Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP). Sentința nr. 1005/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1005/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 29-07-2015 în dosarul nr. 12318/211/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
SENTINȚA PENALĂ Nr. 1005/2015
Ședința publică de la 29 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B. B.
Grefier R. E. P.
Ministerul Public reprezentat prin procuror D. F. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N.
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul D. S.-Rǎzvan, trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. pentru săvârșirea infracțiunii de „conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, faptǎ prevǎzutǎ de art. 336 alin.(1) C.pen..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul D. S.-Rǎzvan.
Procedura de citare legal indeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Se stabileste identitatea inculpatului D. S.-Rǎzvan potrivit cărții de identitate a acestuia.
Avand în vedere că procedura de citare este legal indeplinită și cauza se află în stare de judecată, instanța dispune a se da citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată potrivit art 374 alin 1 NCPP.
Instanța, aduce la cunoștință inculpatului drepturile prevăzute de art. 83 NCPP, respectiv art. 108 NCPP privind „Comunicarea drepturilor și a obligațiilor” încheind un proces verbal în acest sens.
Instanța comunică inculpatului calitatea în care este audiat, fapta prevăzută de legea penală pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și încadrarea juridică a acesteia iar conform art 374 alin 2 NCCP explică inculpatului în ce constă invinuirea ce i se aduce respectiv că în data de 29.07.2014, în jurul orei 03:20 a condus autoturismul marca „F.” cu nr. de înmatriculare_ în zona Piața Unirii din municipiul Cluj-N., în direcția Str. Universitǎții – . ora 04:10 o alcoolemie de 1,30 g/l alcool pur în sânge și îl înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar.
Instanța aduce la cunoștința inculpatului faptul că acest dosar a parcurs etapa procesuală a camerei preliminare, nu au fost invocate excepții de către inculpat, instanța de asemenea nu a invocat excepții din oficiu, astfel incât la finalizarea procedurii de cameră preliminară, judecătorul a constatat regularitatea sesizării instanței, legalitatea și loialitatea administrării probelor, astfel încât nu este înlăturată nici o probă care a fost administrată în faza de urmărire penală.
Instanta aduce la cunoștința inculpatului conținutul art. 374 alin. 4 NCCP și pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) - când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) și (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.
Inculpatul, arată că a înțeles învinuirea care i se aduce prin actul de sesizare și arată că înțelege ca judecata să se realizeze potrivit procedurii simplificate, întrucât recunoaște învinuirea ce i se aduce.
Instanța pune în discuție potrivit art. 375 alin. 1 NCPP ascultarea inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită ascultarea inculpatului.
Instanța trece la ascultarea inculpatului D. S.-Rǎzvan, declarația acestuia fiind consemnată într-un procesul-verbal atașat dosarului cauzei.
Instanța pune în discuție cererea formulată de către inculpat ca judecata să se facă pe baza recunoașterii învinuirii.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea cererii.
Instanța, deliberând, având în vedere că sunt îndeplinite condițiile legale ca judecata să se facă în procedura simplificată fiind suficiente probe care permit soluționarea cauzei, admite cererea inculpatului ca judecata să se facă pe baza recunoașterii învinuirii și întreabă inculpatul și reprezentantul Ministerului Public dacă au alte cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public și inculpatul arată că nu au alte cereri de formulat.
Instanța întreabă pe inculpat dacă este de acord cu prestarea unei munci nerenumerate în folosul comunității în cazul în care va fi găsit vinovat și se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei.
Inculpatul arată că este de acord să presteze o muncă nerenumerată în folosul comunității în cazul în care va fi găsit vinovat.
Nemaifiind de dat explicații ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetării judecătorești instanța potrivit art. 387 NCPP declară terminată cercetarea judecatorească și acordă cuvântul în dezbateri în conformitate cu art 388 NCPP.
Reprezentantul Ministerului Public solicită condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii pentru fapta reținută în sarcina sa cu reducerea corespunzătoare a limitelor de pedeapsă potrivit dispozițiilor art. 369 alin. 10 Cod de procedură penală. La individualizarea judiciară a pedepsei solicită a fi avute în vedere alcoolemia inculpatului, lipsa de antecedente penale ale acestuia precum și împrejurarea că nu s-a produs un eveniment rutier, infracțiunea fiind una de pericol. Ca modalitate de executare a pedepsei solicită a se dispune amânarea aplicării pedepsei și obligarea inculpatului la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității. Mai solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul D. S.-Rǎzvan având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta și și-o asumă. Mai arată că solicită comunicarea actelor de procedură la domiciliul procesual ales indicat în cursul urmăririi penale.
Instanța lasă cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecatoria Cluj N. emis in dosar nr. 7853/P/2014 la data de 22 iunie 2015 și inregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj N. sub nr. de mai sus la data de 25 iunie 2015, inculpatul D. S.-Rǎzvan, C.N.P. -_, fiul lui V. și A., născut la data de 01.07.1969 în municipiul B., jud. B., posesor al C.I. . nr._, eliberatǎ de S.P.C. B. la data de 04.03.2005, domiciliat în municipiul B., ., jud. B., f.f.l. în municipiul Cluj-N., .. 40, ., domiciliul ales pentru comunicarea actelor procedurale fiind municipiul B., ., jud. B., cetǎțean român, în vârstǎ de 46 de ani, cǎsǎtorit, studii – superioare, stagiul militar efectuat, ocupația – director proiect la S.C. Accesa It Sistems Cluj-N., fǎrǎ antecedente penale a fost trimis in judecata sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. 1 C.pen.,
Sub aspectul invinuirii se reține pe scurt in actul de sesizare al instanței aceea că inculpatul în data de 29.07.2014, în jurul orei 03:20 a condus autoturismul marca „F.” cu nr. de înmatriculare_ în zona Piața Unirii din municipiul Cluj-N., în direcția Str. Universitǎții – . ora 04:10 o alcoolemie de 1,30 g/l alcool pur în sânge
În data de 29.07.2014, organele de poliție din cadrul Poliției Municipiului Cluj-N. – Biroul Rutier, s-au sesizat din oficiu cu privire la fapta numitului D. S.-Rǎzvan, care, la aceeași datǎ, în jurul orei 03:32, a fost depistat conducând un autovehicul pe raza municipiului Cluj-N. având o alcoolemie de 0,73 mg/l alcool pur în aerul expirat (fila nr. 6).
Prin ordonanța din data de 29.07.2014, organele de cercetare penalǎ aparținând Poliției Municipiului Cluj-N. – Biroul Rutier au dispus începerea urmǎririi penale „in rem” cu privire la infracțiunea de „conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, faptǎ prevǎzutǎ de art. 336 alin.(1) Cod Penal (fila nr. 5).
Prin ordonanța din data de 09.02.2015, P. de pe lângǎ Judecǎtoria Cluj-N. a dispus efectuarea în continuare a urmǎririi penale fațǎ de suspectul D. S.-Rǎzvan, pentru sǎvârșirea infracțiunii de „conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, faptǎ prevǎzutǎ de art. 336 alin.(1) C.pen. (fila nr. 4).
Prin ordonanța Parchetului de pe lângǎ Judecǎtoria Cluj-N., din data de 25.02.2015, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului D. S.-Rǎzvan, pentru sǎvârșirea infracțiunii de „conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, faptǎ prevǎzutǎ de art. 336 alin.(1) C.pen. (fila nr. 3).
La data de 19.02.2015, suspectului D. S.-Rǎzvan i-au fost aduse la cunoștință fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridică a acesteia, dreptul la apărare, precum și dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa (fila nr. 24).
La data de 04.03.2015, inculpatului D. S.-Rǎzvan i s-au adus la cunoștință fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridicǎ a acesteia, faptul cǎ împotriva sa a fost pusǎ în mișcare acțiunea penalǎ, precum și dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa (fila nr. 26).
Audiat in faza de urmărire penală inculpatul inculpatul a recunoscut fapta reținutǎ în sarcina sa
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 24.07.2015 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății
In fata instantei de judecata inculpatul a avut o atitudine sincera si cooperanta a recunoscut in totalitate faptele retinute in actul de sesizare al instantei aratand modul de comitere a acestoraa ,si a regretat profund faptele comise solicitand ca judecata sa se faca in baza probelor admnistrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti uzand de prevederile art 374 alin 4 375 alin 1 NCPP judecata in cazul recunoasterii invinuirii.
Analizând actele și lucrările dosarului coroborate ci dispozițiile legale in materie, instanța reține următoarele:
In fapt:
În data de 29.07.2014, în jurul orei 03:20, inculpatul D. S.-Rǎzvan, fiind sub influența bǎuturilor alcoolice, conducea autoturismul marca „F.” cu nr. de înmatriculare_ în zona Piața Unirii din municipiul Cluj-N., în direcția Str. Universitǎții – .> Fiind oprit de cǎtre un echipaj al poliției rutiere, a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat la ora 03:34 valoarea de 0,73 mg/l alcool pur în aerul expirat (fila 12), astfel că a fost însoțit de echipajul de poliție la Clinica U.P.U. 1 Cluj–N., unde i-au fost recoltate probe biologice.
În consecință, Buletinul de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 4810/IX/a/827 din data de 06.08.2014 a pus în evidență faptul că în data de 29.07.2014 la ora 04:10, inculpatul D. S.-Rǎzvan a avut o alcoolemie de 1,30 g/l alcool pur în sânge (fila 24), recoltarea celei de-a doua probe fiind refuzatǎ.
Fiind audiat, numitul D. S.-Rǎzvan a recunoscut comiterea faptei (filele 25 și 27), declarațiile acestuia coroborându-se cu celelalte mijloace de probǎ administrate în cauzǎ.
Amintim că prin îmbibație alcoolică sau alcoolemie se înțelege gradul de concentrare a alcoolului din corpul uman, exprimat în grame la litru de alcool pur în sânge. Ea ajunge la valoarea maximă la 30 minute pana la 2 ore, adică după absorbția totală. De la pragul maxim scade apoi regresiv și continuu prin degradarea metabolică a alcoolului, care are loc cu o viteza constantă de 0,10-0,15 g/h (oră). Cum consumul de alcool al inculpatului a fost realizat înainte de prelevarea probelor biologice de sânge și aici ne referim la întreg intervalul de timp în care a avut loc ingestia de alcool, constatăm că acesta nu putea fi în faza de absorbție a alcoolului ci în cea de eliminare .
Probele obiective și directe ce vin în susținerea inculpatului sunt următoarele: rezultatul testării cu aparatul alcooltest ce a indicat o concentrație alcoolică la momentul depistării de 0, 73 mg/l; rezultatul buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei ce a indicat la ora 04,10 o alcoolemie de 1,30 gr. %o inculpatul avand o alcoolemie cu 0,50 unitati mai mare decat cea admisa de lege pentru ca fapta sa fie doar contraventie;
In conformitate cu dispozițiile articolului 103 alin.10 C.p.p probele nu au valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecărei probe se face de către organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma tuturor probelor administrate
Inculpatul nu este obligat să relateze faptele pentru care sunt inculpat și de asemenea nu are obligația de a declara tot ce știe sau de a spune adevărul având libertatea de a minți fără ca organele judiciare să-l sancționeze pentru aceasta. Din contră, organele judiciare au obligația de a lămuri cauza sub toate aspectele, astfel încât orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale.
Prin urmare, analizând în mod coroborat mijloacele de probǎ administrate în cauză, respectiv: procesul-verbal de constatare a infracțiunii, protocolul alcooltest, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie, declarațiile martorilor, precum și declarația inculpatului, se constată că există probe din care rezultă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală.
Ca atare, față de cele expuse mai sus, rezultă că împotriva inculpatului există probe obiective și științifice (rezultatul testării cu aparatul alcooltest, rezultatul buletinului de analiză toxicologică precum și declarațiile martorilor ce confirmă că inculpatul se afla sub influenta băuturilor alcoolice, pe baza cărora se poate demonstra fără tăgadă, că inculpatul a condus în data de 29.07.2014, în jurul orei 03:20 autoturismul marca „F.” cu nr. de înmatriculare_ în zona Piața Unirii din municipiul Cluj-N., în direcția Str. Universitǎții – . îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, și anume de 1,30 g/l alcool pur în sânge la ora primei prelevări faptă ce contravine dispozițiilor penale fiind considerată infracțiune conform art 336 alin. 1 C.pen .
De asemenea este cunoscut că foarte frecvent conducătorul auto face afirmații nereale, că a consumat o cantitate de alcool cu foarte puțin timp înainte de a fi oprit în trafic, însă toate acestea sunt făcute exclusiv în scopul eliminării pericolului social al infracțiunii ori a obținerii unui rezultat biologic eronat.
De altfel este unanim cunoscut faptul că în aerul expirat concentrația alcoolului este ½ din cea sanguină ceea ce denotă că valoarea alcoolemiei indicate de aparatul alcooltest conduce la aproximativ dublul valorii alcoolemiei în sânge ori în speță rezultatul alcooltestului a fost de 0,73 mg/l în aerul expirat ceea ce corespunde unei alcoolemii în sânge de peste 0,80 gr %o cu o valoare apropiată de 1,46 g%o.
Situația de fapt reținută rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă administrate în cauză: Proces verbal constatare infracțiune și planșa foto (f. 7);Proces verbal examinare fizicǎ și prevare mostre biologice (f. 8); Printare alcool-test inculpat (f. 12); Cerere de analizǎ (f. 13);Proces verbal de prelevare (f. 14); Buletin de examinare clinică (f. 15); Buletin de analiză toxicologică-alcoolemie (f. 16); Fișǎ observație U.P.U. (f. 18-21); Fișǎ evidențǎ auto (f. 23): Declarații inculpat (f. 25 și 27);Fișa cazier judiciar (f. 28).
In drept
Fapta inculpatului D. S.-Rǎzvan, care în data de 29.07.2014, în jurul orei 03:20 a condus autoturismul marca „F.” cu nr. de înmatriculare_ în zona Piața Unirii din municipiul Cluj-N., în direcția Str. Universitǎții – . ora 04:10 o alcoolemie de 1,30 g/l alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, faptǎ prevǎzutǎ de art. 336 alin.(1) C.pen
Aflarea pe drumurile publice a unor autovehicule conduse de persoane care, găsindu-se sub influența accentuata a băuturilor alcoolice ori a unor substanțe sau produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, nu mai sunt în plenitudinea aptitudinilor fizice și psihice pe care le presupune conducerea în siguranța a autovehiculelor, generează o stare periculoasă pentru siguranța circulației. Prin această incriminare legea penală ocrotește tocmai această valoare socială, care constitue obiectul juridic al acestei infracțiuni.
Acțiunea de conducere a unui autovehicul pe un drum public de către o persoană care are o imbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge are întotdeuna ca rezultat o stare de pericol pentru siguranța circulației rutiere. Acest pericol este inseparabil de materialitatea faptei, indiferent de împrejurarile în care s-ar comite aceasta. Este vorba de un pericol abstract, implicat în mod necesar de săvârșirea acțiunii constitutive și nu concret, cum ar rezulta, în fiecare caz în parte, din circumstanțele in care a avut loc săvârșirea faptei și din urmarile produse ori care s-ar fi putut produce pentru persoane sau bunuri.
Fiind implicat în mod necesar de elementul material al infracțiunii, rezultatul – starea de pericol pentru traficul rutier – nu trebuie dovedit, el există în aceeiași măsura în care exista și acțiunea constitutivă a faptei penale.
Momentul producerii rezultatului, care survine atunci când deplasarea autovehiculului poate fi caracterizată ca o „conducere“ pe drumul public, coincide cu momentul consumativ al infracțiunii. Nu este necesar, în același timp, să se stabileasca imbibatia alcoolica peste limita legala, sau aceasta stare să fi influențat efectiv producerea rezultatului infracțional, fiind suficient doar, să se dovedeasca existența acestora, lucru statuat de Tribunalul Jud. Timisoara, prin dec. pen. nr.381/1970.
Sub aspectul elementului material pentru existența infracțiunii prevăzută la art. 336 alin 1 NCP, este necesar ca subiectul activ să conducă autovehiculul pe drumurile publice, așa cum este Str. Universitǎții – . N. și acesta în momentul prelevarii probelor biologice de sange să se afle într-o anumită stare prevăzută de lege. Prin îmbibație alcoolică sau alcolemie se înțelege gradul de concentrare a alcoolului din corpul uman, exprimat în grame la litru de alcool pur în sange. Ea ajunge la valoarea maxima la 30 minute pana la 2 ore, adică după absorbția totală. De la pragul maxim scade apoi regresiv și continuu prin degradarea metabolică a alcoolului, care are loc cu o viteza constanta de 0,15 g/h (ora)
Din punct de vedere subiectiv, infracțiunea analizată se caracterizează prin intenție. Autorul conduce autovehiculul deși cunoaște starea în care se afla, ca urmare a consumului de alcool. În aceste condiții el își reprezintă, în mod necesar, starea de pericol creată astfel pe drumurile publice, aceasta fiind inerenta conducerii autovehiculului în starea creata de consumarea alcoolului și săvârșind fapta, implicit urmarește sau accepta producerea acestui rezultat.
Infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange o imbibatie a1coolica de1,30 gr%o este o infractiune de pericol, acest pericol constand tocmai in aceea ca legea a stabilit ca a conduce un autovehicul cu o a1coolemie de 0,80 gr%o constituie infractiune iar pericolul unei astfel de fapte este obiectiv, legal si efectiv. Astfel incat a considera ca o astfel de fapta ori alcoolemia redusa este lipsita de pericolul social al unei infractiuni ar insemna a scoate din sfera penalului ce insasi legea stabileste ca infractiune.
Alcoolemia de 1,30 gr%o desi este suficienta prin ea insasi pentru condamnarea inculpatului, poate fi interpretata printr-un context mai larg, astfel incat fapta inculpatului este cu atat mai grava cu cat a condus autovehiculul in conditiile unor procese mentale si a unor reflexe fizice alterate . periculoasa prin ea insasi, iar consecintele ce puteau fi produse daca nu urmarite, in orice caz prevazute si asumate de inculpat dau masura pericolului social extrem de ridicat al faptei.
Este adevărat că inculpatul recunoaște săvârșirea faptei, se află la prima încălcare a legii penale însă obiectul prezentului dosar îl constituie o infracțiune de pericol cu posibile consecințe nefaste pentru alți participanți la trafic. în ceea ce privește valoarea alcoolemiei, trebuie făcute câteva precizări:
-momentul onducerii autoturismului si opririi in trafic a fost ora 03,20
-la ora testării cu aparatul etilotest, a rezultat o valoare de 0, 73 mg/l alcool pur în aerul expirat, ori se știe din practică că o asemenea valoare înseamnă o alcoolemie în jur de 1,46 g%o;
-la ora primei recoltări a probelor biologice, ora 04,10 inculpatul avea o alcoolemie de 1,30 g%o,
Aspectele pozitive invocate de apărare recunoașterea faptei și lipsa antecedentelor penale nu justifică o solutie de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei sau o pedeapsa cu amenda penala pe motiv că fapta nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii
Prin decizia nr. 732/2014, Curtea Constituțională, sesizată cu o excepție de neconstituționalitate vizând dispozițiile art. 336 alin. 1 Cod penal, a constatat că, sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul art. 336 alin. 1 Cod penal, este neconstituțională întrucât aduce atingere prevederilor art. 1 alin. 5 din Constituție, referitor la principiul respectării legilor și a art. 20, referitor la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la art. 7, paragraful 1 din CEDO, stabilind că sintagma menționată lipsește de previzibilitate norma de incriminare în condițiile în care principiul respectării legilor și al legalității incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate în scopul ca destinatarii normelor de incriminare să aibă o reprezentare clară a elementelor constitutive de natură obiectivă și subiectivă ale infracțiunii, astfel încât să poată prevedea consecințele de decurg din nerespectarea normei și să-și adapteze conduita potrivit acesteia.
Curtea Constituțională arată în continuare că elementul material al infracțiunii prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal se realizează prin acțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere. În paragraful 27, Curtea Constituțională arată că latura subiectivă a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului presupune vinovăție sub formă de intenție care poate fi directă sau indirectă. Există intenție directă când conducătorul vehiculului prevede ca inevitabil rezultatul faptei sale și implicit urmărește producerea lui prin săvârșirea acelei fapte. De asemenea, există intenție indirectă atunci când subiectul prevede rezultatul, nu-l urmărești, însă acceptă posibilitatea producerii lui. Ori, modalitatea de incriminare prin acordarea de relevanță penală valorii alcoolemiei din momentul prelevării mostrelor biologice nu permite destinatarilor normei penale să prevadă consecințele respectării acesteia.
În cauza de față, se reține că, inculpatul, cu știință, cunoscând că a consumat o cantitate apreciabilă de alcool, a condus pe drumurile publice un autovehicul pentru care era necesar permisul de conducere. La momentul prelevării probelor biologice avea o alcoolemie de 1,45 g%o. Se constată astfel că, inculpatul a cunoscut faptul că a consumat o cantitate de alcool mult superioară limitei de la care fapta constituie contravenție.
În conformitate cu dispozițiile art. 95 din O.U.G. nr. 195/2002, care reglementează regimul circulației pe drumurile publice, încălcarea dispozițiilor prezentei ordonanțe, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor, constituie contravenții.
În art. 102 alin. 3 al aceleiași ordonanțe se arată că, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiune și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte:
a. conducerea sub influența băuturilor alcoolice dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune.
Legiuitorul român, prin art. 336 alin. 1 Cod penal, a sancționat acțiunea conducătorului de vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de a conduce aceste vehicule având în sânge o concentrație de peste 0,80 g%o alcool pur în sânge, stabilită la momentul prelevării mostrelor biologice.
Apreciez că, în concret, în cazul de față, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de lege. Prin decizia menționată mai sus, Curtea Constituțională nu a sancționat în întregime dispozițiile art. 336 Cod penal ci a apreciat ca nefiind constituțională doar sintagma „la momentul prelevării probelor biologice”. Acțiunea de conducere a unui autovehicul cu o alcoolemie de peste 0,80 g%o este considerată în continuare o faptă prevăzută de legea penală și sancționată de lege cu închisoarea de la 1-5 ani sau amendă. Ceea ce a sancționat Curtea Constituțională este doar modalitatea, considerată arbitrară, lipsită de previzibilitate, de stabilire, de probare a faptei, prin raportare la momentul recoltării probelor biologice.
Infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul având în sânge o concentrație ce depășește o anumită limită este o infracțiune de pericol, o infracțiune continuă, care, în conformitate cu jurisprudența constantă și doctrina, se caracterizează prin faptul că executarea sa se prelungește în timp după momentul consumării infracțiunii și până la momentul intervenției unei manifestări contrare de voință, în cazul de față, până la momentul opririi in trafic
În conformitate cu dispozițiile art. 31 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispozițiile constatate neconstituționale își încetează efectele în 45 de zile de la publicarea deciziei dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca neconstituționale sunt suspendate de drept.
D. urmare, întrucât, prin decizia Curții Constituționale nr. 732 publicată în M.O. nr. 69 din 27.01.2015, nu s-a operat în concret o dezincriminare a faptei de a conduce un vehicul sub influența alcoolului cu o concentrație alcoolică de peste 0,80 g%o alcool pur în sânge, fiind constatate ca neconstituționale doar dispozițiile referitoare la momentul constatării acestei alcoolemii, rezultă că dispoziția referitoare la momentul prelevării probelor biologice a devenit lipsită de efect raportat la faptul că au trecut cele 45 de zile, iar Parlamentul nu a adoptat o lege care să pună de acord această sintagmă cu dispozițiile Constituției.
Față de această situație, se constată că principala consecință a lipsirii de efect a sintagmei „la momentul prelevării mostrelor biologice”, conduce la concluzia că infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului cu o alcoolemie de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge este necesar a fi dovedită prin mijloacele de probă prevăzută de Codul de procedură penală. Astfel, raportat la momentul consumării, respectiv al conducerii a unui vehicul cu această alcoolemie și al epuizării, respectiv la momentul opririi in trafic probațiunea care trebuie administrată trebuie să dovedească că la momentul la care această faptă a fost săvârșită, respectiv la momentul conducerii autovehiculului, inculpatul avea o alcoolemie ce depășea limita prevăzută de lege pentru ca fapta să fie considerată infracțiune.
Regimul circulației pe drumurile publice, stabilit de legiuitorul român, reclamă din partea participanților la trafic, respectiv a conducătorilor de vehicule, o vigilență sporită în vederea protejării valorilor sociale importante într-un stat de drept, respectiv viața, integritatea corporală, sănătatea și patrimoniul. Conducerea sub influența alcoolului ori a altor substanțe interzise reflectă o stare de pericol prezumat de legiuitor la momentul incriminării acestei fapte, în Codul rutier, respectiv în ordonanța privind regimul circulației pe drumurile publice, iar, ulterior, în Codul penal, în art. 336 (cu consecința abrogării dispozițiilor art. 87 din 0.U.G. nr. 195/2002). Legiuitorul român și organul de control constituțional nu au dorit și nu au intenționat să dezincrimineze fapta de a conduce pe drumurile publice a unui vehicul de către un conducător care are o alcoolemie în sânge ce depășește o anumită valoare.
Raportat la dispozițiile din art. 336 alin. 1 Cod penal, se constată că fapta de a conduce sub influența băuturilor alcoolice a unui vehicul pentru care este necesar permisul de conducere, având în sânge peste 0,80 g%o alcool pur, constituie infracțiune. Această concluzie se desprinde și ca o consecință directă a eliminării din conținutul textului de lege a dispoziției sancționată de Curtea Constituțională ca nefiind conformă Constituției.
Problema ce derivă din această decizie a Curții Constituționale se situează exclusiv în câmpul probațiunii, respectiv a stabilirii cu certitudine a faptului că inculpatul avea la momentul la care a executat acțiunea incriminată de lege, respectiv conducerea unui vehicul, o alcoolemie stabilită de legiuitor ce depășește pragul de 0,80 g%o. Ca atare, se constată că toate condițiile necesare pentru a stabili că a existat o faptă ce corespunde sub aspectul tipicității normei incriminatoare sunt îndeplinite în acest caz.
În plus, se constată că la nivelul practiicii judiciare a Curții de Apel Cluj împrejurarea că inculpatului acuzat de săvârșirea acestei infracțiuni i-a fost recoltată doar o singură probă biologică în condițiile în care recoltarea acestei probe biologice s-a efectuat cu efectuarea dispozițiilor prevăzute de lege și în condițiile în care această probă se coroborează și cu alte probe din care rezultă în mod neîndoielnic faptul că inculpatul a condus un autovehicul având în sânge o alcoolemie ce depășește limita legală, nu a fost considerată de către Curtea de Apel Cluj o împrejurare de natură a conduce la invocarea unei îndoieli finalizată printr-o posibilă soluție de achitare. Din contră, Curtea de Apel Cluj a considerat că este suficientă pentru probarea faptei prelevarea unei singure probe biologice la un moment apropiat de momentul la care inculpatul a condus autovehiculul pe drumurile publice. Spre exemplificare, menționăm decizia penală nr. 84/A/2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj la 27.06.2008, conform căreia împrejurarea că în cauză nu a fost recoltată cea de a doua probă în vederea stabilirii alcoolemiei nu poate duce la concluzia că în cauză nu există probe certe care să permită lămurirea cauzei sub aspectul existenței elementului material al infracțiunii. Consecința nerecoltării celei de a doua probe o constituie imposibilitatea efectuării expertizei de recalculare a alcoolemiei, însă este de reținut că în dosarul cauzei vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii rezultă cu prisosință din ansamblul probator
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.74 C.penal, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se va face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, tinand cont de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită punand in primejdie siguranta circulatiei iar consecintele ce puteau fi produse daca nu urmarite, in orice caz prevazute si asumate de inculpat dau masura pericolului social extrem de ridicat al faptei, traseul și ora la care inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice cand traficul este in general intens si care cumulata cu intarzierea deprinderilor a indemnarii putea sa aiba consecinte grave inconstienta sa a expus participantii la trafic unui pericol ce putea interveni in orice moment;motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; inculpatul colaborand cu organele judiciare recunoscand comiterea faptei imputate insa anterior confruntandu-se cu acelasi gen de fapte suferind o condamnare pentru fapte similare de sub efectul carora s-a reabilitat, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială precum si limitele de pedeapsă prevăzute de art 396 alin 10 NCPP
Judecand in aceste limite instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse de 8 luni inchisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a ,b, d si i NCP este in masura sa contribuie la realizarea scopurilor coercitive si reeducative ale legii penale.
În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), i) C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege pe o perioadă de 1 an de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, apreciind că prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății inculpatul s-a dovedit nedemn de a deține o funcție electivă în autoritățile publice sau orice alte funcții publice precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege respectiv dreptul de a conduce vehicule
În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) si i)C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a alege si dreptul de a conduce vehicule de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale pedepse care nu se executa
Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța reține dispozițiile art. 91 C. pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Instanța consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentință fiind de 8 luni închisoare iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților astfel încât instanța are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.
Față de aceste considerente, în baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va stabili un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. va impune condamnatului să execute următoarele obligații:
- sa frecventeze un program de reintegrare sociala derulat de catre serviciul de Probatiune sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primariei municipiului Cluj sau sau in cadrul Asociatiei Filantropica medical Crestina „C.” din Cluj N. pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen
In temeiul art. 274 alin 1 NCPP va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 800 lei
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Condamna pe inculpatul D. S.-Rǎzvan, C.N.P. -_, fiul lui V. și A., născut la data de 01.07.1969 în municipiul B., jud. B., posesor al C.I. . nr._, eliberatǎ de S.P.C. B. la data de 04.03.2005, domiciliat în municipiul B., ., jud. B., f.f.l. în municipiul Cluj-N., .. 40, ., domiciliul ales pentru comunicarea actelor procedurale fiind municipiul B., ., jud. B., cetǎțean român, în vârstǎ de 46 de ani, cǎsǎtorit, studii – superioare, stagiul militar efectuat, ocupația – director proiect la S.C. Accesa It Sistems Cluj-N., fǎrǎ antecedente penale, sub aspectul savarsirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prev. de art. 336 alin. 1 C.pen. la o pedeapsa potrivit art 375 Cod proc penala comb cu art 374 alin 4 C. proc. penala si art 396 alin 10 C. proc. penala de:
8 luni inchisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a ,b, d si i NCP
În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), i) C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege pe o perioadă de 1 an de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, apreciind că prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății inculpatul s-a dovedit nedemn de a deține o funcție electivă în autoritățile publice sau orice alte funcții publice precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a alege respectiv dreptul de a conduce vehicule
În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) si i)C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a alege si dreptul de a conduce vehicule de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale pedepse care nu se executa
În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. impune condamnatului să execute următoarele obligații: .
- sa frecventeze un program de reintegrare sociala derulat de catre serviciul de Probatiune sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primariei municipiului Cluj sau sau in cadrul Asociatiei Filantropica medical Crestina „C.” din Cluj N. pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen
In temeiul art.274 alin 1 NCPP obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 800 lei
Cu drept de apel in 10 zile de la comunicare
Pronuntata in sedinta publica din 29.07.2015
PREȘEDINTE GREFIER
A. B. B. R. E. P.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... | Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 944/2015.... → |
|---|
