Abuz de încredere. Art.238 NCP. Sentința nr. 255/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 255/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 25-02-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
PENAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA PENALĂ Nr. 255/2015
Ședința publică de la 25 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B. B.
Grefier K. T.
Ministerul Public reprezentat prin procuror L. A. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul R. K., trimis in judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de incredere, prev. de art. 238 al.1 C.pen., cu aplicarea art.5 C.pen.
La apelul nominal făcut in cauză se prezintă inculpatul R. K. asistat de apărător ales av. R. V., persoana vătămată D. C. A. asistat de apărător ales av. T. D., martorii C. C., R. M., P. A. D., F. Z., B. A. A., C. V. I. și R. M. S..
Procedura de citare este legal indeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se stabileste identitatea inculpatului R. K. potrivit cărții de identitate a acestuia.
Avand in vedere ca procedura de citare este legal indeplinita si cauza se afla in stare de judecata dispune a se da citire actului prin care s-a dispus trimiterea in judecata potrivit art 374 alin 1 NCPP
Instanța aduce la cunoștința inculpatului faptul că, având in vedere că limitele de pedeapsă in noul cod penal nu depășesc 5 ani pentru faptele pentru care este trimis in judecată, asistența juridică nu este obligatorie, astfel incât nu i s-a desemnat apărător din oficiu, a avut posibilitatea să iși angajeze apărător ales primind o adresă pe cameră preliminară prin care i s-a inmânat și rechizitoriul.
Instanța, aduce la cunoștință inculpatului drepturile prevăzute de art. 83 NCPP, respectiv art. 108 NCPP privind „Comunicarea drepturilor și a obligațiilor”. incheind un proces verbal in acest sens
Instanta comunică inculpatului calitatea în care este audiat, fapta prevăzută de legea penală pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și încadrarea juridică a acesteia iar conform art 374 alin 2 NCCP explica inculpatului in ce consta invinuirea ce i se aduce respectiv că după ce in prealabil a dispus efectuarea radierii din gestiunea firmei . SRL și inmatricularea pe . a autoturismului marca Peugeot 406 cu . și numărul de inmatriculare_, la data de 08.04.2010, in urma unei notificări prin executor judecătoresc, a refuzat implicit restituirea către persoana vătămată D. C. A. a autoturismului indicat, al cărui proprietar este cel din urmă si îl înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaților, persoanei vătămate, celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar.
Instanța aduce la cunoștința inculpatului faptul că acest dosar a parcurs etapa procesuală a camerei preliminare, nu au fost invocate excepții de către inculpat, instanța de asemenea nu a invocat excepții din oficiu, astfel incât nu este inlăturată nici o probă care a fost administrată in faza de urmărire penală și prin încheierea de ședință din camera de consiliu judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
Instanta incunoștințează persoana vătămată că acest dosar a parcurs etapa procesuală a camerei preliminare, nu au fost invocate excepții de către inculpat, instanța de asemenea nu a invocat excepții din oficiu, astfel incât nu este inlăturată nici o probă care a fost administrată in faza de urmărire penală și pune în vedere persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătorești.
Instanta aduce la cunostinta inculpatului continutul art 374 alin 4 NCCP si pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10)-când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) și (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.
Instanta comunică persoanei vatamate drepturile procesuale prevazute de art 111 al.2 NCPP incheind un proces verbal in acest sens.
Inculpatul, asistat de apărător ales, arată că a înțeles învinuirea care i se aduce prin actul de sesizare, respectiv că i-a fost comunicat rechizitoriul în camera preliminara, la fel și încheierea de cameră preliminară, și nu dorește să formuleze cerere ca judecata să se facă pe baza recunoașterii invinuirii.
Instanța intreabă procurorul, apărătorul persoanei vătămate și apărătorul inculpatului dacă au cereri prealabile de formulat.
Reprezentanta Ministerului Public arată că nu are cereri prealabile de formulat.
Apărătorul persoanei vătămate arată că partea pe care o reprezintă se constituie parte civilă in cauză cu suma de 15.000 euro, făcând precizarea că in faza de urmărire penală s-a formulat o solicitare in acest sens, urmând să se precizeze suma. Suma reprezintă contravaloarea mașinii, acea sumă a fost achitată d-lui C. C., ulterior ințelegerea cu inculpatul era ca reparația mașinii să fie echivalentul folosinței. Mașina urma să fie readusă in starea inițială pe costul inculpatului in schimbul folosirii acesteia. Consideră că folosința s-a compensat cu reparația.
Apărătorul inculpatului arată că nu are cereri prealabile de formulat. Arată că la acest moment persoana vătămată nu se mai poate constitui parte civilă potrivit art. 20 C.p.p., in cursul urmăririi penale nu s-a constitut parte civilă, a ințeles că o va face ulterior, in acest moment nu a ințeles să precizeze pretențiile civile, a trecut momentul până la care se putea constitui parte civilă.
Apărătorul persoanei vătămate arată că inclusiv in actul de sesizare este menționat faptul că persoana vătămată s-a constituit parte civilă, doar urma să precizeze suma.
Apărătorul inculpatului arată că potrivit codului vechi se poate vorbi de inexistența plângerii, nu există vreo plângere penală formulată de către partea vătămată, este o singură plângere formulată de Societatea civilă de avocați R. și asociații, in care este menționat doar numele părții vătămate fără a exista un mandat expres, prin urmare plângerea in cauză nu coincide cu prevederile art.222 C.p.p. rap. la art.131 C.pen. anterior. Apreciază cererea formulată ca fiind o cerere prealabilă și prin raportare la art.6 CEDO privind un proces echitabil, ar putea fi o cauză de incetare a procesului penal. A invocat acest aspect pentru că se invocă că persoana vătămată s-a constituit parte civilă, in condițiile in care in cauză nu există plângere penală, mandatul este un mandat pentru reprezentare, redactare, nicidecum mandat pentru a semna plângere. Mai mult nu este indicat decât numele părții vătămate fără a se preciza domiciliul, CNP sau alte date de identificare a părții vătămate, prin urmare apreciază că plângerea este inexistentă. Dacă se va considera că există plângere, va face referire la aspectele invederate pe fond. In prezent apreciază că nu există o constituire de parte civilă in cauză.
Apărătorul persoanei vătămate cu privire la formularea plângerii și mandatul despre care se face vorbire, arată că in dosarul de urmărire penală există o imputernicire avocațială, care in opinia sa echivalează cu un mandat special prevăzut de textul legal, adică partea vătămată poate formula plângere ori prin mandat autentic, ori prin mandat special. Arată că există un contract de asistență juridică incheiat, acesta este obiectul activității avocatului, asistare, reprezentare a intereselor legitime ale clientului. Apreciază că acela este mandatul conform textului legal.
Apărătorul inculpatului solicită a se observa la fila 23 dosar urmărire penală că imputernicirea depusă nu este un mandat expres de semnare, este un mandat de reprezentare, redactare a plângerii, ceea ce echivalează cu lipsa plângerii prealabile.
Reprezentanta Ministerului Public apreciază că este o chestiune care ține de fondul cauzei, privește soluția care se poate da in cauză, nu poate fi privită ca o excepție și in opinia sa trebuie administrate probe, inclusiv sub acest aspect, dacă nu sunt suficiente probele care există la dosar, respectiv inscrisuri strict pentru acest aspect, dacă există sau nu mandat pentru formularea plângerii. In opinia sa ar trebui administrate alte probe și pe fondul cauzei iși va spune părerea cu privire la acest aspect.
Instanța prorogă a se pronunța asupra cererii prealabile invocate, după administrarea probelor care vizează intreaga cauză, respectiv după audierea inculpatului și a persoanei vătămate.
Reprezentanta Ministerului Public, apărătorul persoanei vătămate și apărătorul inculpatului arată că nu au alte cereri prealabile de formulat.
Instanta intreaba procurorul, apărătorul persoanei vătămate și apărătorul inculpatului daca contestă probele administrate in faza de urmărire penală și propun administrarea de probe noi, daca da pune in vedere sa arate faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se afla aceste mijloace identitatea si adresa martorilor sau expertilor.
Reprezentanta Ministerului Public arată că nu contestă probele administrate in faza de urmărire penală, nu are alte cereri in probațiune față de cele administrate in faza de urmărire penală.
Apărătorul persoanei vătămate nu contestă probele din urmărire penală și nu are alte cereri de formulat.
Apărătorul inculpatului contestă existența plângerii formulate. Ca și o probă nouă, solicită audierea unui martor care a fost solicitat și in cadrul urmăririi penale, s-a respins audierea acestuia, in sensul audierii reprezentantului service-ului care a primit masina la data la care a fost dus in service și s-a constatat și starea in care se afla autoturismul. Nu contestă probele din urmărire penală, nu contestă probele testimoniale din urmărire penală.
Instanța se va pronunța asupra necesității readministrării intregului probator după declarația inculpatului și a persoanei vătămate, precum și cu privire la cererea de suplimentare a probațiunii testimoniale.
Având in vedere că procedura este legal indeplinită, cauza se află in stare de judecată, instanța potrivit art 376 NCPP va dispune inceperea cercetării judecătorești sens in care fiind inculpatul prezent, pune in discuție audierea acestuia in condițiile in care dorește să dea o declarație.
Reprezentanta Ministerului Public, apărătorul persoanei vătămate și apărătorul inculpatului solicită audierea inculpatului.
Inculpatul arată că dorește să dea o declarație in fața instanței.
Instanța trece la audierea inculpatului potrivit art.378 NCPP, declaratia acestuia fiind consemnata . atasat separat dosarului cauzei.
Instanța pune in discuție audierea persoanei vătămate.
Reprezentanta Ministerului Public, apărătorul persoanei vătămate și apărătorul inculpatului nu se opun.
Retinand art 380 NCPP instanta trece la audierea persoanei vătămate D. C. A. declaratia acesteia fiind consemnată in proces verbal atasat separat dosarului cauzei.
Instanța apreciază că nu se impune administrarea probațiunii testimoniale administrată in faza de urmărire penală și pune in discuția contradictorie a părților declarațiile date de martorii in faza urmaririi penale C. C., R. M., P. A. D., F. Z., B. A. A., R. M. S. și C. V. I., urmând a fi avute in vedere la soluționarea cauzei.
Reprezentanta Ministerului Public, apărătorul persoanei vătămate și apărătorul inculpatului arată că nu solicită readministrarea probațiunii testimoniale instanta urmand a le avea in vedere la solutionarea cauzei
Instanța apreciind că nu se mai impune readministrarea probațiunii testimoniale, potrivit art.374 al.7 C.p.p. va avea in vedere la soluționarea cauzei declarațiile date de martorii audiați in faza de urmărire penală.
Apărătorul persoanei vătămate in privința laturii civile, față de valoarea pe care a arătat-o ca fiind 15.000 euro, apreciază că s-ar impune scăderea acestei valori cu procentele pe care le practică societățile de asigurări, respectiv pe perioada din 2005 până in 2009 ar fi un procent de 29% potrivit anexei pe care o depune la dosar.
Instanța pune in discuție cererea formulată de către apărătorul inculpatului privind suplimentarea probatoriului cu audierea unui martor.
Reprezentanta Ministerului Public apreciază că nu ar putea aduce audierea martorului aspecte noi in cauză și care să ducă la aflarea adevărului in cauză, apreciază că probele care au fost administrate sunt suficiente, motiv pentru care solicită respingerea solicitării.
Apărătorul persoanei vătămate se opune audierii unui martor.
Cu privire la cererea solicitată de apărătorul inculpatului privind audierea in calitate de martor a sefului servisului, instanța respinge cererea nefiind relevantă potrivit art.100 al.4 lit. a C.p.p.
Sub aspectul exceptiei invocate de catre aparatorul inculpatului referitor la inexistenta unui mandat special detinut de avocat pentru formularea plangerii penale prealabile instanța respinmge exceptia invocata si apreciază că plângerea depusă de către partea vătămată la fila 12-16 dosar urmărire penală intrunește condițiile unei plângeri prealabile, fiind făcută de partea vătămată prin avocat, având insoțită mandatul de reprezentare a părții vătămate, există un mandat expres pentru redactarea plângerii și reprezentarea intereselor părții vătămate și implicit asupra dreptului rezervat de a se constitui parte civilă, acțiune civilă care poate fi formulată până la inceperea cercetării judecătorești, plângerea penală prealabilă intrunește condițiile de formă și de fond.
Instanța pune in discuție tardivitatea formulării plângerii prealabile a persoanei vătămate raportat la faptul că primul refuz a avut loc in cursul lunii mai 2009, ori plângerea penală prealabilă este formulată după mai bine de 10 luni, la data de 20.05.2010, aplicându-se legea penală mai favorabilă respectiv vechiul cod, termenul prevăzut fiind de 2 luni și care a inceput să curgă cel târziu la data de 31.05.2009, două luni fiind implinit la data de 31.07.2009.
Reprezentanta Ministerului Public arată că din probele administrate in cursul urmăririi penale și readministrate parțial in fața instanței și cu referire strict la declarația persoanei vătămate, rezultă clar că a solicitat restituirea bunului in momentul in care și-a dat demisia in luna mai 2009 si această solicitare de restituire care a fost urmat de refuzul categoric al inculpatului de a restitui acel bun. Faptul că ulterior s-au purtat discuții prin intermediul avocaților și ulterior s-a procedat la formularea unei plângerea prealabile prin intermediul avocaților, nu face ca in favoarea părții vătămate să curgă un alt termen de formulare a plângerii decât cel pe care il prevede legea și anume sub aspectul legii penale mai favorabile 2 luni din momentul in care cunoștea persoana care a refuzat restituirea bunului, sau chiar și pe actualul cod de procedură penală curgând de la săvârșirea faptei. Săvârșirea faptei și cunoașterea persoanei au avut loc in mai 2009. Formularea unei plângeri la o distanță de aproape un an de la momentul săvârșirii faptei, face ca plângerea să fie tardivă.
Apărătorul persoanei vătămate apreciază că discuția la care se face referire a avut loc in contextul unui conflict. Inclusiv in declarația sa inculpatul arată că nu i s-a solicitat in mod expres restituirea autoturismului, și trebuie avut in vedere și care a fost percepția părților la acel moment. Au existat discuții, mașina era in service și in acel context de conflict părțile și-au adus tot felul de acuzații și nu a existat o poziție juridică clară cu privire la poziția mașinii și un refuz de restituire. Dacă ar fi așa, ar trebui să reiasă inclusiv din declarațiile inculpatului, care spune insă că nu i s-a solicitat in mod expres și el pentru prima dată a luat la cunoștință in 2010. Deci este vorba de percepția părților asupra ceea ce s-a discutat atunci, ori la o distanță de 6 ani de la acel moment inculpatul poate spune că a fost vorba de refuz, persoana vătămată să spună că nu a fost vorba de un refuz. Nici nu mai știu părțile ce au discutat acolo.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea excepției tarditivității, a se constata că plângerea nu a fost formulată in termenul de 2 luni așa cum prevede art.284 din vechiul Cod de procedură penală, raportat la Decizia nr.10 a ICCJ in RIL privitor la termenul de la care curge dreptul de a face plângere prealabilă. Primul moment ar putea fi data demisiei, când se spune că s-a refuzat categoric restituirea bunului, al doilea moment este data la care persoana vătămată a văzut că mașina este inmatriculată. Nu se poate afirma că nu știa că mașina a fost inmatrciulată pe societate. Este clar că plângerea nu a fost formulată la 2 luni de zile, așa cum este termenul legal prev. de art.284 raportat la Decizia nr.10 a ICCJ din 18.02.2008.
Apărătorul persoanei vătămate arată că la acel moment ințelegerea părților a reprezentat un contract de comodat in rezoluția căruia partea vătămată a cedat folosința. Este vorba de modul in care acel contract a putut fi intrerupt, faptul că au avut o discuție in 2009 in care partea vătămată a intrebat ce s-a intâmplat cu mașina nu echivalează cu rezoluțiunea acestui contract, ea trebuie să fie explicită și rezultă doar din documentele depuse in anul 2010. Ințelegerea chiar dacă a fost făcută verbal echivalează cu un contract din punctul de vedere al legii civile. Ca să se poată vorbi de restituire trebuie să vorbim de rezoluțiunea acelui contract, rezoluțiune care operează doar din momentul in care s-a făcut o solicitare expresă in acest sens, altfel o discuție avută pe care inculpatul o percepe ., partea vătămată in alt fel, nu reprezintă o rezoluțiune a acelui contract. Este vorba de temeiul juridic in baza căruia mașina a fost incredințată.
Instanța se va pronunța asupra tardivitatii formularii plangerii pe fondul cauzei.
Instanța intreabă reprezentanta Ministerului Public, apărătorul persoanei vătămate și apărătorul inculpatului daca mai au de dat explicatii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetarii judecatoresti.
Reprezentanta Ministerului Public apărătorul persoanei vătămate și apărătorul inculpatului arată că nu au alte cereri de formulat, probe de solicitat.
Nemaifiind de dat explicatii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetarii judecatoresti instanta potrivit art 387 NCPP declara terminata cercetarea judecatoreasca si acorda cuvantul in dezbateri in conformitate cu art. 388 NCPP
Reprezentanta Ministerului Public apreciind că plângerea penală prealabilă cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz de incredere este tardivă, solicită a se dispune incetarea procesului penal in temeiul art.17 al.2 C.p.p. rap. la art.16 al.1 lit. e C.p.p. respectiv lipsa plângerii prealabile, indiferent dacă se aplică legea veche sau legea nouă. In ceea ce privește latura civilă a cauzei raportat la temeiul de incetare a procesului penal, in temeiul art.25 al.5 C.p.p. solicită a se lăsa nesoluționată acțiunea civilă. In condițiile in care instanța apreciază că există o constituire de parte civilă, aceasta pentru că a fost formulată după citirea actului de sesizare și a intâmpinat opoziție din partea inculpatului, apreciază că ținând seama de dispozițiile art.20 al.1 C.p.p. nu ar trebui privită ca o constituire de parte civilă sau este cel puțin tardivă raportat la momentul procesual la care putea fi făcută.
Apărătorul persoanei vătămate solicită a se dispune condamnarea inculpatului și obligarea acestuia la plata despăgubirilor. Apreciază că plângerea penală a fost formulată in termen raportat la faptul că intre părți a intervenit un contract de inchiriere, contravaloarea chiriei fiind contravaloarea reparațiilor mașinii, sens in care la acel moment și până in 2010 mașina era deținută in temeiul unui act juridic, care ii dădea dreptul inculpatului să dețină acea mașină. D. din momentul in care a formulat acea notificare se poate pune problema rezoluțiunii contractului de inchiriere. Față de aceste aspecte apreciază că plângerea este formulată in termen, din actele dosarului rezultă că proprietatea autoturismului a aparținut persoanei vătămate. Din declarațiile date de angajații firmei Villex rezultă că știau cu toții că este mașina persoanei vătămate, că inclusiv inculpatul cunoștea acest lucru, el a dat doar dispoziția de a merge și a ridica acea factură fără a aduce la cunoștința persoanei vătămate că a solicitat inmatricularea. In consecință fapta există, a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege, a fost săvârșită cu intenție.
In privința laturii civile solicită acordarea de despăgubiri pornind de la suma de 15.000 euro cât era valoarea mașinii la nivelul anului 2005 și a se proceda la scăderea acestuia conform grilelor depuse, respectiv gradul de uzură de 28% pentru patru ani de zile până la nivelul anului 2010.
Apărătorul inculpatului in baza art.396 al.6 C.p.p. in condițiile in care se va admite excepției tardivității plângerii, solicită a se dispune incetarea procesului penal. Cu privire la latura civilă solicită a se constata că nu a fost formulată in condițiile art.20 C.p.p. respectiv partea vătămată nu s-a constituit parte civilă până la citirea actului de sesizare.
Pe fondul cauzei in temeiul art.396 al.5 C.p.p. rap. la art.16 al.1 lit. a C.p.p. solicită achitarea inculpatului având in vedere că fapta nu există. Din probele administrate rezultă clar că partea vătămată niciodată nu a avut proprietatea mașinii. Face referile la Ordinul nr.1501/2006 cu privire la inmatricularea autoturismului, in sensul că dacă o persoană are un autoturism este obligat să il inmatriculeze, ceea ce nu s-a intâmplat. Există de pe altă parte un antecontract de vânzare cumpărare intre . persoana vătămată și niciodată nu s-a trecut proprietatea mașinii inafara de Vitrina F. pe alte persoane, pentru că acel contract nu are valabilitate, nu a fost semnat de reprezentantul legal. Reprezentantul societății Villex spune că dl P. care a semnat in numele societății nu are nici o calitate in acea societate, prin urmare nefiind reprezentantul legal și neavând nici un mandat expres in sensul vânzării autoturismului, acel contract nu putea avea valabilitatea in sensul instrăinării acelui autovehicul. Este vorba de un bun mobil care are caracter special in sensul că necesită o inmatriculare. Nu pot fi avute in vedere alte acte care au survenit atâta timp cât contractul inițial nu a fost legal semnat de un reprezentant legal al societății. Consideră că . a inmatriculat in mod legal autoturismul prin plata contravalorii autoturismului, prin eliberarea facturii aferente, prin urmare nu ne aflăm in fața unei infracțiuni de abuz de incredere. Solicită a se observa că nici elementele constitutive al acestei infracțiuni nu sunt intrunite, chiar dacă s-ar considera că este vorba de un antecontract de vânzare cumpărare, nu sunt intrunite elementele constitutive in sensul că intre persoana vătămată și inculpat nu a existat un titlu de transfer al bunului, prin urmare fapta nu există și solicită achitarea inculpatului.
Inculpatul R. K. având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile avocatului.
Instanța lasă cauza in pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constata :
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecatoria Cluj N. emis în dosar nr. 5084/P/2010 la data de 16.10.2014 și inregistrat pe rolul Judecătoria Cluj N. sub nr. de mai sus înregistrat pe rolul Judecatoriei Cluj-N. la data de 23.10.2014, sub nr. dosar_ , s-a dispus punerea în mișcare actiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului R. K., fiul lui Dezso și I., născut la 09.01.1977 în Baraolt, jud. C., cu domiciliul în mun. Târgu S., .. 10, jud. C., CNP_, căsătorit, studii superioare, stagiu militar nesatisfăcut, director tehnic la ., fără antecedente penale, a fost trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de incredere prev. și ped. de art. prev. de art. 238 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.
În actul de sesizare al instantei s-a reținut, în fapt, că inculpatul după ce în prealabil a dispus efectuarea radierii din gestiunea firmei . SRL și înmatricularea pe . a autoturismului marca Peugeot 406 cu . și numărul de înmatriculare_, la data de 08.04.2010, în urma unei notificări prin executor judecătoresc, a refuzat implicit restituirea către persoana vătămată D. C. A. a autoturismului indicat, al cărui proprietar este cel din urmă
Pentru dovedirea situației de fapt reținută prin rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declarațiile învinuitului și inculpatului R. K. (f. 99, 103-104, ); documentele de identificare a autoturismului și contractele de vânzare cumpărare, respectiv factura emisă de . Srl (f. 17-46); declarația persoanei vătămate (f. 47-48, 50-52);dosarul de înmatriculare a autovehiculului (f. 53-58);declarația martorului C. C. (f. 63-64); declarația martorului R. M. (f. 66);declarația martorului P. A. D. (f. 68); declarația martorului F. Z. (f. 77-78); declarația martorului B. A. A. (f. 84-85); declarația martorului R. M. S. (f. 92-93); declarația martorului C. V. I. (f. 94-96); notificarea trimisă de persoana vătămată inculpatului la 02.04.2010 (f. 24-25); răspunsul la notificare al inculpatului din 08.04.2010 (f. 26);
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 2.12.2014. definitivă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății( încheiere – f. 6).
Judecarea cauzei s-a făcut potrivit procedurii de judecată obișnuite, în faza de judecată, procedându-se la readministrarea în parte a probatoriului administrat în faza de urmărire penală, fiind audiați inculpatul R. K. și persoana vătămată D. C. A., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar (f …..).
Anterior începerii cercetarii judecatoresti s-a constituit parte civila în procesul penal: persoana vatamata D. C. A., cu suma de_ euro reprezentând daune materiale
În cursul cercetării judecatoresti instanta a mai încuviintat proba cu inscrisuri în cadrul careia s-au mai depus la dosar: ordonanta de scoatere de sub urmarire penala in dosar nr 697/P/2009 a Parchetului de pe langa judecatoria Tg S., sesizare,table coeficient uzura
Potrivit prevederilor art. 258 alin.1 Cod Penal din 1969( în vigoare la data comiterii faptei de care a fost acuzat inculpatul- mai 2010 ), în cazul infracțiunii de abuz de incredere prevde art 213 alin 1 C. penal e la 1969 acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Din actele de urmărire penală efectuate în cauza reiese că persoana vătămată D. C. A., la data de 20.05.2010 a depus o plângere prealabilă (f. 12-16 dos UP) împotriva numnitului R. K. care după ce în prealabil a dispus efectuarea radierii din gestiunea firmei . SRL și înmatricularea pe . a autoturismului marca Peugeot 406 cu . și numărul de înmatriculare_, la data de 08.04.2010, în urma unei notificări prin executor judecătoresc, a refuzat implicit restituirea către persoana vătămată D. C. A. a autoturismului indicat, al cărui proprietar este cel din urmă, solicitând tragerea sa la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de incredere
Autoturismul marca Peugeot 406cu . identificare VF38BRHZF81633570 și numărul de înmatriculare_ a aparținut inițial societății . SRL. În urma unui accident de circulație, autoturismul a fost avariat destul de serios, iar reprezentanta firmei, martora R. M. S. s-a înțeles cu numitul P. D., tatăl angajatului decedat în accident, să preia epava și să o valorifice. Acesta a înstrăinat-o martorului C. C. pentru prețul de 3.300 euro la data de 01.04.2004 ( fila 30), care a reparat-o însă nu s-a deplasat la . SRL pentru a o înmatricula pe numele lui. La data de 20.07.2005 martorul C. C. a vândut autoturismul persoanei vătămate D. C. A. contra sumei de 15.000 euro, aspect ce reiese din contractul de la filele 31-32 și confirmat de cei doi. Nici persoana vătămată nu a făcut demersuri privind obținerea actelor pentru radierea mașinii de la societatea . SA și înmatricularea acesteia pe numele său.
Persoana vătămată a fost angajat al ., societate deținută de inculpatul R. K., până în mai 2009 când a demisionat ca urmare a unor neînțelegeri cu patronul firmei, inculpatul R. K..
Potrivit sustinerilor persoanei vatamate in cursul anului 2008 aceasta a avariat autoturismul Peugeot 406, in versiunea sa aratand ca s-a înțeles cu inculpatul ca mașina să fie reparată pe cheltuiala celui din urmă, cu precizarea că autoturismul urmează să fie folosit de către persoana vătămată în interes de serviciu, în cadrul firmei. Aceste aspecte sunt confirmate de înscrisurile de la dosar, în sensul că reparația autoturismului a fost suportată de firma inculpatului.
Persoanei vătămate i s-a cerut să lase la service-ul din Sighișoara unde fusese dusă mașina, actele de înmatriculare ale acesteia, lucru pe care acesta l-a făcut.
La data de 13.06.2008, din dispoziția inculpatului R. K. și folosind actele depuse de persoana vătămată, martorul C. V. I. s-a ocupat de radierea autoturismului Peugeot 406 din gestiunea firmei . SRL, administratorul acesteia, martora R. M. S. emițându-i o factură la valoarea contabilă din 2008 Martorul C. V. I. arată că a fost sunat de inculpat să meargă la . SRL pentru a ridica o factură și că l-a sunat imediat după aceea pe inculpat aducându-i la cunoștință perfectarea tranzacției și trimițându-i prin curier factura la Târgu S..
Din declarația martorului B. A. A. reise ca autoturismul Peugeot 406 a fost înmatriculat la data de 03.12.2009 pe firma .
De cealalta parte inculpatul constesta relatarile persoanei vatamate sustinand ca acel autoturism reparat pe cheltuiala societatii sale urma sa fie inmatriculat pe numele firmei respective ca proprietatea se transfera societatii . si ca persoana vatamata stia de la inceput ca va opera acest transfer altfel nu ar fi fost in masura si nici legal sa achite cheltuielile ocazionate cu repararea autoturismului
Cu prilejul declaratiilor date in etapa actelor premergatoare, in fata organelor de cercetare penala, la data de 18.06.2010 aceeasi persoana vatamata a mentionat că in vara anului 2009 dupa ce a incheiat raportul de munca cu firma inculpatului l-a intrebat pe acesta ce se va intampla cu autoturismul Peugeot 406 aflat in service pentru a fi reparat iar raspunsul inculpatului a fost ca acesta ramane la el pana la lamurirea anumitor probleme ca apoi dupa un anumit timp trecand pe la punctual delucrual societatii din Cluj N. a observat ca autoturismul era inmatriculat cu numere de C..
Mai apoi cu prilejul declaratiei date in fata organelor de cercetare penală la data de 30.05.2012, persoana vătămată a arătat că si-a dat demisia de la firma inculpatului si imediat i-a solicitat sa-I restituie autoturismul insa inculpatul s-a opus dupa care a procedat la inmatricularea acestuia pe firma Villex.
În acelasi sens instanta retine că audiată fiind in cursul cercetarii judecatoresti in conditii de contradictorialitate si nemijlocire persoana vatamata D. C. A. a aratat in mod expres că a lucrat la societatea inculpatului pana in mai 2009 cand si-a dat demisia iar in ziua in care a demisionat i-a solicitat inculpatului restituirea autoturismului insa inculpatul in mod categoric a refuzat restiuirea bunului ca apoi la aproximativ o luna de zile undeva in luna iunie 2009 sa afle ca autoturismul a fost inmatriculat pe numele societatii Villex.
Or, atata sub imperiul Codului de Procedura Penala din 1968 cat si a Noului Cod de Procedura Penala plangerea prealabila reprezinta plangerea de a carei formulare legea conditioneaza punerea in miscare a actiunii penale in cazul anumitor infractiuni ( cum este cea dedusa judecatii de fata) reprezentand atat o conditie de pedepsibilitate cat si una de procedibilitate. Pentru aceasta plangerea prealabila trebuie să cuprindă descrierea faptei, indicarea autorului, arătarea mijloacelor de probă, indicarea adresei părților și a martorilor, precizarea dacă persoana vătămată se constituie parte civilă și, atunci când este cazul, indicarea persoanei responsabile civilmente( art. 283 Cod Procedura Penala din 1968 ).
De asemenea potrivit dispozițiilor art. 284 alin. 1 Cod Procedura Penala din 1968 termenul de introducere a plângerii prealabile este de 2 luni( termen de decadere), care începe să curgă din ziua în care persoana vătămată a știut cine este făptuitorul.ba mai mult in cazul infractiunii de abuz de incredere in modalitatea alternativa a refuzului de restiuire de la primul refuz
Or, coroborand declaratiile persoanei vatamate date in mod succesiv in cursul urmaririi penale si in cursul cercetarii judecatoresti redate anterior, reiese fara putinta de tagada că, cel tarziu la data de 31 mai 2009 (presupunand ca demisia a avut loc cel tarziu in ultima zi alunii mai 2009 cand a primit si primul refuz), a cunoscut primul refuz de restituire iar in iunie 2009 a cunoscut si faptul ca autoturismul este inmatriculat pe numele societatii-aceasta din urma in varianta alternativa a infractiunii de abuz de incredere in forma dispunerii pe nedrept.
În aprecierea instanței, această împrejurare este de natură să ateste faptul că persoana vătămată nu a dorit la momentul respectiv să introducă plângere prealabilă împotriva inculpatului în termenul prevăzut la art. 284 alin. 1 Cod Procedura Penala.
Din probele administrate in cursul urmăririi penale și readministrate parțial in fața instanței și cu referire strict la declarația persoanei vătămate, rezultă clar că aceasta a solicitat restituirea bunului in momentul in care și-a dat demisia in luna mai 2009 si această solicitare de restituire a fost urmata de refuzul categoric al inculpatului de a restitui acel bun. Faptul că ulterior s-au purtat discuții prin intermediul avocaților și ulterior s-a procedat la formularea unei plângerea prealabile prin intermediul avocaților, nu face ca in favoarea părții vătămate să curgă un alt termen de formulare a plângerii decât cel pe care il prevede legea și anume sub aspectul legii penale mai favorabile 2 luni din momentul in care cunoștea persoana care a refuzat restituirea bunului, sau chiar și pe actualul cod de procedură penală curgând de la săvârșirea faptei. Săvârșirea faptei și cunoașterea persoanei au avut loc in mai 2009. Formularea unei plângeri la o distanță de aproape un an de la momentul săvârșirii faptei, face ca plângerea să fie tardivă.
Or, în condițiile în care persoana vătămată a recunoscut în fața instanței că avea cunoștiință de refuzul inculpatului privind restituirea autoturismului cel mai tarziu la 31 mai 2009 ca a stiut faptul ca autoturismul a fost inmatriculat pe numele societatii cel tarziu la 30 iunie 2009 aceasta trebuia să depună plângere prealabilă în termen de 2 luni de la momentul primului refuz sau al cunoasterii datelor noi de inmatriculare a masinii, termen care s-a implinit la data de 31 iulie 2009 sau 31.08.2009(in cea de-a doua varianta) astfel ca plangerea penala prealabila depusa la data de 20.05.2010 dupa aproximativ 10 luni de cand persoana vatamata stia despre primul refuz ori dispunerea pe nedrept apare ca tardiv formulata cu incalcarea termenului expres prevazut de lege
Chiar dacă Noul Cod de Procedură Penală majoreaza termenul în care se poate formula plangere penala prealabilă de la 2 la 3 luni, ce curge din ziua in care persoana vatamata a aflat despre savarsirea faptei, nici din aceasta perspectiva, nu se poate aprecia ca persoana vatamata si-a manifestat vointa in conditiile prescrise de lege.
Pentru considerentele anterior expuse, apreciind că plangerea penala prealabila formulata de persoana vatamata nu a fost introdusa in termenul legal de decadere, fiind astfel incidenta o cauza ce impiedica exercitarea actiunii penale, în temeiul art. 396 alin. 1, 6 rap la art. 16 alin. 1 lit. e Cod Procedura Penala, va înceta procesul penal având ca obiect săvârșirea de către inculpatul R. K., fiul lui Dezso și I., născut la 09.01.1977 în Baraolt, jud. C., cu domiciliul în mun. Târgu S., .. 10, jud. C., CNP_, căsătorit, studii superioare, stagiu militar nesatisfăcut, director tehnic la ., fără antecedente penale a infracțiunii de abuz de incredere prv si ped de art 213 alin 1 C. penal de la 1969 cu aplic art 5 C. penal ca urmare a recalificarii faptei in actuala reglemenatare art 238 alin 1 C. penal, ca urmare a lipsei plângerii prealabile.
In temeiul art. 397 rap la art. 25 alin.5 Cod Procedura Penala va lasa nesolutionata actiunea civila promovata in cadrul procesului penal de partea civilă D. C. A.
De asemenea în baza art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. b Cod Procedură Penală va obliga partea civilă D. C. A. la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 396 alin. 1, 6 rap la art. 16 alin. 1 lit. e CPP încetează procesul penal având ca obiect săvârșirea de către inculpatul R. K., fiul lui Dezso și I., născut la 09.01.1977 în Baraolt, jud. C., cu domiciliul în mun. Târgu S., .. 10, jud. C., CNP_, căsătorit, studii superioare, stagiu militar nesatisfăcut, director tehnic la ., fără antecedente penale a infracțiunii de abuz de incredere prev si ped de art 213 alin 1 C. penal de la 1969 cu aplic art 5 C. penal ca urmare a recalificarii faptei in actuala reglemenatare art 238 alin 1 C. penal ca urmare a lipsei plângerii prealabile.
În temeiul art. 397 rap la art. 25 alin.5 CPP lasa nesolutionata actiunea civila promovata in cadrul procesului penal de partea civilă D. C. A., cu domiciliul ales in mun. Cluj-N., . 1 . .
În baza art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. b CPP obligă partea civilă D. C. A. la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei conform art. 410 CPP.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A. B. B. K. T.
Red. A.B.B. 5 ex./02.03.2015
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Sentința nr. 242/2015.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
