Ucidere din culpă (art.178 C.p.). Sentința nr. 416/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 416/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 6191/212/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA PENALĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 416
Ședința publică de judecată din data de 25 martie 2015
PREȘEDINTE: V. TICEA
GREFIER: M. D.
Ministerul Public a fost reprezentat de Procuror: C. A.
S-a luat în examinare cauza penală având ca obiect acord de recunoaștere a vinovăției (art. 478 si urm) privind pe inculpatul F. A. C., cercetat în rechizitoriul nr.3219/P/2013 din data de 24.02.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 cod penal din 1968 și nerespectarea măsurilor legale și sănătate în muncă prevăzută de art. 38 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 (forma legii la data de 13.02.2013), ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) cod penal din 1968 și art.5 C.penal.
Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18.03.2015 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care - având nevoie de timp pentru a delibera – în baza art. 391 alin. 1 C.proc.pen., a fost amânată deliberarea și pronunțarea hotărârii pentru astăzi, 25.03.2015, când:
INSTANȚA
La data de 25.02.2015 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria C. cu inculpatul F. A. C., fiul lui C. și E., născut la data de 23.01.1983, în mun. Motru, jud. Gorj, domiciliat în oraș Murfatlar, .. 3, ., ., cetățenie română, necăsătorit, situația militară nesatisfăcută, studii 11 clase, CNP:_, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 cod penal din 1968 și nerespectarea măsurilor legale și sănătate în muncă prevăzută de art. 38 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 (forma legii la data de 13.02.2013), ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) cod penal din 1968, obiect la cauzei penale nr. 3219/P/2013..
S-a reținut, în esență, prin actul de sesizare a instanței că în data de 13.02.2013, în jurul orei 13.00, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de docher-stivuitorist, în cadrul . Port C., și muta cu motostivuitorul două pachete de cherestea, din cauza faptului că nu a urmărit tot timpul configurația traseului și obstacolelor de pe acesta în vederea evitării producerii de accidente, inculpatul F. A. C. a lovit-o pe persoana vătămată B. G., care se deplasa pe jos în zona de manevră a motostivuitoristului, și care, în urma accidentului suferit, a decedat la data de 19.02.2013.
S-a mai precizat că numitul B. G. nu avea nicio sarcină expresă de muncă în zona respectivă, în momentul în care a fost lovit de motostivuitorul condus de către inculpat, iar cele două pachete de cherestea, aflate pe ghearele motostivuitorului depășeau ca înălțime victima. Zona unde era manevrat utilajul era aglomerată, culoarul dintre macaraua Lorain și marfa depozitată în vederea încărcării pe navă era de circa 10 metri lățime și 4 metri lungime. Astfel, între marginea coletelor de cherestea aflate pe ghearele motostivuitorului și macaraua Lorain, respectiv marfa depozitată în vederea încărcării pe navă rămânea o distanță de aproximativ 2.5 – 3 metri. În această zona a fost surpins și accidentat B. G. de către motostivuitorist, deși în această zonă de manevră accesul și staționarea sunt interzise.
Se mai arată că în ciuda acestei situații, accidentul putea fi evitat dacă inculpatul ar fi respectat măsurile de siguranță, securitate și sănătate în muncă, în sensul că trebuia să urmărească tot timpul configurația traseului și obstacolelor de pe acesta în vederea evitării producerii de accidente (art. 125 lit. d din PTR 1 – 2010 și art. 22 din Cap. IV din Legea nr. 319/2006). Se mai învederează că, potrivit instrucțiunilor . de securitate și sănătate în muncă pentru stivuitorist, inculpatul, în timpul manevrei, ar fi trebuit ă fie dirijat de către o altă persoană și ar fi trebuit să transporte paleți suprapuși numai dacă erau asigurate stabilirea sarcinii, pilotarea și vizibilitatea.
Totodată s-a precizat că felul și cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului (respectiv, în final, pedeapsa de 2 închisoare cu executării pedepsei) cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat.
A fost înaintat instanței dosarul de urmărire penală nr. 3219/P/2013, iar la solicitarea instanței s-a depus copia cazierului judiciar al inculpatului.
Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul penal cu nr. 3219/P/2015 aflat în lucru la P. de pe lângă Judecătoria C., reține că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 478 – 482 c.proc.pen. pentru a se admite acordul de recunoaștere a vinovăției:
I. Să fi fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunile pentru care inculpatul și procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoașterii vinovăției de către inculpat- art. 478 alin. 1 c.proc.pen.
Condiția este îndeplinită. Se reține că la data de_ s-a dispus începerea urmării penale pentru infracțiunea de ucidere din culpă reglementată de art. 192 alin. 2 c.pen. (f. 21 dup). Ulterior, la data de_, procurorul a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la infracțiunea de nerespectare a măsurilor legale de sănătate și securitate în muncă prevăzută de art. 350 alin. 1 c.pen.(f. 22 dup). Pentru cele două infracțiuni enumerate, la data de_, s-a pus în mișcare acțiunea penală(f. 25-26 dup). Prin ordonanța din_ (f. 10 dup), s-a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului, în raport de legea penală mai favorabilă în infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 c.pen. de la 1968, respectiv infracțiunea de nerespectare a măsurilor legale de sănătate și securitate în muncă prevăzută de art.38 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 (forma legii în vigoare la data de_ ).
II. Să existe avizul prealabil și scris al procurorului ierarhic superior prin care acesta să fie de acord cu limitele acordului de recunoaștere a vinovăției – art. 478 alin. 4 c.proc.pen.
Și această condiție este îndeplinită, la dosar există referatul cu propunere de încheiere a unui acord, ca urmare a recunoașterii vinovăției și a stabilirii limitelor acestuia din_ (f. 1-4 dup). Referatul poartă avizul prealabil favorabil al prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria C..
III. Legea să prevadă pentru infracțiunile pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală numai pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de până la 7 ani alternativ sau nu cu pedeapsa amenzii – art. 480 alin. 1 c.proc.pen.
Din analiza textelor legale incidente în cauză, se reține că infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 c.pen. de la 1968 este pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar infracțiunea de de nerespectare a măsurilor legale de sănătate și securitate în muncă prevăzută de art.38 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 (forma legii în vigoare la data de_ ) este pedepsită cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amendă.
IV. Din probele administrate în cursul urmăririi penale să rezulte suficiente date cu privire la existența faptelor pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatului- art. 480 alin. 2 c.proc.pen.
Potrivit art. 487 lit. a) cproc.pen., sentința va cuprinde în mod obligatoriu mențiunile prevăzute la art. 370 alin. (4), art. 403 și 404 c.proc.pen. Printre altele, potrivit art. 403 alin. 1 lit. b) și d) c.proc.pen. expunerea trebuie să cuprindă descrierea faptei ce face obiectul trimiterii în judecată, cu arătarea timpului și locului unde a fost săvârșită, precum și încadrarea juridică dată acesteia prin actul de sesizare și motivarea soluției cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei și a celor care au fost înlăturate, și motivarea soluției cu privire la latura civilă a cauzei, precum și analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluția dată în cauză.
Cu titlu prealabil, instanța reține că inculpatului și victimei le fuseseră aduse la cunoștință instrucțiunile tehnice de lucru privind sănătatea și securitatea în muncă (contract nr. 163 din_ instruirea personalului f. 179-180 dup, cu norme proces de muncă motostivuitor f. 182-208 dup și instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă pentru motostivuitorist f. 209-213 dup, cu fișe de instruire la angajare F. A. C. f. 241-253 dup, fișe de instruire la angajare B. G. f. 254-261 dup; teste examinare anuală f. 144-145 dup). Se reține că ambele persoane implicate în accident, erau angajate pe postul de stivuitorist (contract individual de muncă nr. 192 din_ B. G. f. 135-138 dup; certificat de calificare profesională B. f. 139-141 dup; fișa postului B. G. f. 142-143 dup; autorizație de stivuitorist F. A. f. 225-228 dup), calitate în care trebuiau să cunoască și să respecte, deopotrivă, prescripțiile tehnice nr. R1-2010 din 27 iulie 2010 - "MAȘINI DE RIDICAT (macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare, platforme autoridicătoare și platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilități, elevatoare pentru vehicule și mașini de ridicat de tip special), publicate în monitorul oficial.
Pentru corecta înțelegere a situației de fapt, instanța arată că este necesar să stabilească comportamentul inculpatului și al victimei înainte de producerea accidentului, cât și în momentele de după acesta.
Astfel, se reține că evenimentul s-a produs în ziua de 13.02.2013, în dana 9 a Portului C., dana unde își desfășurau activitatea de încărcare a navelor CAPTAIN SALIM și M/N GENI 4 angajații .. După ce s-a finalizat procedura de încărcare a navei CAPTAIN SALIM, în urma dispoziției directorului de expediție – martorul JEDEON P., macaraua PH manevrată de macaragiul – GALIT SALADIN urma să preia locul macaralei LORAIN la hambarul nr. 1 al navei M/N GENI 4, în vederea încărcării de cherestea. Inculpatul a primit dispoziție din partea martorului DRAGHICIOIU G. să mute coletele de cherestea ce împiedicau deplasarea macaralei PH către hambarul nr. 1 al navei M/N GENI 4. Până la crearea frontului de lucru, prin mutarea cherestelei, muncitorii (inclusiv victima B. G. care fusese repartizat pentru încărcarea navei CAPTAIN SALIM), urmau să aștepte.
Se reține că inculpatul, încălcând dispozițiile cadru în domeniu referitoare la cunoașterea condițiilor tehnice privind utilizarea motostivuitorului, pe care să le aplice întocmai și la abținerea de la acționarea stivuitorul atâta timp cât în zona periculoasă nu sunt îndeplinite condițiile de siguranță (art. 123 lit. b și h din PT – R1-2010), în jurul orelor 13.30, decide să ridice pe brațele motostivuitorului tip MITSUBISHI (autorizat conform raportului de inspecție nr. 198-380/16.07.2012 emis de CNCIR SA- Sucursala C. - scadența inspecției tehnice pe data de 15.07.2014) doi paleți de lemn – cherestea cu înălțimea de 1.6 m – 2 m, la care se adaugă înălțimea de lucru a brațelor stivuitorului de 0.2 – 0.3 m de la sol (declarație F. A. C. din_ f. 33 dup: în jurul orelor 13.30 în timp ce mutam un colet de cherestea pe brațele stivuitorului la o înălțime de 20 de cm deasupra solului, deplasându-mă pe direcția înainte și având în ghearele stivuitorului două palete de cherestea cu înălțimea de aproximativ 1.60 m și lățimea de circa 2 m coroborată cu declarația de inculpat F. A. C. din_ f. 79-81 dup: … Am luat câte un colet de cherestea și le-am dat din calea celei de-a doua macarale. La un moment dat am luat două colete de cherestea pe brațele stivuitorului, care nu depășeau sarcina utilă a utilajului, cu intenția de a le muta și pe acestea din calea celei de-a doua macarale.). În mod cert, maniera în care a acționat inculpatul i-a afectat câmpul vizual, acesta fiind în imposibilitatea să urmărească tot timpul configurația traseului și obstacolele de pe acesta pentru evitarea pierderii de încărcătură și producerii de avarii și accidente (art. 125 lit. din PT – R1-2010).
Cu toate acestea, contrar prevederilor legale în domeniu (art. 125 lit. e) din PT – R1-2010 care permit transportul de mărfuri cu volum mare, care limitează vizibilitatea stivuitoristului, numai dirijat de o persoană desemnată), cu cei doi paleți de cherestea așezați pe brațele motostivuitorului, inculpatul a înaintat spre locul unde trebuiau depozitați, prin dreptul macaralei LORAIN, fără a observa că, în același moment, victima se deplasa dinspre dana 9 spre dana 8, pe lângă macaraua LORAIN, pusă în mișcare de F. P. (declarația de martor JEDEON P. din_ f. 52-54 dup: în jurul orei 13.30, mă deplasam din dana 8 spre dana 9 și l-am văzut pe B. G. vorbind la telefon, deplasându-se la rândul său din dana 9 spre dana 8, pe lângă macaraua LORAIN, în lateral față de aceasta, la circa 2 m de ea). Fără a-și îndeplini obligația prevăzută de art. 125 lit. i) din PT – R1-2010 (să nu permită staționarea persoanelor sub sarcină sau la o distanță mai mică de 2.500 mm), inculpatul a surprins victima, care vorbea la telefon și care se afla în raza de acțiune a motostivuitorului (încălcând prevederile legale), imobilizând-o sub brațele motostivuitorului.
Acțiunea de înaintare a fost întreruptă de către inculpat doar la auzul strigătului directorului de expediție JEDEON P., acesta fiind momentul în care inculpatul a frânat, a părăsit cabina de comandă a utilajului și a observat victima în sub brațele utilajului (declarația de martor JEDEON P. din_ f. 52-54 dup: Am strigat la stivuitorist, pe care îl cheamă F. C. A., să oprească; coroborată cu declarație F. A. C. din_ f. 33 dup: la un moment dat am auzit strigând de către colegi să mă opresc fără a ști de ce. Eu am coborât de la volanul motostivuitorului și am văzut în partea dreaptă a coletului un coleg căzut, pe nume B. G., fără a ști cum a ajuns acolo sau cum l-am acroșat și declarație inculpat F. A. C. din_ f. 79-81 dup: … după ce am trecut cu ghearele pa care se aflau coletele de cherestea de macara, l-am auzit pe P., unul dintre directori, strigând să mă opresc. Am frânat violent și coletul care era deasupra a alunecat și a căzut pe sol la circa jumătate de metru de ghearele stivuitorului. Am coborât, m-am deplasat către fața stivuitorului, unde căzuse coletul, și l-am văzut pe unul dintre colegii mei de muncă, pe nume B. G., întins pe sol, sub coletul de cherestea care se afla pe ghearele utilajului la o înălțime de aproximativ 20 de cm de sol.). Martorul DRAGHICIOIU G., atenționat de starea agitație creată în zona accidentului, a solicitat intervenția cadrelor medicale, victima fiind transportată la Spitalul de Urgență Județean C., în stare de conștiență (declarațiile coroborate ale martorilor indirecți care nu au observat impactul, dar se aflau în preajma accidentatului imediat după: declarație DRAGHICIOIU G. din_ f. 34 dup; declarație martor DRAGHICIOIU G. din_ f. 36-38 dup; declarație de martor C. N. din_ f. 40-42 dup; declarație de martor VILANDER M. din_ f. 44-46 dup; declarație de martor F. P. din_ f. 48-50 dup). Instanța arată că nu pot fi primite apărările inculpatului potrivit cu care beneficia de vizibilitatea necesară pentru a-și desfășura activitatea, fiind elocvente în lămurirea acestei situații înălțimea victimei (1.65 m- raport medico legal de necropsie nr. 129/A13/2013 din_ f. 65-66 dup), dar și faptul că inculpatul a frânat doar după ce a lovit victima fiind atenționat un martor.
Inculpatul a fost condus la unitatea sanitară S.J.U. C., pentru a i se recolta probe biologice, care au arătat că inculpatul avea o alcoolemie de 0 g ‰ în sânge (buletin de examinare clinică din_ f. 58 dup; buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr. 247/A12 din_ f. 59 dup). Ca atare, având în vedere aceste probe cu un caracter pronunțat științific, dar și declarațiile inculpatului de pe întreg parcursul urmăririi penale, instanța reține că accidentul nu s-a produs pe fondul consumului de alcool.
La data de 19.02.2013, persoana vătămată B. G. a decedat la Spitalul Clinic Județean C. (certificat medical constatator al decesului nr. 129/A3 din_ f. 64 dup: insuficiență respiratorie acută; bronhopneumonie și traumatism abdominal și de bazin – accident de muncă).
În drept, fapta inculpatului F. A. C. care, la data de 13.02.2013, în jurul orelor 13:30, în dana 9 a Portului C., a condus motostivuitorul tip MITSUBISHI, cu încălcarea măsurilor de prevedere (prescripții tehnice nr. R1-2010 din 27 iulie 2010 pentru exercițiul meseriei de stivuitorist) și a accidentat mortal pe B. G., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută și pedepsită de art. 178 alin. 2 cod penal din 1968.
Astfel, sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii este realizat printr-o acțiune și constă în manevrarea de către inculpat a motostivuitorului tip MITSUBISHI, în dana 9 a Portului C., cu nerespectarea măsurilor de prevedere pentru exercițiul meseriei de stivuitorist.
Urmarea imediată a infracțiunii constă în decesul victimei B. G., survenit la data de 19.02.2013.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată este dovedită de concluziile certificatului medical constatator al decesului nr. 129/A3 din_ (f. 64 dup:insuficiență respiratorie acută; bronhopneumonie și traumatism abdominal și de bazin – accident de muncă) și ale raportului medico legal de necropsie nr. 129/A13/2013 din_ (f. 65-66 dup). Potrivit acestora moartea numitului B. G. a fost violentă, s-a datorat insuficienței cardio - respiratorii acute consecutiv unei bronhopneumonii complicație a unui traumatism abdominal și de bazin cu fractură complexă cominutivă de bazin și hematom retroperitoneal complicat cu hemoperitoneu. Leziunile de violență au putut fi produse prin comprimare între corpuri dure și au legătură indirectă cu cauza morții.
În plus, raportat la legătura de cauzalitate dintre urmarea imediată și acțiunea incriminată potrivit art. 178 alin. 2 cod penal din 1968 (uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii), în cauza de față s-a dovedit că inculpatul a încălcat asemenea dispoziții legale, de exemplu: art. 123 lit. b și h din PT – R1-2010 (Stivuitoristul are următoarele obligații și responsabilități: b)să cunoască stivuitorul pe care lucrează și condițiile tehnice privind utilizarea acestuia, pe care să le aplice întocmai; h) să nu acționeze stivuitorul atâta timp cât în zona periculoasă nu sunt îndeplinite condițiile de siguranță.); art. 125 lit. d); lit. e) și lit. i) din PT – R1-2010 (Responsabilitățile stivuitoristului în timpul lucrului sunt următoarele: d)să urmărească tot timpul configurația traseului și obstacolele de pe acesta pentru evitarea pierderii de încărcătură și producerii de avarii și accidente; e)să transporte mărfuri cu volum mare, care îi limitează vizibilitatea, numai dirijat de o persoană desemnată; (în acelși sens prevederile referitoare la instrucțiunile de Securitate a muncii pentru exploatarea și întreținerea motostivuitoarelor cu furci – art. 13 f. 210 dup); i)să nu permită staționarea persoanelor sub sarcină sau la o distanță mai mică de 2.500 mm - în același sens prevederile referitoare la instrucțiunile de Securitate a muncii pentru exploatarea și întreținerea motostivuitoarelor cu furci – art. 22, art. 33 f. 211 dup;).
Sub aspect subiectiv, din probele administrate în cauză, reiese că învinuitul- care este un profesionist în sensul legii penale- nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă- suntem în prezența unei culpe fără prevedere- forma comună a culpei. Observăm că în speță sunt îndeplinite cele două elemente ale culpei fără prevedere: 1. obligația de prevedere- inculpatul avea o obligație de diligență să respecte toate normele de prevenire a incidentelor și accidentelor în vigoare, existând o reglementare expresă a modului în care trebuie să se desfășoare, în condiții de maximă siguranță pentru toți lucrătorii, activitatea de manevrare a mașinii de ridicat motostivuitor (prescripții tehnice nr. R1-2010 din 27 iulie 2010 pentru exercițiul meseriei de stivuitorist); 2. posibilitatea concretă de prevedere- raportat la speță, inculpatul manevra motostivuitorul într-o zonă unde s-ar fi putut aștepta ca, în orice moment, din zona celorlalte ansambluri mecanice (macarale), să se ivească un lucrător și de aceea trebuia să limiteze încărcătura aparatului manevrat, astfel încât să păstreze tot timpul un câmp vizual cât mai larg. În consecință, având în vedere împrejurările producerii incidentului, rezultatul era previzibil prin prisma unei persoane atente și diligente din aceeași categorie cu inculpatul.
Instanța reține că suntem în prezența unei culpe comune, victima aflându-se la momentul producerii accidentului într-un loc nepermis accesului persoanelor. S-a reținut că în calitatea sa de stivuitorist, și victima trebuia să cunoască și să respecte aceleași prevederi legale cu inculpatul. Culpa concurentă a victimei în această situație, deși a contribuit la producerea rezultatului, nu înlătură răspunderea penală a inculpatului, accidentul s-a produs și ca urmare a nerespectării de către inculpat a obligațiilor proprii.
De asemenea, fapta inculpatului F. A. C. care, la data de 13.02.2013, în jurul orelor 13:30, în dana 9 a Portului C., a condus motostivuitorul tip MITSUBISHI, cu încălcarea măsurilor de prevedere - prescripții tehnice nr. R1-2010 din 27 iulie 2010 pentru exercițiul meseriei de stivuitorist, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, prevăzută și pedepsită de art. 38 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 (forma legii la data de 13.02.2013).
Latura obiectivă a infracțiunii constă într-o acțiune, în nerespectarea obligațiilor și măsurilor în domeniul mașinilor de ridicare, încălcarea directă a obligațiilor și măsurilor indicate și enumerate mai sus, inculpatul adoptând o altă conduită decât cea legală (supraîncărcarea motostivuitorului, astfel încât nu a fost urmărită traiectoria mașinii). Rezultă că legiuitorul a ințeles să sancționeze prin această infracțiune simpla nerespectare a vreuneia din măsurile de protecția muncii prevăzute de dispozițiile legale arătate, fără a fi necesară condiția producerii urmării dăunătoare. Cerința esențială în cazul acestei infracțiuni constă în crearea unui pericol iminent de producere a unui pericol care este gata să se producă, să se întâmple sau a unui accident (condiție îndeplinită în speță: decesul persoanei vătămate B. G.), în sensul Legii nr. 319/2006, pericol grav și iminent de accidentare este situația concretă, reală și actuală căreia ii lipsește doar prilejul declanșator pentru a produce un accident in orice moment.
Infracțiunea pe care o analizăm, este una de pericol, instantanee, ceea ce înseamnă că se consumă în momentul neluării măsurilor referitoare la protecția muncii (încărcarea stivuitorului care a avut ca rezultat lipsa vizibilității).Cum starea de pericol se produce prin însăși săvârșirea faptei, legătura de cauzalitate între ele este implicită, ex re.
Forma vinovăției în cazul acestei infracțiuni se realizează prin intenție indirectă, modalitate prevăzută de art.19 alin. 1 lit.b cod penal din 1968, dat fiind că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Cu ocazia încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției inculpatul a fost asistat de avocat ales Ș. G. L. cu împuternicire avocațială . nr0012659/2014 depusă la dosarul de urmărire penală (f. 73 dup).
V. Procurorul și inculpatul să agreeze obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției, iar conținutul acestuia să întrunească elementele obligatorii prevăzute de lege – art. 479 c.proc.pen. coroborat cu art. 482 c.proc.pen.
Cu titlu prealabil, instanța reține că de la săvârșirea infracțiunilor (13.02.2013) până la judecarea cauzei (25.03.2015) au intervenit mai multe legi penale (Legea nr. 15/1968 privind codul penal al României, Legea nr. 286/2009 privind Codul penal și Legea nr. 319/2006), fiind necesar să fie aplicată legea mai favorabilă. Față de felul și cuantumul pedepsei (principale și accesorii), precum și forma de individualizare a pedepselor, respectiv modalitatea de executare, instanța apreciază că în mod corect s-a considerat legea mai favorabilă Codul penal din 1968. Pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la modalitatea executării pedepsei conform art. 5 din Codul penal, instanța va avea în vedere sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere. Suspendarea condiționată a executării pedepsei potrivit codului penal de la 1968 permițând reabilitarea de drept la împlinirea termenului de încercare, lipsa obligațiilor în sarcina inculpatului, fac ca aceasta să fie legea mai favorabilă.
Acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în formă scrisă, conține mențiunile prevăzute de art. 482 C. proc. pen., inculpatul recunoaște comiterea faptelor, acceptă încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală; felul și cuantumul pedepsei (principale și accesorii), precum și forma de individualizare a executării pedepsei principale.
Pentru motivele care urmează, instanța apreciază că nu se impune reindividualizarea formei de executare a pedepselor. Politica penală concepe acțiunea de combatere a criminalității ca o îmbinare echilibrată a intimidării, prin constrângere, cu reeducarea.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce se va aplica inculpatului, instanța va avea în vedere dispozițiile părții generale a codului penal, art. 72 c.pen., limitele de pedeapsă fixate de art. 178 art. 2 cod penal din 1968 și art. 38 alin. 1 din Legea nr. 319/2006, gradul de pericol social concret al faptei, raportat la valoarea socială lezată, și anume viața unei persoane, urmarea produsă constând în decesul victimei, împrejurarea în care aceasta a fost săvârșită (analizată mai sus), de persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Pentru ca o pedeapsă să-și atingă scopul preventiv, ea trebuie să fie astfel aleasă și dozată încât, prin fiecare din funcțiile ei, să realizeze un efect preventiv maxim.
Cu privire la persoana făptuitorului, trebuie arătat că inculpatul are o atitudine normală, un comportament în concordanță cu conduita socială promovată de societate, este o persoană cu studii medii, a dus o viață onestă. Inculpatul s-a aflat până la data de 13.02.2013, cât și după accidentul din această zi, în centrul unui ansamblu de preocupări care îi influențează în mod pozitiv conștiința, caracterul și deprinderile, l-au determinat și îl vor determina să respecte din convingere exigențele vieții în societate, să-și satisfacă interesele și dorințele în cadrul legii, fără a intra în conflict cu ceilalți oameni sau cu societatea însăși. Un indiciu deosebit de relevant al periculozității persoanei infractorului îl constituie atitudinea sa din trecut față de exigențele legii penale, iar din fișa de cazier reiese faptul că este la prima nerespectare a legii penale. Astfel, din fișa de cazier reiese cu claritate că inculpatul nu a mai comis fapte de aceeași natură cu cele din prezentul dosar.
Gradul de pericol social al faptelor săvârșite va fi apreciat în concret și prin raportare la elementele materiale ale infracțiunilor, nefiind caracterizate de lipsa unei modalități concrete de pregătire și execuție, prin mijloacele folosite la comiterea ei (utilajul folosit la îndeplinirea sarcinilor de muncă), prin desfășurarea activității infracționale la locul de muncă, în timpul programului de lucru. Toate aceste date și împrejurări imprimă acțiunii incriminate o fizionomie proprie, deosebită de aceea a celorlalte infracțiuni de același tip și, prin acestea, influențează gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite coborându-l spre minim.
În determinarea genului de pedeapsă și a limitelor pedepsei prevăzute de lege pentru fiecare infracțiune, precum și în stabilirea modalității concrete de executare pentru infracțiunile săvârșite – se va ține seama și de faptul că, inculpatul este dispus să adopte conștient o altă atitudine față de regulile conviețuirii sociale, constrângerea trebuie să fie rațională și echitabilă, proporțională cu pericolul social al faptei, exercitându-se doar în formele și limitele necesare pentru ca pedeapsa să-și îndeplinească funcția de reeducare.
Față de acestea, în urma analizei criteriilor de individualizare instanța va stabili sancțiunile indicate în acordul de recunoaștere a vinovăției pentru inculpatul F.: o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 cod penal din 1968 cu aplicarea art. 5 c.pen., respectiv o pedeapsă 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a măsurilor legale și sănătate în muncă prevăzută de art. 38 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 (forma legii la data de 13.02.2013) cu aplicarea art. 5 c.pen.
Ca urmare a faptului că infracțiunile au fost săvârșite de inculpatul F. înainte ca acesta să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, instanța reține săvârșirea acestora în concurs ideal conform art. 33 lit. b) cod penal din 1968.
Având în vedere că pentru infracțiunile concurente din prezenta cauză au fost stabilite numai pedepse cu închisoarea, instanța, în temeiul art. 34 alin. (1) lit. b) rap. la art. 33 lit. a) cod penal din 1968, va dispune contopirea acestora inculpatul F. urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, potrivit art. 71 alin. (3) cod penal din 1968 și Deciziei nr. 74/2007 a ÎCCJ, Secțiile Unite, prin raportare la gravitatea faptelor, cât și a atingerilor aduse relațiilor sociale prin săvârșirea acestora, conform art. 71 alin. (1) cod penal din 1968, pe durata executării pedepsei, inculpatului i se vor interzice ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) cod penal din 1968 constând în interzicerea dreptului inculpatului de a fi ales în funcții publice și a exercita o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Instanța nu va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, dreptul electoral de a alege, prevăzut de art. 64 lit. a) teza I cod penal din 1968 întrucât, potrivit jurisprudenței CEDO, interdicția dreptului de a alege, automată, generală și fără nicio restricție pentru cei condamnați la pedeapsa închisorii este incompatibilă cu art. 3 din Protocolul 1 la CEDO, situându-se în afara marjei de apreciere a statelor semnatare ale Convenției; deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității; o atare interzicere a unui drept trebuie să țină cont de natura faptei sau de gravitatea deosebită a acesteia. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. LXXIV (74) din 5.11.2007, prin care, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că dispozițiile art. 71 cod penal din 1968 referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I – c cod penal din 1968 nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. (3) cod penal din 1968. Or, întrucât în prezenta cauză faptele săvârșite nu au conotație electorală și nici o gravitate aparte, instanța apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, instanța constată că, într-adevăr, scopul educativ preventiv al acesteia poate fi atins și fără executarea în regim de detenție, simpla suspendare condiționată a executării pedepsei ar fi de natură să asigure respectarea pe viitor a normelor penale de către inculpat.
Se va proceda în acest mod față de conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii, constând în respectarea normelor sociale, atitudinea de recunoaștere și regret a faptelor comise. Toate acestea evidențiază faptul că inculpatul a săvârșit acțiunea ilicită datorită unui complex de împrejurări nefaste ce au contribuit să se abată de la conduita sa obișnuită care este una conformă normelor de conviețuire socială. În acest interval de timp (al suspendării condiționate) va fi supus unui întreg complex de obligații privitoare la muncă, ordine și disciplină, pe fondul și în condițiile constrângerii pe care o implică pedeapsa, menită să transforme conștiința celui condamnat, redându-l societății, ca membru util al organismului social.
Față de cele arătate mai sus și văzând că sunt îndeplinite și celelalte condiții cerute de art. 81 cod penal din 1968 (pedeapsa este de doi ani) instanța va suspenda condiționat executarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 cod penal din 1968 și compus din durata pedepsei la care se va adăuga un termen de doi ani, în total 4 ani. În baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 se va atrage atenția inculpatului, asupra dispozițiilor art. 83 cod penal din 1968 a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
Dată fiind suspendarea condiționată a executării pedepsei privative de libertate aplicată inculpatului, instanța, potrivit art. 71 alin. 5 cod penal din 1968, va dispune și suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
VI. Latura civilă. Instanța reține căîntre părți nu s-a încheiat o tranzacție sau un acord de mediere cu privire la acțiunea civilă în cursul urmăririi penal.
Potrivit art. 486 alin. 2 c.proc.pen., în cazul în care instanța admite acordul de recunoaștere a vinovăției și între părți nu s-a încheiat tranzacție sau acord de mediere cu privire la acțiunea civilă, instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă. În această situație, hotărârea prin care s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției nu are autoritate de lucru judecat asupra întinderii prejudiciului în fața instanței civile. Ca atare, văzând și dispozițiile art. 25 alin. 5 teza finală c.proc.pen., instanța va lasă nesoluționată acțiunea civilă.
În baza art. 274 alin. 1 c.proc.pen., raportat la soluția de condamnare, instanța va obliga pe inculpatul F. A. C. la plata sumei de 3000 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în procesul penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 485 alin. 1 lit. a) c. proc. pen. admite acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria C. cu inculpatul F. A. C., fiul lui C. și E., născut la data de 23.01.1983, în mun. Motru, jud. Gorj, domiciliat în oraș Murfatlar, .. 3, ., ., cetățenie română, necăsătorit, situația militară nesatisfăcută, studii 11 clase, CNP:_, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 cod penal din 1968 și nerespectarea măsurilor legale și sănătate în muncă prevăzută de art. 38 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 (forma legii la data de 13.02.2013), ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) cod penal din 1968, obiect la cauzei penale nr. 3219/P/2013.
În baza art. 178 alin. 2 cod penal din 1968 cu aplicarea art. 5 c.pen. condamnă pe inculpatul F. A. C., fiul lui C. și E., născut la data de 23.01.1983, în mun. Motru, jud. Gorj, domiciliat în oraș Murfatlar, .. 3, ., ., cetățenie română, necăsătorit, situația militară nesatisfăcută, studii 11 clase, CNP:_, la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
În baza art. 38 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 (forma legii la data de 13.02.2013) cu aplicarea art. 5 c.pen. condamnă pe inculpatul F. A. C., la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a măsurilor legale și sănătate în muncă.
În baza art.33 lit. b și 34 alin. 1 lit. b cod penal din 1968, contopește pedepsele de 2 ani, respectiv 1 închisoare stabilite pentru infracțiunile de ucidere din culpă și nerespectare a măsurilor legale și sănătate în muncă și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 71 cod penal din 1968 aplică inculpatului F. A. C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b cod penal din 1968 de la data rămânerii definitive a hotărârii, până la executarea pedepsei principale.
În baza art. 81 cod penal din 1968 suspendă condiționat executarea pedepsei.
În baza art. 82 alin. 1 cod penal din 1968 stabilește un termen de încercare de 4 ani.
În baza art. 71 alin. 5 cod penal din 1968 pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se suspendă și executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, pune în vedere inculpatului F. A. C. dispozițiile art. 83 cod penal din 1968 privitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în cursul termenului de încercare.
În baza art. 274 alin. 1 c.proc.pen. obligă pe inculpatul F. A. C. la plata sumei de 3000 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în procesul penal.
În baza art. 486 alin. 2 c.proc.pen. raportat la art. 25 alin. 5 teza finală c.proc.pen., lasă nesoluționată acțiunea civilă.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. TICEA M. D.
Red și tehnored. jud. V.Ticea/23.04.2015/2 ex.
| ← Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Sentința nr.... | Ultrajul (art.257 NCP). Sentința nr. 304/2015. Judecătoria... → |
|---|
