Înşelăciunea. Art.244 NCP. Sentința nr. 482/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 482/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 03-06-2015
DOSAR NR._ /2015
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
SECȚIA PENALĂ
SENTINTA PENALA NR. 482
Ședința publică din 03.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte – C. C. E.
Grefier – I. A. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București a fost reprezentat de procuror P. M..
Pe rol soluționarea cauzei penale de față, privind pe inculpatul N. M. trimis în judecată, în stare de libertate, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București cu nr. 5433/P/2011 din 21.10.2014, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 al.1 și 3 C.pen din 1969.
Dezbaterile au avut loc la data de 20.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din hotarare, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.05.2015 si respectiv 03.06.2015 data când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București nr. 5433/P/2011 din 21.10.2015, înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 21.10.2014 sub nr._ /2015, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată in stare de libertate a inculpatului N. M., sub aspectul savarsirii infracțiunii de infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 al.1 și 3 C.pen din 1969
În expunerea stării de fapt, prin actul de sesizare s-au reținut următoarele:
La data de 20.05.2010, cu ocazia încheierii unui contract de rezervare pentru achizitionarea unui apartament a indus in eroare partea vatamata S. C. C.,prin aceea ca a prezentat . CO LTD SRL pe care o reprezenta ca fiind vânzător al apartamentului deși societatea nu avea si nici nu urma să dobândească un drept asupra apartamentului,si nici nu fusese mandatată sa incheie acte juridice cu privire la acest apartament,aspecte care nu au fost aduse la cunoștința părții vătămate care nu ar mai fi incheiat contractul in cazul in care le-ar fi cunoscut,fapta fiind săvârșită cu scopul de a obține un folos material injust si prin săvârșirea faptei pricinuindu-se persoanei vătămate o pagubă în cuantum de_ euro.
Situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă: procese-verbale de acte premergătoare ; plângere și declarații persoana vătămată S. C. C.; contract de rezervare ; factură și chitanță; adresa nr.21/25.10.2010 a . cerere de reziliere ; notificare; contract de vânzare-cumpărare; contract de colaborare;documente privind pe . CO LTD SRL ; declarații suspect.
Prin încheierea din data de 25.11.2014 judecătorul de camera preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței și a dispus începerea judecății față de inculpatul N. M..
În cursul cercetării judecătorești, instanța a audiat inculpatul și persoana vătămată și a administrat proba testimonială solicitata de inculpat și de persoana vătămată, fiind audiați martorii C. M., C. C. și M. A. si, și proba cu înscrisuri.
Deliberând, cu prioritate, asupra cererii de schimbare a încadrării juridice, formulată de reprezentanta Ministerului Public, motivată de aplicarea principiului legii penale mai favorabile, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 215 alin. 1 și 3 C. pen. din 1968, reținute în actul de sesizare a instanței, infracțiunea de înșelăciune, în modalitatea asimilată reglementată de vechiul cod penal, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 12 ani. Potrivit prevederilor art. 244 alin. 1 C. pen. din 2009, fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani, astfel că, sub aspectul limitelor de pedeapsă, legea nouă este mai favorabilă inculpatului, prevăzând un maxim special al pedepsei închisorii inferior celui stabilit de legea veche. În ceea ce privește reținerea formei agravate a infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. 2 C. pen. din 2009, instanța reține că cererea formulată de Ministerul Public este neîntemeiată, dat fiind faptul că, din probele administrate în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești, nu a reieșit că inculpatul a folosit, la săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, vreo calitate neadevărată sau vreun alt mijloc fraudulos.
Prin urmare, instanța va admite în parte cererea de schimbare a încadrării juridice, astfel că va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul N. M. a fost trimis în judecată, din dispozițiile art. 215 alin. 1 și 3 C. pen. din 1969, în dispozițiile art. 244 alin. 1 C. pen. din 2009, cu aplicarea art. 5 C. pen. din 2009.
Analizând probele administrate în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 29.08.2009, între S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L., în calitate de „antreprenor general”, reprezentată de M. A., și S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., în calitate de „reprezentant de vânzări”, reprezentată de inculpatul N. M., s-a încheiat in contract de colaborare prin care S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L. se obliga să edifice, pe trei terenuri situate în ., 52 de apartamente ce urmau să constituie proiectul imobiliar „Băneasa Happy House”, două dintre terenuri urmând a fi achiziționate de către S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L. de la N. M. și soția acestuia, N. T., până la 01.09.2009, conform art. 1.3 din contract. Potrivit art. 3.2 pct. (i) din contract, reprezentantul de vânzări și-a asumat obligația ca, în termen de 10 zile de la încheierea contractului de colaborare, să transfere pe numele antreprenorului general toate avizele, autorizațiile de construire și documentele tehnice referitoare la edificarea construcțiilor descrise la art. 1.1.
Totodată, potrivit art. 3.1 pct. (iv) din contract, S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L. urma să acorde reprezentantului de vânzări, S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., dreptul exclusiv de a încheia, în numele și pe contul antreprenorului general, antecontractele și contractele de vânzare-cumpărare a apartamentelor din cadrul proiectului „Băneasa Happy House”; potrivit art. 3.6 din contract, părțile s-au obligat ca, până la data de 08.09.2009, să încheie un contract de mandat având ca obiect împuternicirea reprezentantului de vânzări de către antreprenorul general să încheie actele juridice necesare vânzării apartamentelor din cadrul proiectului „Băneasa Happy House”, cu respectarea dispozițiilor contractului de colaborare. În ceea ce privește executarea contractului de mandat pe care părțile urmau să îl încheie, în contractul de colaborare s-a prevăzut, la art. 3.2 pct. (iv), obligația reprezentantului de vânzări de a vărsa în contul bancar deschis de antreprenorul general sumele încasate de la clienții proiectului imobiliar, în maxim două zile bancare de la încasare, în cazul în care încasările sunt în numerar, încasările prin mijloace de plată bancare urmând a fi efectuate direct în contul bancar deschis special pentru acest proiect imobiliar (f. 22-28 dosar UP).
Astfel cum reiese din interpretarea clauzelor sale, contractul de colaborare nu include si un contract de mandat prin care S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. să fi fost împuternicită să încheie acte juridice cu privire la apartamentele ce urmau a fi edificate în cadrul proiectului imobiliar, un astfel de contract de mandat urmând a fi încheiat până la 08.09.2009 si in baza acestuia urmând să se acorde S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., dreptul exclusive de a incheia in numele si pe contul S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L. antecontractele si contractele de vânzare cumpărare a apartamentelor, si, astfel cum au convenit părțile, alte acte juridice necesare vânzării apartamentelor. Mențiunile din cuprinsul contractului de colaborare, respectiv indicarea calității S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. de reprezentant de vânzări, și clauzele privitoare la obligațiile reprezentantului de vânzări, nu valorează contract de mandat, având în vedere faptul că, din cuprinsul contractului de colaborare, reiese indubitabil intenția părților de a încheia ulterior, până la data de 08.09.2009, respectiva convenție. Din actele dosarului, precum si din declaratiile învinuitului și ale martorului M. A., rezultă că acest contract de mandat, anterior menționat, nu s-a mai încheiat.
La data de 03.09.2009 s-a încheiat între inculpatul N. M. și soția sa, N. T., în calitate de vânzători, și S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L., în calitate de cumpărătoare, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 860/03.09.2009 de Biroul Notarului Public C. A. B. din București, având ca obiect două terenuri situate în ., menționate în Contractul de colaborare din data de 29.08.2009, scopul cumpărării fiind edificarea a 52 de apartamente, reprezentând proiectul imobiliar„Băneasa Happy House” (f. 17-20 dosar UP). Potrivit mențiunii din contractul de vânzare-cumpărare, dreptul de proprietate, posesia și folosința terenurilor vândute s-a transferat asupra societății cumpărătoare de la data autentificării înscrisului.
La data de 20.05.2010, S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., in calitate de „vânzător”, reprezentată de inculpatul N. M., în calitate de director general, a încheiat cu persoana vătămată S. C. C., în calitate de „promitent cumpărător” un contract de rezervare pentru achiziționarea unui apartament, prin care S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., denumită în tot cuprinsul contractului „vânzător”, se obliga sa nu vândă unui terț, în cursul perioadei de rezervare valabilă de la data încheierii contractului de rezervare până în luna octombrie 2010, apartamentul de 4 camere situat in imobilul din ., Tarlaua 16, parcela A296, ., din cadrul ansamblului rezidențial „Băneasa Happy House”, ., cu suprafața construită totală de 167,1 mp si 2 locuri de parcare. Taxa de rezervare datorată de partea vătămată, de 10 000 euro, achitată în numerar, la aceeași dată, conform chitanței nr. 140/20.05.2010 și facturii nr. 765/20.05.2010, eliberate de S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L.
Astfel cum a reieșit din coroborarea probelor administrate, la momentul încheierii contractului cu persoana vătămată S. C. C., inculpatul nu i-a adus la cunoștința faptul că S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. nu avea si nici nu urma sa dobândească vreun drept de proprietate asupra apartamentelor din cadrul ansamblului „Băneasa Happy House” si nici că societatea nu fusese mandatată să încheie vreun act juridic cu privire la apartamentele ce urmau a fi edificate de către S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L., în baza contractului de colaborare din 29.08.2009. Astfel, declarațiile persoanei vătămate, care a menționat că, în actele ce i-au fost prezentate de către inculpat, înainte de încheiere contractului de rezervare, S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. apărea ca proprietar al ansamblului de locuințe, se coroborează cu mențiunile din cuprinsul contractului de rezervare în care, astfel cum s-a reținut, S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., este menționată în calitate de ,,vânzător”. Mai mult, persoana vătămată a susținut că, la momentul întâlnirii cu inculpatul, ce a avut loc la sediul S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., acesta i-a arătat un act din care reieșea că inculpatul și soția sa sunt proprietarii terenului pe care urma să se edifice construcția; declarațiile acesteia se coroborează, sub aspectului modului în care acționa inculpatul cu prilejul încheierii contractelor privitoare la apartamentele din cadrul proiectului imobiliar, cu cele ale martorului C. M., audiat de instanță în data de 22.04.2015, care a arătat că s-a întâlnit cu inculpatul, la sediul S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., fiind interesat să cumpere un apartament în cadrul complexului dezvoltat de această societate, moment la care inculpatul i-a prezentat stadiul proiectului, susținând, pe parcursul discuțiilor purtate, că este proiectul lui, dezvoltat pe terenul său și al soției sale (f. 40, 52 dosar instanță). Astfel, instanța reține că, prin prezentarea S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. ca vânzător al apartamentului pentru care s-a încheiat contractul de rezervare cu persoana vătămată, dar și prin omisiunea de a aduce la cunoștință persoanei vătămate situația juridică reală a proiectului imobiliar „Băneasa Happy House”, inculpatul a indus in eroare persoana vătămată, creându-i în mod nereal impresia că S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. este proprietara imobilului din care făcea parte apartamentul contractat, cu atât mai mult cu cât, in cuprinsul aceluiași contract, părțile au convenit și asupra prețului de achiziție a apartamentului,_ euro, fără TVA, preț pe care vânzătorul (S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L.) s-a obligat, prin art. 4.2, să nu îl modifice în cursul perioadei de rezervare (f. 7, 8 dosar UP); astfel, având în vedere mențiunile din cuprinsul contractului de rezervare, este evident faptul că S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., reprezentată de inculpat, s-a comportat ca proprietar al proiectului imobiliar, fără a se aduce la cunoștință persoanei vătămate nici măcar calitatea pe care inculpatul a pretins că o avea societatea reprezentată de el, respectiv aceea de mandatar al S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L.. De altfel, în cuprinsul declarației date în fața instanței, la termenul de judecată din 11.03.2015, inculpatul a recunoscut faptul că a încheiat contracte de rezervare și antecontracte de vânzare-cumpărare în numele societății pe care o reprezenta, considerând că această societate avea calitatea de coproprietar al proiectului imobiliar, date fiind investiția în acest proiect, plata autorizației de construire, efortul financiar al societății și subevaluarea terenurilor la momentul vânzării.
Deși inculpatul a mai susținut, în cuprinsul aceleiași declarați, că a încheiat contracte de rezervare și antecontracte de vânzare-cumpărare pentru imobilele din cadrul complexului, în numele S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., aceasta având calitatea de reprezentant exclusiv de vânzări, instanța nu poate reține nici această apărare, având în vedere faptul că nu s-a făcut dovada încheierii între cele două societăți a contractului de mandat menționat în art. 3.6 din contractul de colaborare, mențiunile privitoare la reprezentare, din cuprinsul contractului de colaborare, nevalorând mandat, dar și faptul că deși se pretinde că actele juridice cu potențialii clienți au fost încheiate în virtutea dreptului de reprezentare, societatea reprezentată de inculpat nu a virat taxa de rezervare încasată de la persoana vătămată în contul S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L., în condițiile art. 3.2 pct. (iv), acționând astfel contrar mandatului pe care pretinde că l-a avut. De altfel, prin adresa nr. 21/25.10.2010, trimisă persoanei vătămate, reprezentantul convențional al S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L., Cabinet de Avocat S. A. C., a arătat că această societate nu are calitatea de parte în contractul de rezervare din data de 20.05.2010, contractul respectiv fiind încheiat de S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., în calitate de vânzător, această societate acționând în nume propriu, nu în calitate de mandatar al S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L. De asemenea, s-a menționat că S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. nu a adus la cunoștința S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L. existența acestui contract și nu a virat societății vreo sumă de bani având legătură cu această operațiune (f. 11-12 dosar UP). Aspectele menționate în cuprinsul adresei au fost confirmate și de martorul M. A., reprezentant al S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L. în cadrul contractului de colaborare din 29.08.200, în cuprinsul declarației din data de 20.05.2015, dată în fața instanței. Prin urmare, din probele administrate rezultă cu certitudine că inculpatul nu a acționat în baza unui mandat conferit societății al cărei director general era la data încheierii contractului de rezervare, între cele două societății nefiind încheiat vreun contract având ca obiect transmiterea dreptului de reprezentare la încheierea unor astfel de acte juridice. Mai mult, societatea pretins reprezentată nu a confirmat actul juridic pe care inculpatul a susținut că l-a încheiat în numele său.
La data de 25.10.2010, ca urmare a faptului că a constatat imposibilitatea finalizării imobilului până la data specificată în contractul de rezervare, dar și ca efect al faptului că, în urma demersurilor efectuate, a constatat că S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L. avea calitatea de proprietar al terenurilor și al dezvoltării imobiliare din cadrul ansamblului „Băneasa Happy House”, persoana vătămată a solicitat S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. rezilierea contractului de rezervare încheiat în data de 20.05.2010 și restituirea integrală a sumei de_ euro în termen de 10 zile bancare, conform contractului (f. 13 dosar UP); cererea a fost înregistrată de S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. în aceeași dată. La data de 19.11.2010, prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc S. D. din București, persoana vătămată a notificat S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., solicitând restituirea integrală, în termen de 2 zile bancare, a sumei de_ euro, reprezentând taxa de rezervare, achitată în baza contractului de rezervare; notificarea a fost afișată la sediul S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. (f. 14-15 dosar UP). Taxa de rezervare achitată de persoana vătămată nu a fost restituită acestuia de către S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., cu privire la această sumă inculpatul precizând, în declarația din data de 11.03.2015, că a intrat în casieria societății pe care o reprezenta și nu a fost virată în contul S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L., conform art. 3.2 pct. (iv) din contractul de colaborare, întrucât această societate acumulase datorii mult mai mari față de S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., dovada fiind faptul că, după declanșarea procedurii insolvenței față de S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L., societatea reprezentată de inculpat s-a înscris la masa credală cu o sumă de aproximativ 2 milioane euro (f. 39 dosar instanță).
Astfel, instanța reține că, în drept, fapta inculpatului, astfel cum a fost expusă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. 1 C. pen. din 2009, cu aplicarea art. 5 C. pen. din 2009.
În ceea ce privește elementul material al infracțiunii, acesta a constat în acțiunile prin care inculpatul a indus în eroare persoana vătămată, anterior încheierii contractului de rezervare (pentru achiziționarea unui apartament) din data de 20.05.2010, dar în scopul perfectării acestuia, prezentând societatea al cărei director general era, S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., ca fiind proprietara apartamentului din imobilul situat în Voluntari, jud. Ilfov, ., tarlaua 16, .> Astfel, așa cum s-a arătat, în cadrul discuțiilor purtate cu persoana vătămată, interesată să cumpere un apartament în imobilul respectiv, inculpatul i-a creat acesteia impresia că ansamblul rezidențial „Băneasa Happy House” urmează a fi ridicat pe terenul său și al soției sale, omițând să precizeze faptul că terenul respectiv (loturile 1 și 2 menționate în contractul de colaborare) fusese deja vândut societății comerciale LUFIN CONSTRUCT S.R.L., prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub rn 860/03.09.2009 de Biroul Notarului Public C. A. B. din București. De altfel, chiar în cuprinsul contractului de rezervare, societatea reprezentată de inculpat apare sub titulatura de „vânzător”, aspect de natură a întări convingerea persoanei vătămate că negociază și, respectiv, încheie actul juridic cu adevăratul proprietar. Susținerile inculpatului, în sensul că S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. avea calitatea de reprezentant exclusiv de vânzări al S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L., nu pot fi reținute de instanță în favoarea inculpatului, având în vedere, pe de-o parte, faptul că între cele două societăți nu s-a mai încheiat contractul de mandat care să confere primei societăți dreptul de a încheia, în numele celei de-a doua, actele juridice necesare vânzării apartamentelor din cadrul proiectului „Băneasa Happy House”, iar, pe de altă parte, faptul că inculpatul, deși a susținut în fața instanței că societatea pe care o reprezenta a avut calitatea de mandatar, nu a adus niciodată la cunoștința persoanei vătămate această calitate, creându-i, din contră, impresia că S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. este proprietarul imobilului în discuție.
De altfel, chiar în concluziile scrise depuse la data de 26.05.2015, s-a susținut că respectivul contract de rezervare, încheiat de S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. cu persoana vătămată, excede sferei actelor juridice necesare vânzării apartamentelor, la care se face referire în art. 3.6 din contractul de colaborare, apărătorul inculpatului afirmând că această societate era, de fapt, proprietarul apartamentului ce a făcut obiectul contractului de rezervare. Cu privire la acest aspect, instanța reține că argumentul întemeiat pe dispozițiile art. 36 alin. 1 di Legea nr. 7/1996, referitor la condițiile înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcțiilor, nu poate fi primit, având în vedere următoarele motive: în primul rând, pentru înscrierea acestui drept este necesar să existe în afară de autorizația de construire, și procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, astfel că simpla autorizație de construire, emisă pe numele unei anumite persoane, deși este necesară, nu este suficientă pentru a face dovada dreptului de proprietate asupra construcției și pentru a obține înscrierea acestui drept în cartea funciară; în al doilea rând, din contractul de colaborare încheiat de S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. cu S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L. reiese faptul că prima societate și-a asumat obligația ca, în termen de 10 zile de la încheierea convenției, să transfere pe numele antreprenorului general toate avizele, autorizațiile de construire și documentele tehnice referitoare la edificarea ansamblului imobiliar; în al treilea rând, la data de 03.09.2009, inculpatul și soția sa au vândut S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L. două dintre cele trei loturi de teren pe care urma să fie edificat ansamblul „Băneasa Happy House”, din interpretarea contractului de colaborare reieșind cu certitudine că voința părților a fost aceea ca antreprenorul general să fie proprietarul proiectului imobiliar, numai astfel putându-se justifica intenția sa de a-l mandata pe reprezentantul exclusiv de vânzări să încheie, în numele său, acte juridice necesare vânzării apartamentelor din ansamblu; în cazul în care părțile ar fi convenit ca S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. să fie beneficiarul lucrării, acesta nu ar fi avut nevoie de un contract de mandat pentru a încheia asemenea acte juridice. Instanța nu poate primi nici apărarea inculpatului în sensul că părțile au dorit să încheie contractul de mandat doar pentru înstrăinarea cotei indivize din părțile comune ale blocului, din contractul de colaborare nereieșind că aceasta ar fi fost voința părților. Mai mult, inculpatul a arătat că, în opinia sa, S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. avea calitatea de coproprietar al proiectului imobiliar, date fiind investiția în acest proiect, plata autorizației de construire, efortul financiar al societății și subevaluarea terenurilor la momentul vânzării, fără însă a afirma vreodată pe parcursul procesului penal că voința părților, la momentul încheierii contractului de colaborare, ar fi fost în sensul dobândirii unui drept de proprietate comună asupra ansamblului de către cele două societăți.
Astfel, instanța reține că acțiunile prin care inculpatul a indus în eroare persoana vătămată, prin prezentarea ca adevărată a unei împrejurări nereale, sunt dovedite fără dubiu de probele administrate.
Urmarea faptei inculpatului a constat în pricinuirea unei pagube persoanei vătămate care, ca efect al inducerii în eroare, a încheiat cu S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., care s-a pretins „vânzător”, contractul de rezervare din data de 20.05.2010, plătind acestei societăți o taxă de rezervare de_ euro, astfel cum reiese din chitanța nr. 140/20.05.2010 și factura nr. 765/20.05.2010, eliberate de S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. Ulterior, constatând că proiectul imobiliar nu decurge conform contractului, persoana vătămată a solicitat rezilierea convenției de rezervare și restituirea taxei de rezervare încasate de societatea reprezentată de inculpat, taxă ce nu a fost restituită. Mai mult, suma încasată cu acest titlu nu a fost virată în contul antreprenorului general S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L., astfel cum conveniseră părțile în art. 3.2 pct. (iv) din contractul de colaborare, aspect recunoscut de inculpat și confirmat de S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L.
Legătura de cauzalitate dintre acțiunile de inducere în eroare și urmarea imediată rezultă cu certitudine din probele administrate, persoana vătămată luând hotărârea de a încheia contractul de rezervare și de a achitat taxa aferentă ca urmare a manevrelor frauduloase efectuate de inculpat, care a creat impresia că societatea pe care o reprezenta este proprietarul imobilului, omițând să prezinte situația juridică reală a proiectului imobiliar.
În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii, instanța reține că inculpatul a acționat cu intenție directă, calificată prin scopul urmărit, respectiv acela de a obține un folos patrimonial injust pentru societatea pe care o reprezenta, folos pe care l-a obținut în mod efectiv, prin încasarea de la persoana vătămată a sumei de_ euro. Astfel, instanța nu poate reține argumentul apărării, în sensul că inculpatul a acționat în numele societății pe care o reprezenta, și nu în nume propriu, fapta fiind tipică și în situația în care scopul urmărit vizează obținerea unui folos material injust de către o altă persoană, în cauza de față de către S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. Caracterul injust al folosului obținut rezultă din faptul că societatea, deși nu era, așa cum s-a arătat, nici proprietar al apartamentului rezervat, nici mandatar al proprietarului, a încasat suma de_ euro, reprezentând taxa de rezervare, și nu a virat-o în contul S.C. LUFIN CONSTRUCT S.R.L., motivul neefectuării acestei operațiuni nefiind relevant, cât timp suma de bani respectivă nu era cuvenită societății reprezentate de inculpat, ci proprietarului proiectului imobiliar, care, în fapt, așa cum a reieșit din probe, nu a avut cunoștință nici de încheierea contractului de rezervare, nici de încasarea de către S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L. a taxei de rezervare.
Prin urmare, instanța constată că elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. 1 C. pen., sunt întrunite.
În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor răspunderii penale a inculpatului, instanța reține, respingând argumentele apărării, că acesta, deși a acționat, la încheierea contractului de rezervare, în calitate de reprezentat al S.C. INTEGRAL TEHNIC TRADE CO LTD S.R.L., el a fost cel care a prezentat persoanei vătămate situația imobilului, acreditând ideea că societatea este adevăratul proprietar al apartamentului contractat și încasând, în numele și pentru societate, taxa de rezervare. Prin urmarea, inculpatul este cel care a săvârșit infracțiunea de înșelăciune, posibilitatea angajării răspunderii penale a societății pe care o reprezenta, neexcluzând răspunderea sa penală proprie, astfel cum reiese din dispozițiile art. 135 alin. 3 C. pen. Astfel, instanța constată că inculpatul răspunde pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune descrise anterior.
Constatând, astfel, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 C. proc. pen. instanța va stabili în sarcina inculpatului o pedeapsă la individualizarea căreia vor fi avute în vedere criteriile prevăzute de art. 74 C. pen.
Astfel, se va ține seama de prejudiciul provocat prin comiterea infracțiunii de înșelăciune, constând în contravaloarea taxei de rezervare nerestituite, natura și limitele speciale de pedeapsă stabilite de lege pentru infracțiunea de înșelăciune, în varianta săvârșită de inculpat (închisoarea de la 6 luni la 3 ani), modul de săvârșire a infracțiunii (inculpatul a fost conștient de gravitatea faptei și de împrejurarea că acționează în numele societății ce nu avea calitatea de proprietar și care nu fusese mandatată să încheie acte juridice de natura celui perfectat cu persoana vătămată, prezentându-i acesteia o situație juridică nereală cu privire la imobilul în discuție), persoana și conduita inculpatului - acesta nu a recunoscut săvârșirea faptei, susținând fie că societatea pe care o reprezenta avea calitatea de reprezentant al antreprenorului general, fie că această societatea avea calitatea de coproprietar al proiectului imobiliar. De asemenea, se va reține că, din fișa de cazier judiciar a inculpatului (fila 10) reiese că acesta nu are antecedente penale.
În raport de criteriile de individualizare analizate, instanța va stabili în sarcina inculpatului o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Având în vedere întrunirea condițiilor prevăzute de art. 83 alin. 1 lit. a și b C. pen., conduita inculpatului în perioada anterioară săvârșirii infracțiunii ce face obiectul prezentei cauze și posibilitățile sale de îndreptare, în contextul în care s-a prezentat în fața organelor judiciare pe toată durata procesului, instanța apreciază că se poate dispune amânarea aplicării pedepsei stabilite, pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, prevăzut de art. 84 C. pen.
În temeiul art. 85 alin. 1 C. pen., se va pune în vedere inculpatului obligația de a respecta, pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, prevăzut de art. 84 C. pen., următoarele măsuri de supraveghere: sa se prezinte la Serviciul de probatiune București, la datele fixate de acesta; sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea; sa comunice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
În baza art. 404 alin. 3 C. proc. pen. și art. 83 alin. 4 C. pen se vor pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 88 alin. 1, 2 și 3 C. pen., privind revocarea amânării aplicării pedepsei în cazul nerespectării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere, al neîndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin hotărâre sau al săvârșirii unei noi infracțiuni.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța reține că persoana vătămată S. C. C. s-a constituit ca parte civilă în procesul penal, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de_ euro, echivalent în lei, calculată la cursul BNR din data plății efective.
Potrivit dispozițiilor art. 998 C.civ. din 1864 (în vigoare la data încheierii contractului de rezervare și plății taxei de rezervare), pentru angajarea răspunderii civile delictuale este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu, existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția autorului faptei ilicite. În prezenta cauză, din probele administrate rezultă cu certitudine că inculpatul este autorul unei fapte ilicite ce a avut drept consecință producerea unui prejudiciu în patrimoniul părții civile, fapta fiind comisă cu intenție directă, astfel cum s-a reținut de către instanță în analiza laturii penale. Prejudiciul produs părții civile este cert și nu a fost încă reparat, fiind în cuantum de_ euro, reprezentând taxa de rezervare încasată de la persoana vătămată, ca efect al acțiunilor de inducere în eroare realizate de inculpat, taxă ce nu a fost virată în contul adevăratului proprietar al ansamblului imobiliar și care nu a fost restituită persoanei vătămate. Astfel, existența faptei, modalitatea de comitere, existența unui prejudiciu cert și care nu a fost reparat, rezultă fără dubiu din probele administrate, astfel că sunt întrunite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.
În consecință, în temeiul art. 397 alin. 1 C. proc. pen., raportat la art. 19 și art. 25 alin. 1 C. proc. pen., cu aplicarea art. 998 C. civ. din 1864, instanța va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. C. C. în contradictoriu cu inculpatul N. M. și, în consecință, va obliga inculpatul să plătească părții civile suma de_ euro (în lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Națională a României, valabil în ziua plății efective), cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul material.
In temeiul art. 274 alin. 1 și 2 C. proc. pen. instanța va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 750 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
În temeiul art. 386 alin. 1 C. peoc. pen. admite în parte cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de reprezentanta Ministerului Public, și, în consecință, schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul N. M. a fost trimis în judecată, din dispozițiile art. 215 alin. 1 și 3 C. pen. din 1969, în dispozițiile art. 244 alin. 1 C. pen. din 2009, cu aplicarea art. 5 C. pen. din 2009.
În baza art. 244 alin. 1 C. pen. din 2009, cu aplicarea art. 5 C. pen. din 2009, stabilește o pedeapsă de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea de către inculpatul N. M. (fiul lui C. și M., născut la data de 29.08.1951 în București, cetățean român, domiciliat în București, ., ., ., CNP –_, absolvent de studii superioare de lungă durată, fără antecedente penale) a infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 396 alin. 1 și 4 C. proc. pen., raportat la art. 83 C. pen., dispune amânarea aplicării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, stabilită în sarcina inculpatului.
În temeiul art. 85 alin. 1 C. pen. pune în vedere inculpatului obligația de a respecta, pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, prevăzut de art. 84 C. pen., următoarele măsuri de supraveghere: sa se prezinte la Serviciul de probatiune București, la datele fixate de acesta; sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea; sa comunice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
În baza art. 404 alin. 3 C. proc. pen. și art. 83 alin. 4 C. pen pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 88 alin. 1, 2 și 3 C. pen., privind revocarea amânării aplicării pedepsei în cazul nerespectării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere, al neîndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin hotărâre sau al săvârșirii unei noi infracțiuni.
În temeiul art. 397 alin. 1 C. proc. pen., raportat la art. 19 și art. 25 alin. 1 C. proc. pen., cu aplicarea art. 998 C. civ. din 1864, admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. C. C. în contradictoriu cu inculpatul N. M. și, în consecință, obligă inculpatul să plătească părții civile suma de_ euro (în lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Națională a României, valabil în ziua plății efective), cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul material.
În baza art. 274 alin. 1 și 2 C. proc. pen. obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 750 lei.
Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei, pentru procuror, partea civilă și inculpat.
Pronunțată în ședința publică din data de 03.06.2015.
P., Grefier,
C. C. E. I. A. D.
Red. CEC/Tehnored. CEC, A.
2 ex/06.07.2015
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 481/2015.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 484/2015.... → |
|---|
