Plângere conform art. 39 din Legea 254/2013. Sentința nr. 604/2015. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 604/2015 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 26-02-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECTIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 604/2015
Ședința publică de la 26 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE GABRIELA IORDACHE
Grefier C. I. R.
Ministerul Public, P. de pe lângă Judecătoria Pitești este reprezentat prin procuror
C. C.
Pe rol judecarea cauzei Penal privind pe petent C. I. și pe intimat P. Colibași, având ca obiect plângere conform art. 39 din Legea 254/2013
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru petentul lipsă av. ales D. I. P., lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că intimatul a depus la dosar concluzii scrise.
Apărătorul petentului depune la dosar, în susținerea contestației, un memoriu și o caracterizare de la fostul loc de muncă al petentului condamnat.
Instanța dispune desprindea filelor 8-9 din dosar întrucât acestea nu au legătură cu prezenta cauză.
Reprezentantul Parchetului și apărătorul petentului precizează că nu mai au alte cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului în dezbateri de fond.
Instanța, în baza art. 387 alin 2 C.pr.pen constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri de fond, potrivit disp. art. 388 C.pr.pen.
Apărătorul petentului având cuvântul, solicită admiterea contestației, precizând că încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate este nelegală și netemeinică, s-a făcut aplicarea legii în mod mecanic, fără a se analiza persoana condamnatului. Petentul nu se încadrează în disp. art. 39 alin 2 din Legea 254/2013, iar dispozițiile art. 7 – 10 și art. 13 din Legea 39/2003, lege care înainte de adoptarea noului cod penal reglementa infracționalitatea criminal-organizată, au fost abrogate. Analizând hotărârile pronunțate în cauză se observa că cel puțin la un moment dat petentul se afla în fața disp. art. 8 ca normă de trimitere la art. 323 cod penal vechi, însă acest articol 8 a fost abrogat. Odată cu . noului cod penal a operat dezincriminarea, iar încadrarea în categoria persoanelor cu grad sporit de risc este nelegală, în primul rând din punct de vedere al dreptului întrucât textele au fost abrogate, precum și din punct de vedere al oportunității și al aprecierii persoanei condamnate. Petentul nu prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, a lucrat 8 ani în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Argeș, nu are antecedente penale, este familist, și-a manifestat permanent disponibilitatea de a se integra în activitățile social educative din penitenciar și nu are nici o sancțiune pe perioada detenției. Infracțiunea pentru care a fost condamnat nu este gravă, nu este vorba despre un grup criminal organizat in scopul săvârșirii unor infracțiuni grave, iar din cele 20 de criterii prevăzute de lege acesta nu se încadrează ca individualitate decât la punctul 20. Precizează de asemenea că articolul 367 alin 1 din noul cod penal prevede o pedeapsă mai mică. Pentru toate aceste considerente solicită admiterea contestației, desființarea încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate și schimbarea regimului de detenție în regimul închis sau semideschis
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, solicită respingerea contestației ca nefondată și menținerea încheierii judecătorului de supraveghere ca legală și temeinică, cu obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
INSTANȚA
Constata ca la data de 05.01.2015 a fost inregistrata pe rolul instantei contestatia formulata de petentul condamnat C. I. impotriva incheierii nr. 939/16.12.2014 dispusa de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate la Penitenciarul Colibasi prin care s-a respins plangerea formulata de petent impotriva procesului-verbal nr. 112/10.12.2014 de stabilire a regimului de executare a pedepsei.
Se critica incheierea pentru nelegalitate si netemeinicie, intrucat la analiza situației sale nu s-a dat eficiență tuturor criteriilor de individualizare.
S-a atasat dosarul nr. 951/2014 al judecatorului de supraveghere a privarii de libertate la Penitenciarul Colibasi.
Din analiza actelor si lucrarilor, instanta retine urmatoarele:
Prin incheierea nr. 939/16.12.2014 dispusa de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate la Penitenciarul Colibasi s-a respins ca nefondată plangerea formulata de petentul C. I. impotriva procesului-verbal nr. 112/10.12.2014 de stabilire a regimului de executare a pedepsei.
S-a retinut de catre judecator ca petentul executa pedeapsa de 6 ani inchisoare pentru constituirea de grup infracțional organizat.
Analizând solicitările petentului cu privire la clasificarea în grad de risc, a reținut că, din cuprinsul art. 93 ind.1 alin.3) lit. g) din HG nr. 1897/2006 rezultă că printre criteriile care sunt luate în considerare la stabilirea riscului pe care îl prezintă persoana condamnată pentru siguranța penitenciarului se regăsește și apartenența la grupări de crimă organizată. Legiuitorul a apreciat așadar că săvârșirea unei asemenea fapte (de inițiere, constituire, organizare, aderare sau sprijinire a unei grupări de crimă organizată) este un indiciu asupra periculozității autorului chiar și pentru siguranța locului de detenție.
Cu privire la regimul de executare, s-au aplicat dispozițiile art. 34 alin. 1 din Legea nr. 254/2013, potrivit cărora regimul de maxima siguranța se aplica inițial persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 13 ani, precum si celor care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului. Petentul fiind clasificat in grad sporit de risc, va putea executa pedeapsa doar in regim de maxima siguranta, iar pentru a beneficia de un regim mai usor, respectiv inchis, va trebui sa convinga comisia de evaluare a riscului ca se impune declasificarea sa si ulterior sa convinga comisia de regim ca se impune schimbarea acestuia.
Insa, instanța apreciază ca s-a făcut o evaluare greșita a elementelor ce circumstantiaza persoana petentului si a dispozițiilor legale aplicabile in materie.
In primul rând, se constata ca petentul executa pedeapsa de 6 ani închisoare pentru o infracțiune la legea nr. 39/2003.
S-a reținut in fapt ca în perioada octombrie 2009-septembrie 2010, impreună cu alții, s-au constituit in grup infracțional specializat in activități de tranzacții intracomunitare cu autoturisme rulate cu scopul eludării TVA datorat statului.
Potrivit art. 34 din Legea nr. 254/2013,
„(1) Regimul de maximă siguranță se aplică inițial persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață și persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani, precum și celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului.
(2) Criteriile de stabilire și procedura de evaluare a riscului pe care îl prezintă persoana condamnată pentru siguranța penitenciarului se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) În mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate, în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.”
Art. 36 alin. 1 din Legea nr. 254/2013 prevede: Regimul închis se aplică inițial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depășește 13 ani.
In prezent, nu exista un regulament de aplicare a Legii nr. 254/2014, insa HG nr. 1897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 este inca de actualitate si in art. 93 ind. 2 prevede urmatoarele:
„(1) Riscul pentru siguranța penitenciarului pe care îl prezintă persoanele condamnate este determinat de potențialul acestora de a periclita siguranța misiunilor desfășurate de administrația penitenciară, în interiorul sau exteriorul locului de deținere, respectiv de a pune în pericol viața, integritatea corporală ori sănătatea personalului sau a altor persoane, de a afecta în mod direct sau indirect siguranța comunității.
(2) Includerea persoanelor private de libertate în categoria celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului nu reprezintă o sancțiune disciplinară, ci constituie o măsură administrativă de prevenție adoptată de administrația locului de deținere, în vederea menținerii unui climat de siguranță.
(3) Criteriile care sunt luate în considerare la stabilirea riscului pe care îl prezintă persoana condamnată pentru siguranța penitenciarului sunt următoarele:
a) săvârșirea infracțiunii prin folosirea armelor de foc, din motive josnice ori cu cruzime pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii sau detențiune pe viață;
b) evadarea ori părăsirea locului de muncă în prezenta pedeapsă sau în pedeapsa anterioară;
c) tentativa de evadare, forțarea dispozitivelor de siguranță, distrugerea sistemelor de siguranță;
d) neprezentarea nejustificată a persoanei private de libertate la ora stabilită din permisiunea de ieșire din penitenciar;
e) introducerea, deținerea sau traficul de arme, materiale explozive, droguri, substanțe toxice ori alte obiecte și substanțe care pun în pericol siguranța penitenciarului, misiunilor sau a persoanelor;
f) instigarea, influențarea sau participarea în orice mod la producerea de revolte sau luări de ostatici;
g) apartenența la grupări de crimă organizată, coordonarea activităților infracționale ori de tip terorist;
h) acte de violență soldate cu vătămări corporale ori deces împotriva personalului sau a altor persoane.”
Insa aceste dispoziții trebuie coroborate in mod evident cu litera si spiritul Legii nr. 254/2013, care reprezintă cadrul legislativ in care se executa in prezent pedepsele privative de libertate.
Potrivit art. 34 din Legea nr. 254/2013.
„ (1) Regimul de maximă siguranță se aplică inițial persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață și persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani, precum și celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului.
(2) Criteriile de stabilire și procedura de evaluare a riscului pe care îl prezintă persoana condamnată pentru siguranța penitenciarului se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) În mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate, în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.”
Stabilind care sunt textele legale aplicabile in speta, instanta urmeaza a le corobora in vederea stabilirii corecte a regimului de executare in care se impune ca petenta condamnatul F. L. C. sa execute pedeapsa de 3 ani inchisoare.
Analizand mai intai clasificarea in gradul de risc pentru siguranta locului de detinere, instanta constata ca s-a retinut ca singur criteriu pentru aceasta incadrare apartenenta la o grupare infractionala organizata. Potrivit art. 88 din HG 1897/2006, membrii comisiei pentru stabilirea/individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cu ocazia stabilirii regimului de executare a persoanelor private de libertate, au in vedere urmatoarele criterii: varsta; durata pedepsei privative de libertate; conduita persoanei condamnate, inclusiv în perioadele de detenție anterioare; riscul pe care îl prezintă pentru siguranța locului de deținere, pentru celelalte persoane private de libertate și pentru personal; abilitățile necesare includerii în diferite programe de educație și intervenție psihosocială; disponibilitatea de a presta muncă, de a urma cursuri de calificare și cursuri de școlarizare.
In speta, s-a retinut cont doar de apartenenta petentului la un grup infractional si nu s-a analizat nici natura ori modul de savarsire a infractiunii, nici vreun aspect referitor la persoana condamnatului, desi potrivit art. 93 ind. 2 alin. 5 din HG 1897/2006, in procesul de evaluare și reevaluare a riscului, comisia prevăzută la art. 14 din Lege analizează situația persoanei condamnate în baza dosarului individual și a altor documente relevante pentru stabilirea riscului.
Petentul nu are antecedente penale, fiind repartizat provizoriu in regim inchis de executare, perioadă în care nu a dat dovadă de un comportament necorespunzător, cu risc pentru locul de deținere.
Rezulta ca petentul nu prezintă un potențial de risc pentru siguranța locului de deținere si nu ar putea afecta menținerea unui climat de siguranța in interiorul penitenciarului. Nici natura infracțiunilor pentru care a fost condamnat nu ar putea fi catalogata drept una care sa atragă încadrarea in categoria celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului.
Aceste argumente impun declasificarea petentului din categoria persoanelor care prezintă grad de risc pentru siguranța penitenciarului.
Gravitatea faptelor comise de petent a fost analizată în momentul în care s-a aplicat pedeapsa de către instanța de judecată.
Pedeapsa de 6 ani inchisoare pe care o executa petentul C. I. se incadreaza la regimul inchis de executare a pedepsei, potrivit art. 36 alin. 1 din Legea nr. 254/2013.
Avand in vedere aceste considerente, instanta va admite contestatia si va dispune declasificarea petentului din categoria persoanelor care prezintă grad de risc pentru siguranța penitenciarului și schimbarea regimului de executarea a pedepsei din maximă siguranță in regim închis.
Vazând si dipozitiile art. 275 alin. 3 N.C.p.p.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 39 din Legea nr. 254/2013 corob. cu art. 93 alin. 1 din HG 1897/2006, admite contestația formulată de petentul condamnat C. I., fiul lui G. și N., născut la 16 Iunie 1972 împotriva încheierii nr. 939/16.12.2014 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Colibași.
Dispune declasificarea petentului din categoria persoanelor care prezintă grad de risc pentru siguranța penitenciarului și schimbarea regimului de executarea a pedepsei din maximă siguranță in regim închis.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare rămân in sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Februarie 2015
Președinte,
G. I.
Grefier,
C. I. R.
Red. G.I./30.03.2015/4 exem.
C.R. 03 Martie 2015
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 1017/2015.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
