Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Încheierea nr. 1277/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 1277/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 27-10-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 1277 /27.10.2015
Ședința camerei de consiliu din data de 27 octombrie 2015
Instanța constituită din:
Judecător de Cameră Preliminară: T. L. I.
Grefier: S. A.
Ministerul Public reprezentat prin d-na L. M., procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N.
Pe rol este soluționarea în temeiul art. 348 alin. 1și 2 C.pr.pen. raportat la art. 207 C.pr.pen. a verificării legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv luată față de inculpații
- F. T. trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. emis în dosar nr. 8840/P/2015 pentru comiterea a trei infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 alin.1 C. pen., art. 229 alin. 1 lit. b și d C. pen. și alin. 2 lit. b C. pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., art. 41 alin.1 C.pen. și art. 77 lit. a C.pen.
- Z. O. trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. emis în dosar nr. 8840/P/2015 pentru comiterea a trei infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 alin.1 C. pen., art. 229 alin. 1 lit. b și d C. pen. și alin. 2 lit. b C. pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., art. 41 alin.1 C.pen. și art. 77 lit. a C.pen.
- BUCȘI V. T., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. emis în dosar nr. 8840/P/2015 pentru comiterea a trei infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 alin.1 C. pen., art. 229 alin. 1 lit. b și d C. pen. și alin. 2 lit. b C. pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., art. 44 alin.1 C.pen. și art. 77 lit. a C.pen., etapa camerei preliminare.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul F. T. aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul din oficiu av. R. A. cu împuternicire avocațială depusă la dosar la fila 9, inculpatul Z. O. aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul din oficiu av. R. A. cu împuternicire avocațială depusă la dosar la fila 7, inculpatul BUCȘI V. T. aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul din oficiu av. R. B. cu împuternicire avocațială depusă la dosar la fila 8.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Judecătorul de cameră preliminară aduce la cunoștința inculpaților acuzatiile aduse, respectiv faptul că în seara de 10.10.2015 inculpații F. T., Z. O. și Bucși V. T. s-au deplasat pe . din Cluj-N. unde folosind cleștele pe care-l aveau asupra lor au pătruns în garajele aparținând persoanelor vătămate I. C., G. I. M. și A. D. de unde au sustras bunuri în valoare de 2800 de lei, bunuri care au fost restituite persoanelor vătămate.
Mai apoi aduce la cunoștința inculpaților drepturile procesuale constând în: dreptul de a lua la cunoștință de învinuirea care li se aduce, de a da declarații cu privire la acestea și temeiurile care au stat la baza arestului preventiv, respectiv de a nu da nici o declarație prin exercitarea dreptului la tăcere, de a fi asistat de un apărător, legea punând la dispoziția acestora un apărător din oficiu.
Judecătorul de cameră preliminară procedează la comunicarea rechizitoriilor către inculpați aducand la cunostinta acestora faptul că s-a stabilit un termen de 20 de zile in care in scris să formuleze cereri sau exceptii cu privire la regularitatea actului de sesizare, legalitatea probelor administrate in cursul urmaririi penale si a actelor procesuale efectuate, termen pe care il comunică si aparatorilor inculpatilor.
La întrebarea judecătorului de cameră preliminară, inculpații arată că sunt de acord cu aparatorii desemnati din oficiu insă nu doresc să dea declarații la acest moment procesual.
La întrebarea judecătorului de cameră preliminară reprezentanta Ministerului Public și apărătorii inculpaților declară că nu au cereri și excepții prealabile verificarii din oficiu a legalitatii si temeiniciei măsurii arestului preventiv.
Constatând că nu mai există alte cereri de formulat sau probe de administrat judecătorul de cameră preliminară acordă cuvântul cu privire la legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv luata fata de inculpații F. T.Z. O. și BUCȘI V. T..
Reprezentanta Ministerului Public solicită judecătorului de cameră preliminară să constate că în baza art. 207 alin. 4 C.pr.pen. raportat la art. 202 alin.1, 2 3, 4 C.pr.pen., art. 223 alin.2 C.pr.pen. măsura arestării preventive dispusă față de inculpați prin încheierea nr. 97/11.10.2015 a Judecătoriei Cluj-N., este legală și temeinică, temeiurile avute în vedere cu ocazia luării măsurii arestării preventive subzistă și la acest moment, iar măsura privativă de libertate fiind în continuare necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și înlăturare a unei stări de pericol, proporțională cu fapta imputată, fără a exista la acest moment un impediment pentru exercitarea acțiunii penale.
Pe cale de consecință, cere judecătorului de cameră preliminară menținerea măsurii arestării preventive, iar în acest sens aduce la cunoștință că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 202 alin.1, 2 și 3 C.pr.pen. în sensul existenței probelor din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile de furt calificat care au fost reținute în sarcina lor, măsura privativă de libertate fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului-penal.
În privința pericolului concret pentru ordinea publică, reprezentanta parchetului solicită judecătorului de cameră preliminară să constate că acesta rezultă din modalitatea de concepere și comitere a infracțiunii precum și din aspectele privitoare la persoana inculpaților.
În privința modalității de comitere a infracțiunii, reprezentanta parchetului precizează că din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat că inculpații au premeditat comiterea faptelor și au luat hotărârea de a sustrage bunuri din garajele unor persoane vătămate de pe raza Municipiului Cluj-N..
Reprezentanta parchetului solicită judecătorului de cameră preliminară ca la aprecierea gradului de pericol concret să aibă în vedere urmările produse și anume prejudiciul cauzat persoanelor vătămate în valoare de 2800 lei.
Toate aceste aspecte coroborate justifică pe deplin menținerea măsurii preventive privative de libertate, o măsură mai ușoară chiar și privativă de libertate cum ar fi arestul la domiciliu nefiind suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal și pentru a împiedica ca inculpații să influențeze buna desfășurare a judecății.
Apărătorul inculpatului F. T. susține că temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive nu se mențin iar potrivit art. 202 alin. 1 C.pr. pen măsură preventivă se poate dispune daca este necesară în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului penal astfel că inculpatul a colaborat pe tot parcursul procesului penal cu organele de cercetare, nu s-a sustras de la urmărirea penală.
Raportat la gravitatea faptei ,inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică ba mai mult acesta a făcut demersuri în vederea împăcării cu persoanele vătămate și în vederea posibilității de a se angaja astfel încât măsura preventivă nu este justificată
Arată că în măsura în care se va respinge solicitarea formulată să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar având în vedere și aspectele de ordin personal și familial ale inculpatului acesta având în întreținere trei copii soția fiind bolnavă de cancer.
În temeiul art. 207. alin. 5 Cpr. pen solicită revocarea măsurii arestării preventive
Apărătorul inculpatului Z. O., arată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive nu se mențin sens în care în temeiul art. 207 alin. 5 C.pr.pen solicită instanței revocarea măsurii preventive sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură mai blândă în principal măsura controlului judiciar iar în subsidiar măsura arestului la domiciliu.
Apărătorul inculpatului BUCȘI V. T., arată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive nu subzistă, faptele nu sunt de o gravitate atât de mare încât să impună măsura arestăriii preventive.
Solicită să se țină cont și de circumstanțele personale ale inculpatului, acesta având doi copii minori în întreținere dar și de dispozitiile art. 231 alin. 2 C.pr.pen care prevăd posibilitatea împăcării cu persoanele vătămate.
Pentru aceste motive solicită instanței înlocuirea măsurii preventive cu măsura controlului judiciar.
Inculpatul F. T. având ultimul cuvânt precizează că dorește să i se acorde o șansă și să se dispună înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsura preventivă mai blândă obligându-se să respecte toate obligațiile ce i se impune.
Inculpatul Z. O.având ultimul cuvânt precizează că dorește să i se acorde o șansă și dorește totodată să se împace cu persoanele vătămate
Inculpatul BUCȘI V. T. având ultimul cuvânt precizează că dorește să i se acorde o șansă și să se dispună înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura controlului judiciar obligându-se să respecte toate obligațiile ce i se impune.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Deliberând asupra sesizării din oficiu de față constată:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. emis in dosar nr.8840/P/2015 la data de 20.10.2015 s-a dispus trimiterea in judecata în stare de arest preventiv a inculpaților F. T. pentru săvârșirea a trei infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 alin.1 C. pen., art. 229 alin. 1 lit. b și d C. pen. și alin. 2 lit. b C. pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., art. 41 alin.1 C.pen. și art. 77 lit. a C.pen., Z. O., pentru săvârșirea a trei infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 alin.1 C. pen., art. 229 alin. 1 lit. b și d C. pen. și alin. 2 lit. b C. pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., art. 41 alin.1 C.pen. și art. 77 lit. a C.pen. și BUCȘI V. T., fiul lui T. si R., născut la data de 26.08.1989, în ., domiciliat în com. Apahida, .. 33, jud. Cluj, posesor al CI, ., nr._, CNP:_ pentru săvârșirea a trei infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 alin.1 C. pen., art. 229 alin. 1 lit. b și d C. pen. și alin. 2 lit. b C. pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., art. 44 alin. 1 C.pen. și art. 77 lit. a C.pen..
Sub aspectul acuzațiilor s-a reținut in sarcina inculpaților următoarele: în sarcina inculpatului F. T. că împreună cu inculpații Z. O. și Bucși V. T., în noaptea de 10/11.10.2015 a pătruns în garajele persoanelor vătămate I. C., G. I. M. și A. D. situate lângă imobilul cu nr. 19 din . acestea, prin tăierea lacătului care asigura porțile de acces într-unul dintre garaje și care a sustras bunuri în valoare de 2100 lei, în sarcina inculpatului Z. O. că împreună cu inculpații F. T. și Bucși V. T., în noaptea de 10/11.10.2015 a pătruns în garajele persoanelor vătămate I. C., G. I. M. și A. D. situate lângă imobilul cu nr. 19 din . acestea, prin tăierea lacătului care asigura porțile de acces într-unul dintre garaje și care a sustras bunuri în valoare de 2100 lei, iar în sarcina inculpatului Bucși V. T. că împreună cu inculpații Z. O. și F. T., în noaptea de 10/11.10.2015 a pătruns în garajele persoanelor vătămate I. C., G. I. M. și A. D. situate lângă imobilul cu nr. 19 din . acestea, prin tăierea lacătului care asigura porțile de acces într-unul dintre garaje și care a sustras bunuri în valoare de 2100 lei.
Prin ordonanța organelor de cercetare penală din data de 11.10.2015 s-a dispus reținerea suspectului F. T. pe o perioadă de 24 de ore începând cu data de 11.10.2015 ora 06.42 până la data de 12.10.2015 ora 06.42, prin ordonanța organelor de cercetare penală din data de 11.10.2015 s-a dispus reținerea suspectului Z. O. pe o perioadă de 24 de ore începând cu data de 11.10.2015 ora 06.50 până la data de 12.10.2015 ora 06.50, iar prin ordonanța organelor de cercetare penală din data de 11.10.2015 s-a dispus reținerea suspectului Bucși V. T. pe o perioadă de 24 de ore începând cu data de 11.10.2015 ora 07.17 până la data de 12.10.2015 ora 07.17.
Prin încheierea penală nr. 97/C/A judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-N. a dispus arestarea preventivă a celor trei inculpați pe o perioadă de 20 de zile începând cu data de 12.10.2015 până la data de 31.10.2015, inclusiv. S-a reținut în esență îndeplinirea condițiilor cerute de prevederile art. 223 alin.2 Cod Procedura Penala atâta timp cât probele administrate pe parcursul urmăririi penale au relevat suspiciunea rezonabila ca inculpatii ar fi comis infractiuni pentru care legea prevede închisoarea de 5 ani sau mai mare și pe baza evaluării gravitatii faptei, a modului și a cicumstantelor de comitere a acestora, a anturajului și a mediului din care provin, a antecedentelor penale si a altor imprejurari referitoare la persoana acestora, s-a apreciat ca privarea lor de libertate este necesara pentru inlaturarea starii de pericol pentru ordinea publica. De asemenea în privinta inculpatului F. T. s-a apreciat incident temeiul de arestare prevăzut de art. 223 alin.1 lit.d Cod Procedura Penală întrucât astfel cum a rezultat din actele procesuale depuse la dosarul de urmarire penala cu toate că fata de inculpatul F. T. a fost pusa in miscare actiunea penala in dosar nr_/211/2015 aflat pe rolul Judecatoriei Cluj N. și fiind audiat in calitate de suspect, respectiv inculpat acesta cunoscând asadar că impotriva sa erau in desfăsurare proceduri judiciare, din mijloacele de proba administrate a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul a mai comis cu intentie si faptele de furt ce au stat la baza propunerii de arestare preventivă.
Potrivit art.348 Cod Procedura Penală rap. la art. 207 alin. 2 Cod Procedura Penala în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului la instanță, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.
Analizând măsura preventivă a arestului luată față de inculpatii F. T., Z. O. și Bucși V. T. în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și cu dispozițiile legale în vigoare, judecătorul de cameră preliminară apreciază că aceasta este legală si temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive se mențin, nu s-au modificat cel putin până la acest moment procesual și impun în continuare privarea de libertate a acestora.
În acest sens, judecătorul observă că potrivit art. 202 alin 1 Cod Procedura Penala ,,măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni”.
În plus, potrivit art. 202 alin. 3 Cod Procedura Penala „orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.
Mai departe, art. 223 alin. 2 Cod Procedura Penala stabilește referitor la condițiile și cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive că această măsură poate fi luată dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Luând măsura preventivă a arestului față de inculpatii F. T., Z. O. și Bucși V. T. judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că cerințele legale la care s-a făcut referire mai sus sunt îndeplinite, la acest moment impunându-se reanalizarea temeiurilor reținute sub aspectul subzistenței acestora.
Astfel cum judecatorul a retinut anterior s-a afirmat existența unor probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi comis infractiunile de furt calificat pentru care au fost cercetati și ulterior trimisi în judecată, noțiunea de suspiciune rezonabilă fiind necesar a fi analizată din perspectiva interpretării date de instanța europeană, în sensul existenței unor date și informații de natură a convinge un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârșit o infracțiune.
Or, evaluând materialul probator administrat pe tot parcursul urmăririi penale se poate afirma existența unor astfel de probe care susțin teza că inculpații ar fi savarsit aceste fapte infractionale în acest sens fiind relevante procesul-verbal de constatare, declarațiile persoanelor vătămate, procesul-verbal de cercetare a locului faptei, procesul-verbal de identificare bunuri și chiar declarațiile inculpaților date in fata organelor de urmarire penala dar si in fata judecatorului de drepturi si libertati cu prilejul solutionarii propunerii de arestare preventiva, din care rezulta presupunerea rezonabila că în seara de 10.10.2015, inculpații F. T., Z. O. și Bucși V. T. s-au întâlnit în locuința celui dintâi, iar împreună au decis să se deplaseze într-un cartier din mun. Cluj-N., pentru a sustrage bunuri din garajele persoanelor. Inculpatul F. T. ar fi luat cu el o geantă de culoare neagră, în care a așezat un clește tip gură de lup, iar împreună cu ceilalți doi s-ar fi deplasat cu autobuzul spre cartierul Mărăști din Cluj-N.. Cei trei s-ar fi deplasat pe . unde inculpatul F. T. folosind cleștele pe care-l avea asupra sa, ar fi deschis ușa unui garaj aparținând persoanei vătămate I. C.. Ulterior, cei trei ar fi intrat și în garajele persoanelor vătămate G. I. M. și A. D., întrucât toate cele trei garaje se aflau unul lângă celălalt și nu aveau pereți despărțitori. Din interior, inculpații ar fi sustras un prelungitor din cablu de 40 de metri lungime de culoare gri, în valoare de 100 de lei, care aparținea persoanei vătămate I. C., 11 bețe de undiță în valoare de 1000 de lei care aparțineau persoanei vătămate G. I. M., un aparat de sudură confecționat artizanal și două aparate pentru încărcat bateriile auto confecționate artizanal aparținând persoanei vătămate A. D. și a căror valoare a fost apreciată la 1000 de lei.
Mai apoi inculpații au părăsit locul comiterii faptei și s-au îndreptat pe . loc cu vegetație pentru a aștepta dimineața zilei de 11.10.2015, cu intenția de a valorifica bunurile sustrase însă la scurt timp au fost depistați de către organele de poliție fiind găsite asupra lor următoarele bunuri: un aparat de sudură, două cutii metalice, o rolă de cablu gri, o țeavă de cupru, un clește tip gură de lup, 11 bețe de pescuit și o geantă de culoare neagră.
Fără îndoială, la acest moment procesual de debut al camerei preliminare, nu se impune o analiză completă și concordantă a probatoriului administrat și nici identificarea unor probe certe de vinovăție, ci doar verificarea existenței acelor probe care pot susține suspiciunea rezonabilă că cei trei inculpati ar fi săvârșit infractiunile pentru care au fost trimisi în judecată, fără afectarea prezumției de nevinovăție de care acestia beneficiază pe tot parcursul procesului penal, fără ca recunoașterea acestei prezumții să excludă luarea ori menținerea unor măsuri preventive, atâta timp cât acestea sunt luate cu respectarea cerințelor legale. Or, probele mai sus amintite sunt de natura a crea in opinia judecatorului o astfel de suspiciune rezonabilă aceasta coroborat și cu împrejurarea că inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor, declarațiile acestora fiind contradictorii cu privire la cel care a avut inițiativa, inculpatul F. T. negând faptul că ar fi inițiat săvârșirea faptelor și cu privire la faptul că ar fi avut reprezentarea numărului persoanelor vatamate datorita tipologiei locului.
Astfel, în opinia judecătorului de cameră preliminară din materialul probator administrat până la acest moment procesual, se desprinde concluzia existenței unei suspiciuni rezonabile în sensul că inculpatii ar fi săvârșit faptele pentru care au fost cercetati și ulterior trimisi in judecată, fiind îndeplinite cerințele art. 223 alin. 2 Cod Procedura Penala respectiv inculpatii fiind banuiți ca ar fi comis infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare și față de gravitatea concretă a acestora, modul și circumstanțele de comitere a intregii activitati infractionale, privarea de libertate a acestora este necesară și în continuare, pentru înlăturarea stării de pericol pe care ar genera-o lasarea in libertate a inculpatilor in randul colectivitatii.
În acest sens judecătorul apreciază în continuare că lăsarea inculpatilor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din chiar analiza probatoriul existent la dosar raportat la: natura faptelor, modul și mijloacele de comitere a acestora in conditiile in care inculpatii F. si Z. la scurt timp dupa liberarea conditionata au reintrat in campul infractional inculpatul Bucsi aflandu-se in perioada suspendarii conditionate a unei alte pedepse si impreuna, pe timp de noapte și dupa o intelegere prealabila, ar fi actionat pentru a sustrage bunuri, numarul faptelor comise ce s-au întins ., urmarile produse concretizate în sumele de bani obtinute fiind mari raportat la posibilitatile materiale si financiare ale victimelor, scopul urmărit fiind unul ilicit constand în dorința de asigurare a mijloacelor de trai pe căi facile, dar ilicite, în disonanță cu regulile de conviețuire socială respectate de majoritatea membrilor cetății. Pericolul concret pentru ordinea publică trebuie să rezulte din probe care vizează gravitatea în concret a faptei ori modul de concepere a planului infracțional sau modalitatea de punere în operă, împrejurări care să conducă spre o concluzie rezonabilă că fapta nu este accidentală, fie din argumente subiective care privesc persoana sau personalitatea inculpatului și care duc spre concluzia predispoziției infracționale. Or, chiar daca inculpatii au aratat ca regreta comiterea faptelor si isi asuma consecintele negative ale acestora dorind sa restituie persoanelor vatamate prejudiciul material cauzat și sa ajunga la o intelegere cu acestea, această conduita nu poate fi apreciata pe deplin corespunzatoare, regretele inculpatilor fiind justificate strict din necesitatea aplicarii unei masuri preventive mai blande atata timp cat inculpatii au comis fapte similare .
In acest context nu pot fi trecute cu vederea nici aspectele personale ce tin de antecedenta penala a inculpatilor și chiar daca in prezent stare de recidiva nu mai constituie un temei distinct de arestare preventiva condamnarile anterioare suferite de aceastia pentru comiterea unor infractiuni de aceeasi natura si prin acelasi modus operandi, denota o periculozitate sporita a acestora, perseverenta și specializare infractionala dar si imprejurarea potrivit careia condamnarile deja suferite si executarea pedepselor aplicate in regim de detentie nu si-au atins nici pe departe scopul educativ si nu au fost in masura sa corijeze conduita inculpatilor.
În ceea ce privește circumstanțele persoanele, pe lângă cele deja expuse și care dovedesc o recurență infracțională a inculpaților, situația familială a acestora nu poate fi reținută ca o cauză de atenuare a gravității faptelor, inculpații folosindu-se de acest pretext în justificarea acțiunilor. Inculpații s-au angajat la dobândirea unor locuri de muncă în termenul cel mai scurt, însă această conduită dovedește faptul că deși au posibilități de angajare și nevoi materiale care să îi determine să dobândească în mod licit sume de bani, inculpați insa au rămas în sfera ilicitului penal, fiindu-le indiferente condamnările anterioare și valorile sociale protejate de legea penală.
Totodata judecatorul constata ca inculpatii F. si Z. nu au făcut dovada realizării unui venit constant acestia neavând un loc de muncă stabil dar nici pregatirea sau calificarea profesionala necesara integrarii rapide in societate si ocuparii prompte a unui loc de munca, elemente care coroborate, denotă, cel putin la acest moment, un potential criminogen ridicat al acestora precum și o probabilitate ridicată din partea inculpatilor de a comite in continuare infractiuni pentru obtinerea mijloacelor de trai, constituind riscuri suplimentare de comitere a unor noi fapte penale in conditiile in care acestia ar fi cercetati in stare de libertate(cauza Barffus contra Cehiei). De cealaltă parte inculpatul Busci are un loc de munca obtinand venituri lunare corespunzatoare (1300 lei lunar) dar cu toate acestea a intrat in sfera ilicitului penal asa încat realizarea unor venituri nu mai reprezintă o garantie pentru ca acesta sa fie judecat in stare de libertate si este cu mult mai grav ca o asemenea persoana cu venituri a recurs la comiterea unor fapte penale.
În același sens, se mai reține că dacă privarea de libertate a inculpaților a fost necesară imediat dupa comiterea faptelor pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, aceeași necesitate se menține și in prezent la aproximativ 1 lună de zile, atâta timp cât faptele inculpaților au produs o vătămare atât a valorilor sociale privind patrimoniul persoanelor cât și o vătămare a vieții private a persoanei, inculpații pătrunzând în dependințele imobilului în care locuiau persoanele vătămate, prin efracție și pe timpul nopții, aspect care ar putea crea o stare de insecuritate în rândul societății în lipsa unei reacții ferme a organelor judiciare având în vedere de asemenea și faptul că inculpații au fost prinși de organele de poliție în timp ce plecau de la locul faptelor, cu bunurile asupra lor.
Așa cum s-a statuat în doctrina juridica, pericolul pentru ordinea publica presupune temerea ca o dată pusi in libertate un inculpati ar comite fapte penale ori ar declanșa reacții în rândul opiniei publice determinate de fapta pentru care sunt cercetati, analizarea acestei condiții reprezentând un pronostic făcut de judecător asupra comportamentului viitor al inculpatilor, perspectiva din care raportat la imprejurarile comiterii faptelor dar mai ales la aspectele ce tin de persoana inculpatilor, riscul ca acestia sa comita noi fapte antisociale este unul real si actual.
Lejeritatea cu care acest tip de persoane își mențin conduita infracțională este explicată și prin indiferența față de urmările cauzate persoanelor vătămate, dar mai ales prin posibilitatea împăcării cu acestea din urmă în scopul imposibilității tragerii lor ulterioare la răspundere penală. Astfel, vechea instituție de drept penal a împăcării părților cu noua consecință a încheierii urmăririi penale și a judecării cauzei este de cele mai multe ori deturnată de la scopul pentru care a fost prevăzută în lege – pentru a facilita recuperarea prejudiciului creat persoanelor vătămate prin săvârșirea de infracțiuni – pentru obținerea acordului acestora din urmă fiind folosite alte mijloace imorale (presiuni) sau chiar infracționale (amenințare, șantaj), context in care nu se poate aprecia că gravitatea faptelor este una redusă.
Din perspectiva prevederilor art. 202 Cod Procedura Penală, chiar daca luarea masurii arestului preventiv nu ar putea fi dispusa numai in anticiparea unei pedepse privative de libertate ( cauza Lettelier c. Frantei, Tomas c. Frantei ), gravitatea pedepsei la care acuzatul se poate astepta in caz de condamnare poate fi considerata, in mod legitim, ca fiind de natura a-l incinta sa fuga ( cauza Dolgova c. Rusiei), aceasta reprezentand un factor relevant in aprecierea existentei pericolului de sustragere sau de obstructionare a procesului.
În privința cerinței de proporționalitate a măsurii preventive dispuse cu gravitatea acuzațiilor aduse persoanei față de care este luată, și a necesității acesteia pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, judecatorul apreciaza că în continuare se poate afirma că măsura privativa de libertate este proporțională cu gravitatea acuzațiilor, având în vedere natura și gravitatea acesteia, intreaga activitate infractionala si circumstantele comiterii faptei dar si aspectele personale negative.
Corespunde adevarului ca din perspectiva prevederilor art.5 din Conventia E.D.O. judecatorul este obligat atunci cand decide cu privire la mentinerea unei stari de detentie sa ia in considerare posibilitatea luarii unor masuri alternative pentru a asigura prezentarea acuzatului la proces (cauza Scundeanu c. Romanie) insa aceasta nu reprezinta o obligatie absoluta atata timp cat existenta banuielilor plauzibile furnizeaza un motiv suficient pentru o plasare in detentie(Mkkay c. Regatului Unit), aceasta fiind cel putin la acest moment procesual o masura rezonabila si legitimata de motive pertinente si suficiente.
În plus, raportat la momentul procesual în care se afla prezenta cauza, chiar dacă urmărirea penală a fost finalizată și inculpații au fost trimiși în judecată, dosarul aflându-se la debutul procedurii în cameră preliminară, dat fiind intervalul de timp scurs de la luarea măsurii, nu se impune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau cu o alta masura preventiva alternativa restrictiva de drepturi, avand in vedere complexul circumstantelor mai sus evocate, nefiind asadar vorba de incalcarea duratei rezonabile a masurii preventive.
Pentru motivele anterior expuse apreciind că lăsarea inculpatilor în libertate prezintă un pericol ridicat pentru ordinea publică astfel încât se impune in continuare mentinerea măsurii arestării preventive luată față de acestia, atâta timp cât motivele avute în vedere de catre judecatorul de drepturi si libertati la luarea măsurii subzistă și în prezent, nefiind în interesul bunei desfășurări a procesului penal luarea fată de acesta a unei măsuri preventive alternative, judecatorul de camera preliminara va respinge cererile de revocare și înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar formulate de inculpati prin apărătorii desemnati din oficiu, ca neîntemeiate, apreciind ca singura măsură proporțională cu probele administrate în cauză dar și cu scopul procesului penal este aceea a mentinerii arestării preventive a inculpaților. Pe cale de consecinta, in temeiul art. 207 Cod Procedura Penala raportat la art. 348 Cod Procedura Penala va constata că arestarea preventivă a inculpatilor F. T., Z. O. și Bucși V. T. s-a făcut cu respectarea legii și în mod temeinic, iar temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive-art.223 alin.2 respectiv art. 223 alin.1 lit.d si dar si art. 202 alin.1, 2 și 3 Cod Procedura Penală subzistă și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a acestora.
Următoarea verificare a subzistenței temeiurilor care au determinat luarea măsurii se va efectua înainte de expirarea unui termen de 30 de zile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În temeiul art. 348 raportat la art. 207 Cod Procedură Penală constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față deinculpatul F. T., fiul lui T. si I., născut la data de 19.06.1973, în mun. Cluj-N., domiciliat in ., posesor CP ., nr._, CNP:_, trimis în judecată sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 alin.1 C. pen., art. 229 alin. 1 lit. b și d C. pen. și alin. 2 lit. b C. pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., art. 41 alin.1 C.pen. și art. 77 lit. a C.pen., luată prin încheierea penală nr. 97/C/A/11.10.2015, pronunțată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-N. – Secția penală în dosarul nr._/211/2015 (definitivă) și pe cale de consecință, menține arestarea preventivă față de inculpatul F. T..
Respinge cererea inculpatului F. T. de înlocuire a masurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar, ca neîntemeiată.
Următoarea verificare a subzistenței temeiurilor care au determinat luarea măsurii se va efectua înainte de expirarea unui termen de 30 de zile.
În temeiul art. 348 raportat la art. 207 Cod Procedură Penală constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpatul Z. O., fiul lui Ș. și Steluța, născut la data de 04.09.1991, în mun. T., jud. Cluj, domiciliat în com. Viișoara, ., jud. Cluj, CNP:_, trimis în judecată sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 alin.1 C. pen., art. 229 alin. 1 lit. b și d C. pen. și alin. 2 lit. b C. pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., art. 41 alin.1 C.pen. și art. 77 lit. a C.pen., luată prin încheierea penală nr. 97/C/A/11.10.2015, pronunțată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-N. – Secția penală în dosarul nr._/211/2015 (definitivă) și pe cale de consecință, menține arestarea preventivă față de inculpatul Z. O. .
Respinge cererea inculpatului Z. O. de înlocuire a masurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, ca neîntemeiată.
Următoarea verificare a subzistenței temeiurilor care au determinat luarea măsurii se va efectua înainte de expirarea unui termen de 30 de zile.
În temeiul art. 348 raportat la art. 207 Cod Procedură Penală constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpatul BUCȘI V. T., fiul lui T. si R., născut la data de 26.08.1989, în ., domiciliat în com. Apahida, .. 33, jud. Cluj, posesor al CI, ., nr._, CNP:_ trimis în judecată sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 alin.1 C. pen., art. 229 alin. 1 lit. b și d C. pen. și alin. 2 lit. b C. pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., art. 44 alin. 1 C.pen. și art. 77 lit. a C.pen., luată prin încheierea penală nr. 97/C/A/11.10.2015, pronunțată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-N. – Secția penală în dosarul nr._/211/2015 (definitivă) și pe cale de consecință, menține arestarea preventivă față de inculpatul BUCȘI V. T..
Respinge cererea inculpatului BUCȘI V. T. de înlocuire a masurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar, ca neîntemeiată.
Următoarea verificare a subzistenței temeiurilor care au determinat luarea măsurii se va efectua înainte de expirarea unui termen de 30 de zile.
Cu drept de contestație în termen de 48 ore de la comunicare conform art. 205 Cod Procedura Penală.
Pronunțată în camera de consiliu astăzi, data de 27.10.2015, ora 10,00.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ, GREFIER,
T. L. I. A. S.
TehnRed. TLI/03.11.2015/5ex.
| ← Recuzare. Art. 51 C.p.p./art.67 NCPP. Încheierea nr. 1275/2015.... | Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466... → |
|---|
