitate de a munci datorată unei stări de boală, astfel cum a declarat în mod nemijlocit.
În drept, preliminar, instanța precizează că infracțiunea de abandon de familie săvârșită în varianta neplății pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească se încadrează în tipologia infracțiunilor continue. Infracțiunea continuă se caracterizează prin aceea că executarea sa se prelungește în timp, după momentul consumării, până la intervenția unei noi manifestări contrare de voință, care reprezintă și momentul epuizării acesteia. Astfel cum s-a cristalizat pe cale doctrinară și jurisprudențială, momentul epuizării determină stabilirea legii penale de drept material aplicabile faptei în cazul succesiunii de legi penale în timp. În cazul în care în timpul duratei unei infracțiuni continue se adoptă mai multe legi penale, fapta se încadrează potrivit legii în vigoare la data când activitatea infracțională s-a încheiat, iar nu potrivit legii penale sub imperiul căreia a început și a durat o perioadă de timp (în acest sens Î.C.C.J., Secția penală, Decizia nr. 2570/2005).
În cauza dedusă judecății, instanța reține că activitatea infracțională a inculpatului a început în luna octombrie 2012 fără a interveni o manifestare de voință contrară din partea acestuia sub forma plății pensiei de întreținere până în prezent. P. urmare, nu îi este aplicabilă instituția aplicării legii penale mai favorabile prevăzută de art. 5 alin. (1) C. pen., prin compararea celor două legi penale succesive aflate în vigoare între momentul consumării faptelor și momentul epuizării, Codul penal din 1969 și Codul penal din 2009 deoarece activitatea infracțională a inculpatului s-a prelungit în timp după . celui din urmă. P. urmare, legea de drept penal substanțial aplicabilă faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată este L. nr. 286/2009 privind Codul penal.
Potrivit art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen., Săvârșirea de către persoana care are obligația legală de întreținere, față de cel îndreptățit la întreținere, a uneia dintre următoarele fapte: c) neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Instanța reține că faptele inculpatului Harlișca I. A., constând în aceea că, începând cu octombrie 2012, nu a plătit, cu rea-credință, pensiile de întreținere stabilite pe cale judecătorească în beneficiul persoanelor vătămate și părților civile Harlișca S. Alessia și Harlișca A. Christian, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de abandon de familie, prevăzute și pedepsite de art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.
În ceea ce privește latura obiectivă, instanța apreciază că este întrunit elementul material al infracțiunii de abandon de familie, respectiv neplata, începând cu luna octombrie 2012, a pensiilor de întreținere stabilite pe cale judecătorească. Faptul că, așa cum reiese din declarațiile inculpatului și ale reprezentantului legal al persoanelor vătămate, acesta a achitat sporadic diverse sume de bani nu afectează în niciun fel acest aspect căci, așa cum s-a arătat în mod constant în doctrină, plata parțială a unei astfel de pensii de întreținere echivalează cu neplata acesteia. Atât inculpatul, cât și persoanele vătămate dețin calitățile speciale prevăzute de norma de incriminare pentru subiectul activ, respectiv subiectul pasiv, inculpatul, tatăl persoanelor vătămate, fiind cel care avea obligația legală de întreținere, iar persoanele vătămate minore fiind cele îndreptățite la întreținere.
Fiind o infracțiune de pericol, rezultatul constă în crearea unei stări de pericol pentru relațiile de familie iar legătura de cauzalitate rezultă din însăși săvârșirea faptelor în condițiile arătate.
Sub aspectul laturii subiective, instanța amintește faptul că infracțiunea de abandon de familie, în forma prevăzută de alin. (1) lit. c) a art. 378 C.pen., este o infracțiune intenționată, textul de lege prevăzând în mod expres că neplata trebuie să fie făcută cu rea-credință. Instanța apreciază că, din coroborarea probelor administrate în cauză, rezultă fără urmă de îndoială reaua-credință a inculpatului.
Astfel, așa cum reiese din informațiile furnizate de către autoritățile solicitate și angajatorul S.C. PRO ALPHA MONTAJ S.R.L., inculpatul a fost, în perioadă de referință, angajat și este în continuare, înregistrând veniturile salariale declarate dar și altele, din activități independente, după cum el însuși a declarat și cum rezultă din declarația martorei M. A.. Deși a contestat fiabilitatea declarațiilor acestei martore date în faza de urmărire penală arătând că au fost obținute prin constrângere, instanța a procedat la audierea acesteia în mod nemijlocit, rezultând că cele consemnate de organele de cercetare penală în cuprinsul declarației au fost în acord cu voința liberă a martorei. De altfel, inculpatul a recunoscut că a primit de la soțul martorei o suma mai mare sau mai mică de 4.000 lei pentru lucrările de renovare, singurul aspect contestat fiind cel al cuantumului exact declarat de martoră.
Având în vedere aceste aspecte, precum și comportamentul inculpatului, care a manifestat un dezinteres față de soarta propriilor copii, refuzând în mod continuu să achite pensiile de întreținere, eschivându-se printr-o apărare fără suport probator în sensul că fosta soție cheltuia banii în interes personal, instanța apreciază că reaua-credință a inculpatului este evidentă, inculpatul neachitând pensiile de întreținere la plata cărora a fost obligat, în ciuda faptului că avea posibilitatea să își execute această obligație. De altfel, inculpatul nu a pretins că lipsa veniturilor ar fi cauza neplății ci aspectul că mama copiilor îi cheltuia pe lucruri personale deși el însuși s-a contrazis, afirmând că atunci când i-a lăsat bani fostei soții să achite anumite cheltuieli, ea a făcut întocmai și nu i-a stricat pe altceva. Refuzul obstinat pe o perioadă atât de îndelungată de a contribui la creșterea copiilor săi în afara timpului cât aceștia se află în grija sa, reliefează o atitudine de nepăsare fiind de neînchipuit cum în calitate de tată poate să aibă o existență proprie liniștită fără să se intereseze dacă persoanele minore, copii săi, au resursele minime de subzistență atunci când nu este în preajma lor. Rezultă, limpede, din piesele dosarului, că inculpatul nu a disociat relația cu fosta soție de cea pe care ar trebui să o aibă cu fiica sa și fiul său. Dimpotrivă, omisiunea plății întreținerii reprezintă o formă de a o supune de fosta soție la inconveniente financiare și, din nefericire într-un mod cauzal, pe copiii săi.
Este de remarcat că în această perioadă infracțională, inculpatul nu s-a adresat instanței civile pentru schimbarea modului de executare a pensiei sau a cuantumului ci pur și simplu, declarându-se nemulțumit, a făcut abstracție de obligațiile instituite în sarcina sa, justificându-se prin plăți ocazionale de bunuri sau cheltuieli de școlarizare. Or, această conduită încalcă în mod flagrant normele imperative ce reglementează obligația de întreținere. Astfel, instanța are în vedere natura valorilor sociale ocrotite de norma ce incriminează abandonul de familie, respectiv relațiile sociale referitoare la raporturile ce presupun existența unor obligații de întreținere între membrii de familie. Întreținerea datorată presupune, prin natura ei, un caracter continuu și orice întrerupere a prestării ei este susceptibilă de a crea consecințe defavorabile în sarcina creditorului.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că faptele inculpatului întrunesc în mod exhaustiv elementele constitutive prevăzute de lege și că vinovăția sa este probată, dincolo de orice îndoială, astfel încât va dispune condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de abandon de familie față de persoanele vătămate Harlișca S. Alessia și Harlișca A.-Christian, prevăzute și pedepsite de art. 378 alin. (1) lit. c) C.pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.
La individualizarea pedepselor la care va fi condamnat inculpatul, instanța va avea în vedere pe de o parte, limitele de pedeapsă generale și speciale prevăzute de lege și, de asemenea, criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 alin. (1) C.pen. și anume: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănatate, situația familială și socială.
Aplicând criteriile anterior redate situației în care se găsește inculpatul, instanța constată că acesta a refuzat din luna octombrie 2012 și până în prezent să își îndeplinească obligațiile de plată astfel cum au fost stabilite prin hotărârile judecătorești față de cei doi copii minori. Totuși, a contribuit sporadic la întreținerea lor, cumpărându-le îmbrăcăminte și achitând în mod discontinuu taxele de școlarizare a minorilor și manifestă grijă față de ei în timpul programului de vizitare. Conduita inculpatului contrară legii penale a apărut pe fondul neîntețegerilor postmaritale cu reprezentantul legal al minorilor privind utilizarea banilor în folosul copiilor fără să dovedească motive reale în acest scop și fără să întreprindă demersuri legale pentru a aduce obligațiile de plată în parametrii doriți. Faptele săvârșite de inculpat generează lezarea valorilor sociale de familie ocrotite de normele încălcate și un pericol concret asupra normalei creșteri și dezvoltări a persoanelor vătămate, fără justificare, din moment ce dispune de resurse financiare și are o stare bună de sănătate, fiind o persoană tânără, integrată în câmpul muncii, nu doar în calitate de angajat ci și prin activități independente.
Instanța constată că inculpatul nu a suferit condamnări anterioare pentru fapte similare iar atitudinea sa constantă pe parcursul procesului a fost de negare a vinovăției. Totuși, a efectuat o plată parțială a pensiei de întreținere în luna decembrie 2014, achitând cu acest titlu suma de 200 lei.
În demersul individualizării pedepselor care să respecte cerința proporționalității în raport de faptele săvârșite, instanța apreciază că nu se impune aplicarea speciei amenzii având în vedere modul concret de comitere, expus în cele ce preced. De asemenea, instanța consideră că instituția renunțării la aplicarea pedepsei reglementată de art. 80 C. pen. este exclusă în situația inculpatului, faptele sale având un pericol social mediu.
Instanța nu poate dispune amânarea aplicării pedepsei prevăzută de art. 83 C. pen. având în vedere că inculpatul a mai fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar, nefiind astfel îndeplinită cerința postulată de art. 83 alin. (1) lit. b) C. pen.
Pe cale de consecință, având în vedere aspectul că nu se întrevăd motive pentru a stabili pedepse diferite pentru cele două infracțiuni de abandon de familie, ambele fiind săvârșite față de copiii săi minori cu aceleași nevoi, în aceeași perioadă de timp și fără diferențe vizând valorile sociale încălcate, instanța îl va condamna pe inculpat la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie față de persoana vătămată HARLIȘCA S. ALESSIA și la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie față de persoana vătămată HARLIȘCA A. CHRISTIAN, apreciind cuantumul acestor pedepse ca fiind suficient pentru realizarea scopurilor prevenției și represiunii penale.
În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., reținând că faptele ce fac obiectul judecății sunt săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni, instanța va contopi pedepsele de 6 luni închisoare și va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare, la care se va adăuga un spor de 2 luni, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 8 luni închisoare.
Instanța constată că aceste infracțiuni au fost săvârșite în stare de pluralitate intermediară. Astfel, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă a închisorii în cuantum de 8 luni cu suspendarea condiționată a executării pedepsei prin sentința penală nr. 1072/2014 din 08.10.2014 a Judecătoriei Cluj-N., definitivă prin neapelare, infracțiunile avute în vedere în prezenta cauză fiind săvârșite în cursul termenului de încercare. În acest context, în conformitate cu art. 83 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a L. nr. 286/2009 privind Codul penal, instanța va dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 1072/2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dos. nr._/211/2014 la data de 08.10.2014, definitivă prin neapelare la data de 04.11.2014, urmând să se execute în întregime alăturat celei aplicate în cauză, în final 1 an și 4 luni închisoare în regim de detenție.
Regimul executării pedepsei în regim de detenție este obligatoriu față de dispoziția revocării suspendării condiționate a executării pedepsei, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiția prin Decizia nr. 1/2011(publicată în M.Of., nr. 495 din 12 iulie 2011) pronunțată în recurs în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 83 alin. (1) din C. pen.: Suspendarea condiționată a executării nu poate fi dispusă pentru pedeapsa stabilită în cazul săvârșirii în cursul termenului de încercare a unei infracțiuni intenționate sau praeterintenționate, pedeapsă la care a fost cumulată o altă pedeapsă, ca urmare a revocării suspendării condiționate a executării acestei din urmă pedepse, chiar și în cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 81 din Codul penal. Suspendarea condiționată a executării nu poate fi dispusă nici în ceea ce privește pedeapsa rezultantă, obținută prin aplicarea mecanismului prevăzut de art. 83 alin. (1) din Codul penal.
În baza art. 12 din L. nr. 187/2013 rap. la art. 71 alin 2 C. pen. 1969 va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua C. pen. pe durata stabilită în art. 71 alin 2 C. pen. 1969, stabilită prin sentința penală nr. 1072/2014 din 08.10.2014 a Judecătoriei Cluj-N., definitivă prin neapelare.
Relativ la acțiunile civile exercitate în procesul penal de către părțile civile minore, prin reprezentant legal, instanța constată că acestea dispun de titluri executorii pentru obligarea inculpatului la plata pensiilor de întreținere restante astfel încât obținerea unei hotărâri judecătorești penale în acest scop este lipsită de interes.
În consecință, în baza art. 25 alin. (1) C. pr.pen., instanța va respinge ca inadmisibile acțiunile civile formulate de părțile civile HARLIȘCA S. ALESSIA și HARLIȘCA A. CHRISTIAN prin reprezentant legal M. I. B..
În baza art. 274 alin. (1) C. pr pen., va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum total de 500 lei din care suma de 150 lei a fost ocazionată de faza de urmărire penală și 350 lei de fazele camerei preliminare și judecății.
În baza art. 274 alin. (1) C. pr.pen., onorariul în cuantum de 300 lei cuvenit avocatului din oficiu al persoanelor vătămate minore, d-na B.-A. C., va rămâne în sarcina statului și va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. condamnă pe inculpatul HARLIȘCA I. A., născut la data de 30.12.1978 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, C.N.P._, fiul lui I. și V., cetățean român, divorțat, stagiul militar nesatisfăcut, studii liceale, muncitor necalificat la S.C. PRO ALPHA MONTAJ S.R.L., cu domiciliul în Cluj-N., ., nr. 126, . și adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură din Cluj-N., ., jud. Cluj, cu antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie față de persoana vătămată HARLIȘCA S. ALESSIA.
În baza art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. condamnă pe inculpatul HARLIȘCA I. A. la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie față de persoana vătămată HARLIȘCA A. CHRISTIAN.
În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopește pedepsele de 6 luni închisoare și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 2 luni, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 8 luni închisoare.
În baza art. 83 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a L. nr. 286/2009 privind Codul penal, dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 1072/2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dos. nr._/211/2014 la data de 08.10.2014, definitivă prin neapelare la data de 04.11.2014, urmând să se execute în întregime alăturat celei aplicate în cauză, în final 1 an și 4 luni închisoare în regim de detenție.
În baza art. 12 din L. nr. 187/2013 rap. la art. 71 alin 2 C. pen. 1969 aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua C. pen. pe durata stabilită în art. 71 alin 2 C. pen. 1969.
În baza art. 25 alin. (1) C. pr.pen., respinge ca inadmisibile acțiunile civile formulate de părțile civile HARLIȘCA S. ALESSIA, C.N.P._ și HARLIȘCA A. CHRISTIAN, C.N.P._ prin reprezentant legal M. I. B., C.N.P._, ambele cu domiciliul în mun. Cluj-N., ., nr. 126, . și adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură în loc. Florești, ., ..
În baza art. 274 alin. (1) C. pr pen., obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum total de 500 lei din care suma de 150 lei a fost ocazionată de faza de urmărire penală și 350 lei de fazele camerei preliminare și judecății.
În baza art. 274 alin. (1) C. pr.pen., onorariul în cuantum de 300 lei cuvenit avocatului din oficiu al persoanelor vătămate minore, d-na B.-A. C., rămâne în sarcina statului și va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei pentru procuror, inculpat, persoanele vătămate și părțile civile.
Pronunțată în ședință publică, astăzi data de 05 Iunie 2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
A. LITEANCAMELIA M.
Red. L.A./Dact. L.A
6 ex./02.07.2015
| ← Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Încheierea nr.... | Comisie rogatorie internaţională. Sentința nr. 740/2015.... → |
|---|
