Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Încheierea nr. 350/2015. Judecătoria MIERCUREA CIUC
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 350/2015 pronunțată de Judecătoria MIERCUREA CIUC la data de 27-03-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA MIERCUREA C.
ÎNCHEIERE PENALĂ Nr. 350/2015
Ședința din camera de consiliu de la 27 Martie 2015
Completul compus din:
Judecător de cameră preliminară C. I. M.
Grefier C. V.
Cu participarea doamnei procuror A. M. Zernovean, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C.
Pe rol judecarea cauzei Penale privind pe petent G. J.-C., intimat N. M. M., având ca obiect plângere soluții de neurmărire/netrimitere judecată (art.340 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
Se constată că dezbaterea cauzei pe fond a avut loc în ședința din camera de consiliu din data de 11.03.2015, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta încheiere penală.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
La data de 07.01.2015, sub nr._, s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe plângerea formulată de petentul G. J.-C. împotriva Ordonanței nr.893/II/2/2014 din 19.12.2014 emisă de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C..
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr.890/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C..
Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară reține următoarele:
La data de 09.05.2013 G. J. C. a sesizat organele de urmărire penală cu un denunț prin care solicita cercetarea făptuitoarei N. M. M. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, constând în aceea că în cadrul procesului civil ce a făcut obiectul dosarului nr._ aceasta a întocmit un raport de expertiză tehnică prin care a furnizat date neadevărate în legătură cu împrejurări esențiale care au influențat în defavoarea lui soluția pronunțată de instanța de judecată.
Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat următoarea situație de fapt:
La data de 18.01.2012 sub nr._ s-a înregistrat la Judecătoria Miercurea C. cererea reclamanților Bartalis Erszebet și Bartalis Karoly formulată în contradictoriu cu pârâtul G. J. C. prin care au solicitat să se dispună rezilierea unui contract de închiriere, evacuarea pârâtului din imobilul ce făcea obiect al contractului respectiv și obligarea pârâtului la plata contravalorii chiriei pentru perioada aprilie 2010 - ianuarie 2012. Prin cererea reconvențională formulată de petent acesta a solicitat ca în cazul evacuării sale reclamanții să fie obligați să îi plătească contravaloarea investițiilor efectuate la imobilul în litigiu.
În cadrul acestui proces civil a fost admisă proba cu expertiza tehnică, fiind stabilite următoarele obiective: evaluarea îmbunătățirilor pe care petentul a susținut că le-a efectuat la imobilul în litigiu și stabilirea valorii grinzilor tăiate din grajd. Făptuitoarea N. M. M. a fost numită în calitate de expert tehnic judiciar. Aceasta, după inspecția în teren și strângerea documentației a întocmit raportul de expertiză și completarea acestuia, ținând cont de indicii de actualizare elaborați de ÎNCERC avizați de Consiliul Tehnico Științific al MDRT și reactualizați de Corpul Experților tehnici din România, a coeficienților de individualizare în zonă a clădirilor de locuit stabiliți prin Buletinul de expertiză tehnică din iulie 2012, de indicatorul de norme de deviz RpC și alte acte normative incidente in cauză, în desfășurarea expertizei au fost folosite metoda costului standard și metoda valorii de înlocuire.
Cu ocazia soluționării dosarului instanța civilă a ținut cont și de rapoartele întocmite de expert.
Petentul a susținut că raportul de expertiză și completarea acestuia conțin concluzii care sunt necorespunzătoare adevărului sub următoarele aspecte: în mod greșit s-a stabilit că grinzile care au fost tăiate din grajd au fost grinzi de rezistență și nu de compartimentare, ceea ce a făcut ca valoarea estimată a acestora sa fie mai mare decât cea reală, cu ocazia evaluărilor efectuate s-a depășit limitele obiectivelor stabilite de instanță în sensul că experta nu a stabilit numai valoarea grinzilor ci a făcut aprecieri și cu privire la devalorizarea întregii construcții, s-a constatat în mod greșit că imobilul evaluat are o vechime de 112 ani, ceea ce a influențat concluzia cu privire la valoarea acesteia, s-a estimat o valoare mult mai mare decât cea reală a centralei termice instalate în imobil.
Din adresele emise de . și . a rezultat că prețul unui metru cub de material lemnos pe piață calculat la nivelul lunii noiembrie 2012 este de 600 lei respectiv 580 lei. S-a reținut că, raportat la aceste valori, prețul calculat de expertă este mai mic.
Potrivit ofertelor de preț întocmite de II Csato E. și .. SRL a rezultat că valoarea unei centrale termice la nivelul lunii februarie 2013 era de 8172,42 lei respectiv 7346,60 lei. S-a reținut că, raportat la aceste valori, prețul calculat de expertă este mai mic.
Prin ordonanța din data de 27.10.2014, în temeiul art.314(1) lit.a și art.315(1)lit.b C.proc.pen. raportat la art. 16 lit.a C proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind infracțiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art.273 C.pen., reținându-se că expertiza întocmită nu a furnizat date
neadevărate și nici nu a reținut valori mai ridicate ale bunurilor expertizate, concluzionându-se astfel că fapta nu există.
Plângerea formulată de petent împotriva acestei ordonanțe a fost respinsă prin Ordonanța nr.893/II/2/2014 din 10.12.2014 a prim - procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C., reținându-se următoarele:
Din verificările efectuate la alți agenți economici, a rezultat că valorile stabilite prin expertiză (atât ale grinzilor din grajd cât și ale centralei termice) au fost apropiate de realitate, rolul experților judiciari fiind tocmai acela de a pune la dispoziția instanțelor informații complete, competente și corecte cu privire la valoarea cât mai apropiată de realitate al lucrărilor sau a imobilelor.
În ceea ce privește catalogarea grinzilor ca fiind de rezistență s-a apreciat că, dat fiind numărul lor mare și poziționarea acestora, nu aveau cum să fie grinzi de compartimentare, astfel că nici sub acest aspect nu se poate considera că raportul de expertiză conține date necorespunzătoare adevărului.
Referitor la stabilirea vechimii construcției evaluate s-a reținut că în cuprinsul expertizei se constată că aceasta este de 57 de ani și că în funcție de această vechime s-a realizat evaluarea.
Cu privire la depășirea limitelor obiectivelor stabilite de instanță a rezultat că stabilirea sporului valoric adus la clădirea de locuit s-a efectuat tocmai pentru a se putea răspunde la unul dintre cele 2 obiective, acela referitor la evaluarea îmbunătățirilor aduse de petent imobilului. Astfel determinarea valorii îmbunătățirilor pe care petentul le-a adus imobilului s-a făcut în 2 etape: stabilirea valorii inițiale a construcției, stabilirea stării construcției după executarea lucrărilor de îmbunătățire, valoare îmbunătățirilor fiind reprezentată de diferența dintre cele 2 valori astfel stabilite.
A rezultat astfel că făptuitoarea, cu ocazia întocmirii raportului de expertiză tehnică judiciară și a celui de completare nu a consemnat în cuprinsul acestor înscrisuri aspecte care să fie vădit neconforme adevărului, adică contrare celor observate sau evaluate de către expert.
Împotriva acestei Ordonanțe a formulat plângere petentul G. J.-C., solicitând admiterea plângerii, desființarea soluției dispuse și trimiterea cauzei la P. de pe lângă Judecătoria Miercurea C., în vederea punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva numitei N. M. M. și trimiterii în judecată a acesteia.
În motivarea plângerii petentul a susținut că soluția dată de procuror este nelegală și netemeinică. În ceea ce privește fondul cauzei, petentul a reiterat, în esență, aceleași aspecte invocate în plângerea inițială. Astfel, a menționat că în raportul de expertiză numita N. M. M. a consemnat mai multe aspecte care nu corespund realității (spre exemplu, referitor la schimbarea ferestrelor, la valoarea punerii în funcțiune a centralei termice; valoarea grinzilor din grajd). Totodată, petentul a mai menționat că procurorul nu a răspuns la toate susținerile sale, și anume la cele referitoare la faptul că experta, cu depășirea limitelor obiectivelor stabilite de instanță a „dat mai mult decât s-a cerut” și că raportul de expertiză conține concluzii necorespunzătoare adevărului și cu privire la contravaloarea prejudiciului produs prin afectarea structurii de rezistență a grajdului, arătând că, în opinia sa, aceasta nu poate fi de 20.000 de lei, întrucât, grajdul a fost construit din lemn, fără fundație, fără streașină și are o vechime de 60 de ani.
Prin notele scrise depuse la dosarul cauzei la data de 09.03.2015, intimata N. M. M. a arătat următoarele: Din probele administrate în cauză rezultă că infracțiunea de mărturie mincinoasă pentru care petentul a sesizat organele de urmărire penală, nu există.
S-a menționat că intimata, cu ocazia întocmirii raportului de expertiză tehnică judiciară și a celui de completare nu a consemnat în cuprinsul acestor înscrisuri aspecte care să fie vădit neconforme adevărului, contrar celor observate sau evaluate de către aceasta.
S-a mai arătat că, de altfel, intimata N. M.-M. nu avea niciun interes, de niciun fel, să menționeze în raportul de expertiză alte aspecte, neadevărate, decât cele constatate în mod obiectiv de către aceasta.
Examinând în acest context plângerea formulată de G. J.-C., judecătorul de cameră preliminară apreciază că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Soluția dată de procuror este motivată și argumentată pe baza unei analize temeinice a tuturor probelor administrate în cauză.
Din examinarea situației de fapt ce reiese din actele premergătoare efectuate, se reține că în prezenta cauză nu există indicii sau probe privind săvârșirea de către intimata N. M. M. a infracțiunii de mărturie mincinoasă, reclamată de petent. În ceea ce privește criticile formulate de petentul G. J.-C., judecătorul de cameră preliminară apreciază că majoritatea acestora nu reprezintă veritabile critici de netemeinicie, respectiv de nelegalitate a soluției dispuse de procuror. Astfel, judecătorul de cameră preliminară reține că prin plângerea formulată, respectiv prin concluziile scrise depuse la dosar petentul a arătat, în esență, că este nemulțumit de concluziile raportului de expertiză, menționând că, în opina sa, experta a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă. Cu toate acestea, se constată că în fața instanței civile petentul nu a formulat obiecțiuni cu privire la raport și nu a solicitat efectuarea unei contraexpertize. De asemenea, se reține că în cuprinsul plângerilor formulate petentul a precizat că solicită trimiterea în judecată a intimatei și dorește să se constituie parte civilă în procesul penal, întrucât a fost păgubit cu o sumă importantă de bani.
Din considerentele Sentinței civile nr. 1429/22.04.2013 a Judecătoriei Miercurea C. rezultă însă că petentul G. J.-C., prin nota de ședință depusă la termenul de judecată din data de 08.04.2013 a precizat că, deși valoarea rezultată din raportul de expertiză întocmit în cauză (contravaloarea lucrărilor de îmbunătățiri la imobilul în litigiu, efectuate de petent) depășește suma de 35.000 lei solicitată cu acest titlu prin cererea sa reconvențională, nu dorește majorarea pretențiilor sale.
De altfel, este de menționat că, infracțiunea de mărturie mincinoasă este o infracțiune care împiedică înfăptuirea justiției. Subiectul pasiv principal este statul, ca titular al valorii sociale ocrotite - înfăptuirea justiției. Alături de stat, subiect pasiv secundar este persoana fizică sau juridică parte în proces, ale cărei interese și drepturi sunt lezate sau vătămate prin săvârșirea infracțiunii. Nefiind o infracțiune de rezultat, ci una de pericol, este exclus ca o eventuală acțiune civilă să fie alăturată acțiunii penale în cursul procesului penal.
În ceea ce privește critica petentului în sensul că experta, evaluând și paguba produsă prin afectarea structurii de rezistență a grajdului „a dat mai mult decât s-a cerut”, cu depășirea limitelor obiectivelor stabilite de instanță, se apreciază că aceasta nu poate fi primită.
Astfel, se reține că latura obiectivă a infracțiunii de mărturie mincinoasă se realizează sub aspectul elementului material prin două modalități alternative: fie se fac afirmații mincinoase, fie nu se spune tot ce se știe asupra împrejurărilor esențiale într-o cauză în care se ascultă martori, fiind vorba de o manifestare de natură a induce în eroare organele judiciare.
Deci este vorba de o acțiune, situație în care martorul, expertul ori interpretul face afirmații mincinoase, sau nu spune tot ce știe privitor la împrejurările esențiale pentru cauza judiciară.
Acțiunea de a face afirmații mincinoase, înseamnă a se face relatări nesincere, respectiv în neconcordanță cu cele știute de martor. Infracțiunea de mărturie mincinoasă nu subzistă în situația când martorul redă sincer, corect împrejurările și faptele pe care le cunoaște, însă dă acestora o semnificație eronată, deoarece sarcina aprecierii probelor revine organelor abilitate de lege.
A nu spune tot ce știe înseamnă a avea reticență în cele declarate, a trece sub tăcere, a ascunde totul sau parte din ceea ce martorul știe. Tăcerea trebuie să privească ceva ce martorul știa, iar nu ceea ce ar fi putut cunoaște.
Pentru existența infracțiunii sub aspectul laturii obiective trebuie îndeplinite două cerințe esențiale, și anume: mărturia mincinoasă trebuie să se refere la împrejurări esențiale și martorul, respectiv expertul sau interpretul trebuie să fi fost întrebat asupra acelor împrejurări.
Pe de altă parte, din cuprinsul sentinței civile nr.1429/22.04.2013 a Judecătoriei Miercurea C. rezultă că la termenul de judecată din data de 08.01.2013 reclamanții (din cauza ce a format obiectul dosarului nr._ ) au completat din nou cererea de chemare în judecată, solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 5100 lei cu titlu de chirie restantă pentru perioada aprilie 2010-ianuarie 2013, precum și la plata sumei de_ lei cu titlu de contravaloare a prejudiciului cauzat de pârât prin afectarea structurii de rezistență a grajdului ca urmare a tăierii grinzilor de lemn de către pârât, modificare a cererii de chemare în judecată la care pârâtul G. J.-C. a declarat expres că nu se opune, urmând a contesta pe fond noile pretenții. Totodată, se reține că, din raportul de expertiză întocmit în cauza ce a format obiectul dosarului nr._ rezultă că structura pereților portanți a fost afectată din lipsa evacuării apei meteorice de pe acoperiș – cap VII - condiții limitative pct.2, astfel, s-a putut constata că structura de rezistență a grajdului nu a fost afectată exclusiv de tăierea grinzilor menționate în raportul de expertiză. Consultând în sistemul ECRIS dosarul nr._ * al acestei instanțe, judecătorul de cameră preliminară constată că tocmai acesta a fost motivul pentru care, în urma rejudecării cauzei ce a format obiectul dosarului nr._, petentul a fost obligat doar la plata sumei reprezentând valoarea grinzilor tăiate și nu la plata întregului prejudiciu, evaluat la suma de_ lei. De altfel, în raportul de expertiză s-a precizat expres că această valoare (valoarea din afectarea structurii) nu reprezintă numai valoarea grinzilor tăiate ci și lucrările de reconstruire a acestora.
În orice caz, dacă petentul era nemulțumit de concluziile raportului de expertiză, avea posibilitatea să formuleze obiecțiuni la acesta, respectiv să solicite efectuarea unei contraexpertize ori administrarea altor dovezi, de natură a contrazice constatările cu caracter științific ale expertului desemnat. Așa cum s-a statuat în practica judiciară, nemulțumirile părților dintr-un proces cu referire la modul concret de soluționare a cauzei trebuie să îmbrace forma căilor de atac în limitele recunoscute de lege, neputându-se obține o suplimentare a gradelor de jurisdicție prin promovarea unor plângeri penale împotriva unor persoane care au participat la proces.
În prezenta speță, așa cum s-a reținut mai sus, cercetările efectuate (s-au luat declarații petentului și intimatei; s-au depus înscrisuri; s-au cerut oferte de preț de la diferiți agenți economici; s-a efectuat o cercetare la fața locului și s-au efectuat fotografii judiciare) nu au relevat date care să contureze existența vreunei fapte cu caracter penal, pentru care petentul G. J.-C. a formulat denunț.
În aceste condiții, critica petentului în sensul că procurorul nu a răspuns punctual fiecăreia dintre susținerile sale nu poate justifica prin ea însăși admiterea plângerii, și nu poate constitui temei pentru a trimite cauza la P. de pe lângă Judecătoria Miercurea C. pentru începerea urmăririi penale împotriva numitei N. M. M..
Procurorul în mod corect a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art.314 alin.1 lit. a, art.315 lit.b C.proc.pen. rap. la art.16 alin.(1) lit. a C.proc.pen. Simplele afirmații subiective sau bănuieli ale petentului, neconfirmate de nicio probă de la dosar, nu pot conduce la o altă soluție.
Față de cele mai sus expuse, judecătorul de cameră preliminară, apreciind că soluția dată de procuror este temeinică și legală, în baza art.341 alin.6 lit.a C.proc.pen., va respinge plângerea formulată de G. J.-C. împotriva Ordonanței nr.892/II/2/2014 din 10.12.2014 emisă de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C., ca nefondată.
În baza art.275 alin.(2) C. proc. pen. va obliga petentul la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În privința cheltuielilor judiciare datorate intimatei, judecătorul de cameră preliminară, în baza dispozițiilor art. 276 C.proc. pen., raportate la prevederile art. 451 alin.(2) C. proc. civ., va dispune reducerea onorariului de avocat al intimatei de la 1.240 lei la 600 lei, având în vedere complexitatea cauzei și activitățile efectiv prestate de către acesta pentru clientul său.
În baza art.276 alin.(6) C.proc.pen. va obliga petentul la plata cheltuielilor de judecată către intimata N. M. M., în suma de 600 lei, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art. 341 alin.(6) lit. a C.proc.pen., respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul G. J.-C., domiciliat în B., ..7/A, jud. B., împotriva Ordonanței nr.893/II/2/2014 din 10.12.2014, emisă de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C..
În baza art.275 alin.(2) C. proc. pen. obligă petentul la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Dispune reducerea onorariului avocatului ales al intimatei de la 1.240 lei la 600 lei. În baza art.276 alin.(6) C.proc.pen. obligă petentul la plata cheltuielilor de judecată către intimata N. M. M., în sumă de 600 lei, reprezentând onorariu avocat.
Definitivă.
Pronunțată în cameră de consiliu, azi, 27.03.2015.
Judecător de cameră preliminară, Grefier,
C. I. M. C. V.
Cs.I.M./C.V.
Primit: 30.04.2015
Redactat: 30.04.2015
Ex: 5
| ← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 356/2015.... → |
|---|
