Abuz de încredere. Art. 213 C.p.. Sentința nr. 502/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
Comentarii |
|
Sentința nr. 502/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 17-04-2015
ROMANIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA PENALĂ
DOSAR nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA PENALĂ Nr. 502/2015
Ședința publică de la 17.04.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: T. L. I.
GREFIER: B. L.
Ministerul Public este reprezentat prin d-na L. M., procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N..
Pe rol este pronunțarea sentinței penale în cauza privind pe inculpatul M. I. trimis în judecată prin rechizitoriul nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere prev. si ped. de art. 213 alin. 1 C.p.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 03.04.2015, fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta, când instanța a amânat succesiv deliberarea și pronunțarea pentru data de 10.04.2015, 17.04.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
JUDECĂTORIA,
Deliberând asupra cauzei penale de fata, constata următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecatoria Cluj-N. emis în dosar nr._/P/2012 la data de 02.09.2013 și înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-N. sub nr. dosar_ /06.09.2013 s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale și trimiterea în judecată in stare de libertate a inculpatului M. I., sub aspectul comiterii infractiunii de abuz de incredere prev. și ped. de art. 213 alin. 1 Cod Penal din 1969.
S-a retinut în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sub aspectul acuzatiei ca la data de 17.11.2012 a solicitat sub forma de împrumut de la persoana vătămată M. A. P., un laptop marca Acer laptop pe care ulterior l-a înstrăinat fara acordul persoanei vătămate.
Situatia de fapt retinută in actul de sesizare a fost probată de către organul de urmărire penală cu următoarele mijloace de probă: inscrisuri de provenienta a bunului insusit ( f. 7-9), declaratii invinuit M. I.( f.12,13), declaratii parte vatamata ( f. 14,15).
Pe parcursul urmăririi penale inculpatul M. I. a recunoscut fapta retinuta in sarcina sa iar persoana vătămată M. A. P. a aratat că se constitie parte civilă în procesul penal cu suma de
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 5 mai 2014 definitivă la aceeasi data, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății(f. 29 dosar I).
Judecarea cauzei s-a facut potrivit procedurii de judecata de drept comun, in lipsa inculpatului, întrucât acesta nu s-a prezentat pentru a fi audiat în conditii de contradictorialitate si nemijlocire; în cursul cercetarii judecatoresti instanta reaudiind persoana vatamata M. A. P., declaratia acesteia fiind consemnata si atasata la dosar( f. 97 dosar I).
Anterior citirii actului de sesizare prezenta personal în ședinta publică din data de 23 mai 2014 persoana vatamata M. A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2000 lei reprezentand contravaloarea laptopului( închiere de sedinta- f. 54 dosar I).
S-a mai depus la dosar la solicitarea instantei cazierul judiciar privind pe inculpat( f. 85 dosar I).
Analizând materialul probator administrat pe parcursul procesului penal, instanța reține:
Cu privire la starea de fapt
La data de 17.11.2012 inculpatul M. I., proftand de relatia de încredere care exista între el și persoana vatamata M. A. P. ca urmare a raporturilor de prietenie existente intre cei doi și sub pretextul unei nevoi urgente, a solicitat sub forma de imprumut pentru cateva ore, laptopul marca Acer apartinand acesteia ( plangere penala prealabilă și declaratii persoana vatamata- f. 6, 14, 15 dosar UP, f. 97 dosar I, declaratii inculpat- f. 12, 13, dosar UP).
Conform declaratiilor partilor, congruente sub acest aspect, persoana vatamata a procedat la remiterea laptopului in discutie ca urmare a angajamentului restituirii acestuia de catre inculpat a doua zi, promisiune care insa nu a fost respectata de către acesta.
Dimpotrivă, după . inculpatul a inteles sa-l amaneteze, banii folosindu-i in interes personal (declaratie inculpat – f. 12 dosar I).
Chiar daca inca din cursul urmaririi penale cu prilejul audierii sale in etapa actelor premergatoare la data de 03.01.2013 ( f. 12 dosar UP) si ulterior cu prilejul prezentarii materialului de urmarire penala la data de 30.05.2013 ( f. 29 dosar UP) acesta a recunoscut comiterea faptei, luându-și angajamentul de restituire a bunului nici pana in prezent acesta nu a reparat persoanei vatamate prejudiciul cauzat.
Cu privire la încadrarea juridică a faptei
Daca anterior intrarii in vigoare la data de 01.02.2014 a Noului Cod Penal activitatea infractionala a inculpatului s-a subsumat prevederilor art. 213 alin.1 Cod Penal din 1969 ( incadrare juridica sub aspectul careia inculpatul a fost si trimis in judecata)din perspectiva noilor prevederi penale ( Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal) aceasta se circumscrie dispozitiilor art. 238 alin.1 din Codul Penal. Astfel, in actuala reglementare din perspectiva prevederilor art. 238 alin.1 Cod Penal constituie infractiunea de abuz de incredere insusirea, dispunerea sau folosirea fara drept a unui bun mobil al altuia de catre cel caruia i-a fost incredintat in baza unui titlu si cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui, si se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda penala, modalitatea concréta in care inculpatul a comis fapta fiind in continuare incriminata de Noul Cod Penal.
Potrivit art.5 alin.1 din Noul Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă, iar potrivit deciziei Curții Constituționale nr.265 din 6 mai 2014, publicată în M.Of.nr.372 din 20 mai 2014, data la care a intrat în vigoare, legea penală mai favorabilă se aplică în mod global, iar nu pe instituții autonome, neputându-se combina dispoziții din legi succesive, iar atata timp cat numai o anumita interpretare este conforma cu Constitutia mentinandu-se astfel prezumtia de constitutionalitate a textului in aceasta interpretare, instantele judecatoresti trebuie sa se conformeze deciziei Curtii si sa o aplice ca atare. De asemenea, prin aceeasi decizie Curtea a statuat ca o data cu publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei efectele Deciziei nr. 2/14.04.2014 a ICCJ inceteaza in conformitate cu prevederile art. 147 alin.4 din Constitutie si cele ale art. 477/1 Codul de Procedura Penala
Potrivit art.147 alin.4 din Constituția României, deciziile Curții Constituționale se publica în Monitorul Oficial al României, iar de la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Întrucât de la data săvârșirii faptei reținuta în sarcina inculpatului și până la judecarea definitivă a cauzei au fost în vigoare succesiv Codul Penal din 1969 și Noul Cod penal, instanța va aplica legea penală mai favorabilă care este în acest caz Codul Penal din 1969, chiar daca in noua reglementare limita maxima speciala a pedepsei inchisorii este mai redusa, intrucat vechiul Cod Penal permitea ca modalitate de executare a pedepsei închisorii, suspendarea condiționată a executării pedepsei care este cea mai ușoară modalitate de executare a pedepsei închisorii ce nu se mai regăsește în Noul Cod Penal, avand in vedere ca instanta se va orienta in ceea ce il priveste pe inculpat asupra sanctiunii penale constand in pedeapsa inchisorii.
Îndrept, fapta inculpatului M. I. care la data de 17.11.2012 a solicitat sub forma de împrumut de la persoana vătămată M. A. P., un laptop marca Acer laptop pe care ulterior l-a înstrăinat fara acordul persoanei vătămate intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz de incredere prev și ped de art. 213 alin.1 Cod Penal din 1969.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii instanța reține că elementul material consta in actiunea inculpatului de a-si insusi pe nedrept bunul mobil incredintat de persoana vatamata dar si dispunerea pe nedrept de acesta atata timp cat l-a instrainat fara acordul acesteia, si chiar daca inculpatul a realizat doua dintre modalitatile alternative dintre cele prevazute de norma de incriminare, acesta a comis o singura infractiune iar urmarea imediată consta în atingerea adusă relațiilor sociale create în jurul patrimoniului, ce implica increderea in cadrul raporturilor juridice, valoare socială ocrotită penalmente. Legătura de cauzalitate dintre elementul material specific infractiunii și urmarea imediată rezultă în cauză din insăși materialitatea acesteia .
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 19 alin.1 pct.1 lit.a Cod Penal din 1969( actualul art. 16 alin. (3) lit. a) Cod Penal), întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.
Pentru a stabili in concret pedeapsa, instanta va avea in vedere ca aceasta sanctiune penala reprezinta a masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea savarsirii de noi infractiuni ; instanta va tine cont si de faptul ca prin executarea acesteia se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de munca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala, fara insa ca executarea pedepsei sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana inculpatului .
În procesul de individualizare judiciara si dozare a pedepsei ce se va aplica inculpatului pentru infractiunea comisa instanta se va raporta la gravitatea infractiunii savarsite si periculozitatea inculpatului urmand a avea in vedere in mod plural criteriile generale prevazute de art. 72 Cod Penal 1969 dispozitii potrivit carora, la stabilirea și aplicarea pedepsei se va ține seama de dispozițiile părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Gradul de pericol social al faptei se evaluează în concret ținând cont de dispozițiile art. 18/1 alin. 2 Cod Penal 1969, care prevăd că se va ține seama de modul și de mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările comiterii faptei, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Referitor la gradul de pericol social al infracțiunii, instanța apreciază că acesta este unul mediu în contextul in care inculpatul profitand de relațiile de încredere stabilite cu persoana vatamată prin prisma relatiei de prietenie existente intre cei doi la scurt timp dupa ce a primit ( cu titlu de imprumut) laptopul de la aceasta pentru a-si rezolva o problèma personala l-a vandut, iar banii i-a folosit interes personal, pentru ca mai apoi sa refuze restituirea bunului primit in ciuda insistentelor persoanei vatamate si a promisiunilor inculpatului, motivand sub diferite pretexte imposibilitatea restituirii bunului primit, valoarea destul de ridicata a prejudiciului cauzat (2000 lei ) care nu a fost récupérât nici in prezent, scopul urmarit de inculpat fiind de la bun inceput acela de a vinde bunul primit si de a folosi banii primiti in interes personal, atingerea adusa valorii sociale sociale ocrotite constand in patrimoniul persoanei vatamate.
Un alt criteriu care trebuie avut în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei este cel legat de persoana inculpatului. Instanța apreciază că trebuie analizate atât aspectele care caracterizează persoana inculpatului anterior săvârșirii faptei ce face obiectul cauzei, pentru a se stabili dacă este vorba de o persoană cu predispoziție spre adoptarea unui comportament infracțional, cât și aspectele care rezultă în privința inculpatului din modul de săvârșire al faptei și conduita ulterioară a acestuia, pentru ca atât cuantumul pedepsei, cât și modalitatea de executare să ducă la atingerea scopului sancționator și preventiv al acesteia, la îndeplinirea funcțiilor pedepsei. Or, în privinta inculpatului M. I. instanta va constata că acesta este o persoana in varsta de 28 de ani în prezent ( 25 de ani la data comiterii faptei) care totusi nu se afla la prima confruntare cu legea penala atata timp cat prin ordonanta nr._/P/2013 din data de 31.01.2014 a Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a acestuia si aplicarea sanctiunii amenzii cu caracter administrativ in cunatumul ei maxim de 1000 lei pentru comiterea unei infractiuni de aceeasi natura( abuz de încredere- art. 213 alin.1 Cod Penal 1969). Pe mai departe instanta va retine ca inculpatul a manifestat o atitudine procesuala loiala pe intreaga desfasurare a procesului penal recunoscand comiterea faptei însă în ciuda acordarii mai multor termene de judecata și a repetatelor promisiuni nu a reparat nici in natura si nici prin plata unei despagubiri banesti prejudiciul cauzat persoanei vatamate.
Față de complexul imprejurărilor reale si personale mai sus mentionate instanta nu apreciaza oportun a retine in favoarea inculpatului circumstante atenuante judiciare care sa justifice aplicarea unei pedepse sub limita minima speciala.
Pentru considerentele de fapt si de drept mai sus expuse, constatând că fapta există, a fost săvârșita de inculpat și constituie infractiune în sensul art.15 Cod Penal îndeplinind conditiile de tipicitate, în temeiul art. 396 alin.2 din Codul de Procedura Penală instanța urmează să condamne pe inculpatul M. I. la pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de incredere prev și ped de art. 213 alin.1 Cod Penal din 1969 cu aplicarea art. 5 Cod Penal cu referire la Decizia Curtii Constitutionale nr. 265/06.05.2014 apreciind ca aceasta pedeapsa va constitui un avertisment suficient pentru acesta de a nu mai săvârși fapte cu caracter penal în viitor și care corespunde sub aspectul naturii și cuantumului scopului sanctionator și preventiv(special și general) dar si dublului caracter al acesteia cel coercitiv si cel corectiv.
Pentru a complini rolul sanctionator, educativ si preventiv al pedepsei cu inchisoarea aplicata si avand in vedere si dispozitiile art. 8 din Conventia EDO, imprejurarea ca infractiunea comisa de inculpat este independenta de aspecte privind modul de exercitare a drepturilor si de indeplinire a obligatiilor parintesti cat si dispozitiile art. 3 din Protocolul nr. 1 la Conventia EDO, instanta în temeiul art.71 alin.1 și 2 Cod Penal din 1969 cu referire la Decizia RIL nr. 74/2007 a ICCJ va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev de art. 64 alin.1 lit.a) teza II și lit.b Cod Penal din 1969, ca pedeapsa accesorie, rezultând, raportat la natura faptei savarsite existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală constand exclusiv in dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, activitati ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității- motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis din momentul in care prezenta hotarare de condamnare va ramane definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la împlinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei. Astfel instanta nu va interzice exercitiul dreptului prev de art. 64 alin.1 lit.c) Cod Penal intrucat inculpatul nu s-a folosit la comiterea infractiunilor de vreo functie, profesie sau activitate și nici dreptul de a allege, care este o valoare fundamentala . si nu ar fi proportionala si justificata intrucat fapta comisa nu are conotatie electorala, avand in vedere exigentele Curtii E.D.O. reflectate in cauza Calamanovici contra Romaniei ( Hotararea din 1 iulie 2008 ) și in cauza Hirst impotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (Hotararea din 30 martie 2004 ) in care Curtea a apreciat ca nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, acestea trebuind a fi dispusa in functie de natura faptei si gravitatea acesteia.
În ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei aplicate instanta va constata ca inculpatul este o persoana tanara, integrat in societate, iar de la data comiterii faptei a trecut o perioada mai indelungata, regretul manifestat de acesta fiind unul sincer ce denota ca inculpatul a realizat consecintele negative ale incalcarii legii penale, astfel incat luând în considerare vârsta, educatia si aspectele pozitive personale care il pot face pe inculpat să conștientizeze semnificația faptelor sale, urmeaza a aprecia ca scopul sanctionator și preventiv al pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unui tratament sanctionator mai bland.
Concluzionand, în temeiul art.81 alin.1 raportat la art. 82 alin.1 Cod Penal din 1969 vazand si dispozitiile tranzitorii prevazute in art. 15 din Legea nr. 187/2012 conform carora masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicat in baza Codului Penal din 1969 se mentine si dupa . Codului Penal, apreciind îndeplinite conditiile legale, instanta va suspenda condiționat executarea pedepsei stabilite de 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, care va incepe sa curga de la rămânerea definitiva a prezentei hotărâri conform art. 82 alin.3 Cod Penal din 1969.
În temeiul art.71 alin.5 Cod Penal din 1969 va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării conditionate a executării pedepsei închisorii stabilite.
În temeiul art.404 Cod Procedura Penala raportat la art.83 și art. 84 Cod Penal din 1969 va atrage atenția inculpatului cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate in situatia comiterii unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare sau a neexecutarii obligatiilor civile la care este obligat, atentionare ce va fi comunicata in scris inculpatului.
În privinta laturii civile a cauzei instanta va constata pe de o parte indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie atata timp cat inculpatul prin actiunea sa a cauzat un prejudiciu material in patrimoniul persoanei vatamate constand in contravaloarea bunului insusit, ce se impune a fi reparat, iar pe de alta parte ca persoana vatamata s-a constituit parte civila in procesul penal inca din cursul urmaririi penale dovedind cu inscrisul constand in actul de provenienta a bunului mobil realitatea și intinderea pretentiilor sale( f. 9-10 dosar UP), astfel incat in temeiul art. 397 Cod Procedura Penala rap la art. 19 -20 Cod Procedura Penala cu referire la art. 1357 Noul cod civil ( Legea nr. 287/2009) potrivit caruia cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare, va admite actiunea civila promovata in cadrul procesului penal de persoana vatamata M. A. P., cu domiciliul in localitatea Târgu Lăpuș . jud. Maramureș si va obliga inculpatul la plata catre partea civila a sumei de 2300 lei cu titlu de despagubiri civile pentru daune materiale.
Potrivit art. 276 alin.1 Cod Procedura Penală in caz de condamnare (…) inculpatul este obligat sa plateasca persoanei vatamate, precum și partii civile careia i s-a admis actiunea civila cheltuielile judiciare facute de aceasta, persoana vatamata solicitand cu acest titlu contravaloarea transportului efectuat pentru fiecare termen de judecată din localitatea de domiciliu – Tg L. pana in mun. Cluj-N. si retur, sens in care a depus la dosar bonul fiscal in valoare de 100 lei (f. 91 dosar I). În acest sens constatand ca pentru fiecare dintre cele opt termene de judecata persoana vatamata s-a deplasat personal in fata instantei de judecata va obliga inculpatul la plata catre partea civilă sumei de 800 Ron, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de aceasta constand in contravaloarea transportului din localitatea de domiciliu la sediul instantei și retur.
De asemenea, vazand solutia de condamnare în temeiul art. 274 alin.1 Cod Procedura Penală va obliga inculpatul la plata sumei de 500 Ron, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 213 alin.1 Cod Penal din 1969 cu aplicarea art. 5 Cod Penal cu referire la Decizia Curtii Constitutionale nr. 265/06.05.2014 condamnă inculpatul M. I., CNP_, fiul lui P. și E., născut la data de 02.12.1986 în mun. D., jud. Cluj cu domiciliul in mun. D., . jud. Cluj, fără antecedente penale, la pedeapsa de 6 luni închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de abuz de incredere .
În temeiul art. 71 alin.1 și 2 Cod Penal din 1969 interzice inculpatului exercitiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod Penal din 1969 pe durata prev. de art.71 alin.2 Cod Penal din 1969, ca si pedeapsa accesorie.
În temeiul art.81 alin.1 raportat la art. 82 alin.1 Cod Penal din 1969 cu aplicarea art. 5 Cod Penal cu referire la art. 15 din Legea nr. 187/2012 suspendă condiționat executarea pedepsei stabilite de 6 luni inchisoare pe durata unui termen de încercare de 2 ani si 6 luni care începe sa curga de la data ramanerii definitive a prezentei hotarâri conform art. 82 alin.3 Cod Penal din 1969.
În temeiul art.71 alin.5 Cod Penal din 1969 suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării conditionate a executării pedepsei închisorii stabilite.
În temeiul art.404 Cod Procedura Penala raportat la art.83 și 84 Cod Penal din 1969 atrage atenția inculpatului cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate in situatia comiterii unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare sau a neexecutarii obligatiilor civile la care este obligat, atentionare ce va fi comunicata in scris inculpatului.
În temeiul art. 397 Cod Procedura Penala rap la art. 19 -20 Cod Procedura Penala cu referire la art. 1357 Noul Cod civil ( Legea nr. 287/2009) admite actiunea civila promovata in cadrul procesului penal de persoana vatamata M. A. P., cu domiciliul in localitatea Târgu Lăpuș . jud. Maramureș si obliga inculpatul la plata catre partea civila a sumei de 2300 lei cu titlu de despagubiri civile pentru daune materiale.
În temeiul art. 276 alin.1 Cod Procedura Penală obligă inculpatul la plata catre partea civilă sumei de 800 Ron, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de aceasta.
În temeiul art. 274 alin.1 Cod Procedura Penală obligă inculpatul la plata sumei de 500 Ron, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe minută conform art. 410 Cod Procedura Penală.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. L. IVASCU L. B.
TehnRed.TLI/20.05.2015/4ex.
L.B. 05 Mai 2015
← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
---|