Plângere conform art. 56 din Legea 254/2013. Sentința nr. 289/2015. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 289/2015 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 28-01-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECTIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 289/2015
Ședința publică de la 28 ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: DUMITRU DUMITRU
Grefier: E. D. O.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe petentul A. M. S. și pe intimatul P. C., având ca obiect plângere conform art. 56 din Legea 254/2013.
La ședință a participat procuror B. C., din cadrul Ministerului Public, P. de pe lângă Judecătoria Pitești.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio, conform disp. art. 369 alin. 1 C.pr.pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns, pentru petentul aflat în stare de detenție, av. ales N. C. și av. ales A. A., lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că petentul a depus cerere să se judece în lipsă, la acest termen urmând să fie reprezentat de av. A. A..
Instanța pune în discuție necesitarea prezenței petentului la judecată.
Av. N. C. arată că petentul nu a putut fi adus la acest termen, pentru că a fost transferat la P. Poarta Albă, deoarece are afaceri judiciare la Tribunalul C.. Va fi readus la P. Colibași pe 5 februarie.
Procurorul apreciază că procedura este legal îndeplinită cu petentul, dispozițiile Lg. nr. 254/2013 prevăd posibilitatea ca judecata să aibă loc și în lipsa acestuia. Dacă instanța consideră necesară prezența lui, pentru a-și face apărarea personal, se poate acorda un termen nou de judecată, dar nu ar fi cazul, deoarece s-au depus la dosar relațiile solicitate la P. Colibași și s-ar putea proceda la judecata pe fond.
Apărătorii petentului, având pe rând cuvântul apreciază că se poate acorda cuvântul pe fond.
Instanța, constată, potrivit disp. art. 56 și urm. din Lg. nr. 254/2013, în funcție de înscrisurile depuse, că judecata poate avea loc și în lipsa petentului, care este reprezentant de avocați aleși.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Av. N. C. consideră că cererea este admisibilă; apreciază că s-a încălcat un drept important al condamnatului, respectiv dreptul de a fi scos la muncă. Și instanța a solicitat de două ori situația condamnatului în ceea ce privește comportamentul acestuia în penitenciar, precum și dacă i-au fost aplicate sancțiuni și recompense. În ambele răspunsuri s-a arătat că petentul nu a avut nicio abatere, are un comportament bun. Totuși, a fost refuzat să fie scos la muncă, argumentându-se că nu are abilitățile necesare pentru o anumită muncă. Dacă însă se voia să nu se încalce acest drept, de a munci în cadrul penitenciarului, s-ar fi putut găsi altă muncă, altă activitate, pe care petentul, la vârsta lui, să o poată desfășura. În plus, s-a afirmat și faptul că petentul provine din lumea interlopă, ceea ce ar fi un impediment în a i se acorda acest drept. Consideră apărătorul petentului că acest aspect este o discriminare importantă. Solicită instanței să soluționeze plângerea fără a se ține cont de faptul că petentul are o anumită reputație, ci să fie privit ca și orice alt condamnat obișnuit. În concluzie, solicită admiterea plângerii.
Av. A. A., pentru petent, în completarea celuilalt apărător al acestuia, solicită admiterea plângerii, să se aibă în vedere caracterizarea depusă de P. Colibași, faptul că petentul nu are nicio sancțiune, a participat la numeroase activități și programe sociale și educative, are recompense, astfel că nu se pune problema unei atitudini neconforme reglementărilor interne sau altor reglementări de natură morală. Instanța să nu transforme această hotărâre a penitenciarului într-un act de răzbunare. Petentul este hărțuit datorită implicațiilor pe care le-au avut faptele acestuia. Consideră că refuzul constant al penitenciarului este rodul influenței pe care anumiți factori l-au avut asupra sa. Petentul poate presta și o muncă necalificată, mai ales că nu are probleme medicale, ce l-ar putea împiedica să muncească.
Procurorul, solicită, în temeiul art. 56 din Lg. nr. 254/2013, respingerea plângerii ca inadmisibilă, menținerea încheierii nr. 32/29.05.204 a Judecătorului delegat din cadrul Penitenciarului Colibași ca legală și temeinică și obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare.
INSTANȚA
La data de 18.06.2014, petentul A. M. S., în termenul prevăzut de lege, a înregistrat la Judecătoria Pitești în temeiul art. 56 din Legea nr.254/2013 o contestație îndreptată împotriva încheierii nr. 321/29.05.2014 a judecătorului de supraveghere de la P. Colibași.
În motivarea cererii, petentul a arătat că prin încheierea nr. 551/25.07.2014, judecătorul de supraveghere de la P. Colibași a respins ca inadmisibilă solicitarea petentului având ca obiect repartizarea sa la activități lucrative.
Petentul consideră că încheierea menționată mai sus este nelegală întrucât este încarcerat de aproximativ 3 ani în regim închis și nu a avut nicio abatere disciplinară.
Prin încheierea mai sus amintită, a fost respinsă ca inadmisibilă solicitarea petentului A. M. S., de a desfășura activități lucrative.
În esență, s-a arătat că pentru a fi selecționat și repartizat la muncă, petentul trebuie analizat inițial de comisia prevăzută de lege, iar ulterior, pe baza avizului pozitiv al comisiei să obțină și aprobarea directorului unității de detenție.
S-a considerat că în acest proces de selectare și repartizare a condamnaților la muncă, judecătorul de supraveghere nu are nicio atribuție, iar solicitarea petentului a fost greșit îndreptată.
Instanța a administrat probe în cadrul cercetării judecătorești, l-a audiat pe petent și din oficiu, a verificat dosarul judecătorului de supraveghere din cadrul PNT Colibași.
A constatat astfel că, hotărârea acestuia este nelegală din următoarele motive:
Dreptul la muncă este unul din drepturile persoanelor condamnate, iar exercitarea acestora nu poate fi îngrădită decât în limitele și condițiile prevăzute de lege.
Împotriva măsurilor prin care administrația penitenciarului încalcă drepturile prevăzute de art. 56 din Legea nr. 254/2013, persoana condamnată poate face plângere la judecătorul de supraveghere, iar împotriva încheierii prin care acesta din urmă soluționează plângerea persoanei condamnate se poate face în termen de 5 zile, contestație la instanța de executare.
În aceste condiții, judecătorul de supraveghere a pronunțat o hotărâre nelegală considerând că plângerea ce i-a fost adresată în temeiul dispozițiilor mai sus arătate este inadmisibilă, întrucât nu există o procedură prevăzută de lege de care să uzeze petentul condamnat în fața acestuia.
Sub aspect substanțial, hotărârea este nelegală și pentru următorul considerent:
Art. 78 din Legea nr. 254/2013 prevede că persoanelor condamnate li se poate cere să muncească în raport cu tipul regimului de executare, precum și în raport de celelalte condiții.
În cauza de față, petentul condamnat a solicitat să acceadă la unul din regimurile de prestare a muncii în penitenciar.
Instanța consideră că în acest context, demersul petentului este unul pozitiv, în sensul că acesta a conștientizat faptul că valorile sociale trebuie respectate, iar dreptul la muncă, ca sursă legală de venituri este una dintre acestea.
Este adevărat că în funcție de regimul de executare al pedepsei și regimul de prestare al muncii, trebuie să fie unul adecvat.
Instanța consideră că trebuie respectat dreptul la muncă al persoanei condamnate aplicând dispozițiile legale în materie.
În aceste condiții, instanța va admite in baza art. 56 și art. 78, raportat la art. 83 din Legea nr. 254/2013, cererea petentului-condamnat A. M. S., deținut în P. Colibași.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne, în baza art. 275 C.p.p., în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite, în baza art. 56 și art. 78, raportat la art. 83 din Legea nr. 254/2013, cererea petentului-condamnat A. M. S., fiul lui M. și E., născut la data de 25.12.1967, deținut în P. Colibași.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân, în baza art. 275 C.pr.pen., în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Ianuarie 2015.
Președinte,
DUMITRU DUMITRU
Grefier,
E. D. O.
Red.D.D
Tehnored.G.F/23.03.2015/2 ex
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Sentința nr.... | Furt. Art.228 NCP. Sentința nr. 491/2015. Judecătoria PITEŞTI → |
|---|
