Distrugerea calificată. Art. 218 C.p.. Sentința nr. 336/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI

Comentarii

0

Sentința nr. 336/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 17-02-2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Dosar nr._

SENTINȚA PENALĂ nr. 336

Ședința publică de la 17 Februarie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE- E. A.

GREFIER- C. C.

Ministerul Public –P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București este reprezentat de procuror I. G..

Pe rol, pronunțarea cauzei penale privind pe inculpații .-CCCF JV SRL și P. A. și pe partea civilă . și partea responsabilă civilmente ., având ca obiect distrugerea calificată (art. 218 C.p.)

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 03.02.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul respectiv, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 10.02.2015 și apoi, la 17.02.2015, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 7679/P/2008, întocmit de P. de pe lângă Judecătoria Sector 5 București, înregistrat pe rolul instanței la data de 16.05.2012, sub nr._ /302/2012, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților .-CCCF JV SRL pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere calificată, prev de art. 218 alin 1 Cp cu aplic art. 41 alin 2 Cp și furt calificat, prev de art. 208 alin 1 - 209 alin 1 lit. a și alin 4 Cp cu aplic art. 41 alin 2 Cp, ambele cu aplic art. 33 lit. a Cp și P. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la distrugere calificată, prev de art. 26 cp rap la art. 218 alin 1 Cp cu aplic art. 41 alin 2 Cp și complicitate la furt calificat, prev de art. 26 cp rap la art. 208 alin 1 - 209 alin 1 lit. a și alin 4 Cp cu aplic art. 41 alin 2 Cp, ambele cu aplic art. 33 lit. a Cp.

În fapt, s-a reținut în actul de sesizare a instanței că în perioada octombrie 2006 - 2008, inculpata .-CCCF JV SRL în baza aceleiași rezoluții infracționale și în mod repetat, cu complicitatea inculpatului P. A., a efectuat lucrări de excavații, de încărcare și de transport a unei cantități de 571.011,68 mc pământ de pe teren aflat mai întâi în posesia, apoi, în proprietatea S.C. A. B. S.R.L., situat tarlaua 159/1 din extravilanul Comunei Perișoru, județul Călărași, pământ pe care mai apoi l-a folosit la efectuarea de lucrări la autostrada A2 București – Constanta, fără consimțământul posesorului sau proprietarului terenului și în scopul însușirii pe nedrept, producând astfel un prejudiciu mai mare de 200.000 lei.

Astfel, s-a arătat că, la data de 02.09.2008 a fost înregistrată la P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 plângerea . cu sediul social București, Șoseaua Fundeni nr. 21L, sector 2, CUI -_ împotriva .-CCCF JV SRL, cu sediul social in București, . 70, etaj 1, sector 5, CUI -_ sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute si pedepsite de articolul 217 din CP si articolul 208-209 din CP.

În fapt, . a achiziționat în perioada 2005-2006 un teren agricol în suprafață totală de 12,37 Ha situat in extravilanul Comunei Perișori Județul Călărași, teren care a trecut din domeniul privat al statului la Comisia Local de aplicare a Legii 18/1991.

Suprafața menționată a fost obținută ca urmare a comasării mai multe parcele ajunse în posesia numiților S. Virgilie, D. F., M. Alexandri T. I., Ș. E., P. N. si P. A., lehim A. J Z. M., ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate persoanele îndreptățite conform Legii 247/2005 de către Comisia Locală Perișoru.

Terenul însumând 12,37 Ha se află în tarlaua 159/1 din extravilanul comune Perișoru, Județul Călărași.

În cauză, Primăria Comunei Perișoru, printr-o notă trimisă Tribunalul Călărași și înregistrată la Registratura acestuia la data de 23.10.2007, arată că de la preluarea terenurilor de la Agenția Domeniilor Statului și până la punerea în posesie Comisia Locală Perișoru nu a înstrăinat, nu a dat în folosință și nu a închiria suprafețele de teren respective unei persoane fizice sau juridice, terenul avânt destinația de teren arabil pentru reconstituirea dreptului de proprietate( fila 278-vo II).

După punerea în posesie respectivă, începând cu data de 07.12.2005, și până la eliberarea titlurilor, . a preluat folosința terenurilor cu antecontracte de vânzare-cumpărare, depunând diligentele necesare întocmiri actelor de înstrăinare și intabulare a dreptului de proprietate. Actele de vânzare- cumpărare asupra suprafețelor de teren arabil, situate în ., tarlaua 159/1, au fost întocmite în data de 12.12.2006, precum și la data de 19.09.2007.

În luna octombrie 2006, în momentul în care . a verificat suprafața de teren a cărei proprietar este societatea, s-a constatat că terenul fusese decopertat si excavat de către .-CCCF JV . stratul de argilă în scopul folosirii acestuia la lucrările existente la Autostrada Soarelui.

. a susținut în plângere că înv. .-CCCF JV SRL este răspunzătoare de sustragerea stratului de argilă al respectivului teren, societatea învinuită având drept obiect principal de activitate construcția de autostrăzi, drumuri, aerodromuri și baze sportive etc.

La data de 22.10.2004, .-CCCF JV SRL a încheiat cu . un contract de închiriere ( voi. I, filele 224-226 ), pe o ai multor perioadă de 1 an, având drept obiect un teren în suprafață de 9 ha. Suprafața de teren care face obiectul contractului de mai sus este individualizată prin schița aflată la dosar, între Km 113+640,76 și Km113+800,8, nefiind suprafața de teren care face obiectul prezentei cauze, aceasta aflându-se la Km 123. Ulterior, au mai fost încheiate trei acte adiționale, contractul fiind prelungit până la data de 22.04.2007.

Totodată, în conformitate cu contractul mai sus menționat, .-CCCF JV SRL urma să folosească terenul în următoarele scopuri: decaparea analului stratului vegetal și depozitarea temporară, extracția/depozitarea temporară de pământ, circulația autobasculantelor și a utilajelor de șantier.

Astfel, .-CCCF JV SRL a lucrat terenul care închiriat aparținea . încă de la data de 07.12.2005, extrăgând stratul de argilă până în aprilie 2007. S-a procedat la decopertarea terenului și extragerea unei cantități de aproximativ 240.000 mc de materie primă argilo-lutoasă, utilizată la construcția unor poduri ce traversează Autostrada Soarelui și la și infrastructura autostrăzii.

În luna septembrie 2006, reprezentanții ., au constatat ca suprafața de teren menționată mai sus fusese decopertată si excavată de către lucrători ai .-CCCF JV SRL, fiind extras stratul de argilă, astfel încât aceasta nu mai putea fi folosită conform destinației sale.

În cursul urmăririi penale, s-au mai stabilit următoarele: în luna octombrie 2005, ., l-a mandatat pe numitul S. să achiziționeze pentru societate o suprafață de teren limitrofă Autostrăzii situată pe raza comunelor Drajna, Perișoru, Jegalia, B., pentru construit unui Complex Agroindustrial compus din fabrică de nutrețuri, silozuri, hi industriale, etc. În baza acestui mandat, numitul llie S. trebuia să identifice terenurile c zona care să îndeplinească condițiile cerute, să se ocupe de obținerea documentației necesare încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, să încheie antecontracte de vânzare-cumpărare, să plătească prețul terenului și să intre posesia acestuia, în numele ..

În luna decembrie 2005 I. S. i-a identificat pe numiții S. V. D. L., moștenitorul defunctei D. F., M. A., Telear I., Ș. E., P. N. si P. A., I. A. și Zahe A., moștenitoarea defunctului Z. M., cărora Primăria comuni Perișoru, Județul Călărași, le eliberase adeverințe care atestau faptul că li s-a stabil dreptul de proprietate pentru diferite suprafețe de teren arabil situate în teritorii administrativ al comunei Perișoru, Județul Călărași (vol 3).

Martorul I. S. a convenit cu fiecare dintre persoanele enumerate mai sus, ca acestea să vândă ., terenul cu care urmau să fii împroprietăriți, primind în acest sens diverse sume de bani cu titlu de avans . materializate prin încheierea unor înscrisuri de mână îi prezent a unor martori din luna decembrie 2005 (voi. 3).

În baza acestor înțelegeri, urma ca reprezentantul . si se ocupe de obținerea documentației necesare încheierii contractelor de vânzare cumpărare în formă autentică (vol. 3).

În perioada iunie-iulie 2006, Primăria comunei Perișoru a pus în posesie pe proprietarii menționați, aceștia primind teren arabil situat în extravilanul comunei situat în tarlaua 159/1 în imediata vecinătate a Autostrăzii A2.

După ce a fost realizată punerea în posesie, . a încheiat cu fiecare dintre proprietari, în perioada, iulie-octombrie 2006, promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare a suprafețelor de teren cu care fuseseră puși în posesie.

Conform acestor contracte, părțile au stabilit ca . să intre în posesia terenului obiect al promisiunii de la data încheierii înțelegerilor, urmând ca promitentul cumpărător să depună în continuare toate diligentele pentru dobândirea documentației (cadastru, intabulare, titluri de proprietate) în vederea încheierii în formă autentică a contractelor de vânzare-cumpărare.

După obținerea documentației necesare, ., a încheiat contracte de vânzare-cumpărare cu promitenții-vânzători, în intervalul 12.12._07 (vol. 3).

În cursul lunii octombrie 2006, martorul I. S. a constatat că angajați ai .-CCCF JV SRL, efectuau lucrări de decopertare și de extragere a argilei de pe terenul aflat în posesia . și că terenul excavat era folosit ca terasament pentru lucrările executate de către .-CCCF JV SRL la Autostrada A2 (filele nr.92-103, vol 1).

Cu această ocazie, I. S. l-a contactat pe un reprezentant al .-CCCF JV SRL, respectiv pe numitul D. G. care a motivat faptul că terenul este exploatat în baza unui contract de închiriere cu ., al cărei administrator este învinuitul P. A. (filele nr.92- 103, vol. 1).

Având în vedere această situație, precum și faptul că nu s-a reușit rezolvarea amiabilă a litigiului, în sensul că s-a continuat exploatarea terenului în cauză, . a chemat în judecată pe .-CCCF SRL, solicitând obligarea acesteia să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul deținut in tarlaua 159/1 de pe raza Comunei Perișoru, să refacă structura terenului și să plătească despăgubiri civile reprezentând contravaloarea producției vegetale obținute în anul agricol 2006-2007.

Cu ocazia acestui proces civil, a fost depus în instanță un contract de închiriere între ., cu sediul in ., Județul Călărași, în calitate de administrator și .-CCCF JV SRL în calitate de chiriaș, contract având ca obiect închirierea unei suprafețe de teren de hectare, conform unei schițe anexate, teren care a fost folosit de către chiriaș pentru decaparea stratului vegetal, extracția/depozitarea temporară de pământ, circula autobasculantelor și a utilajelor de șantier.

Contractul a fost încheiat la data de 22.10.2004 pe o perioadă, de un an perioadă care a fost prelungită prin acte adiționale succesive până la data de 22.04.2007 (filele nr.224-229, vol 1). Contractul a fost semnat de învinuitul B. D. C.-V., Director adjunct al .-CCCF JV SRL

Totodată, . a depus documente prin care a arătat fapt că societatea avea încheiate contracte de arendă cu numiții D. Constant B. M., C. D., T. G., Luncasu V. I., llie Alexandr Călineanu P., pentru o suprafață de 11,27 ha în tarlaua 159/1 și că, în calitate c arendaș a încheiat contractul cu .-CCCF JV SRL ( de conform contractului de arendă, terenul închiriat putea fi folosit doar în scop exploatării agricole).

În ceea ce privește contractele de arendă, acestea sunt încheiate de S A. P. SRL cu patru dintre proprietari la 24.12.2002 și se referă la suprafețe de teren situate în altă ., în timp ce alte două dinți acestea sunt încheiate în luna iulie 2006, la aproximativ 1 an și jumătate dup încheierea contractului de închiriere cu .-CCCF JV SRL.

Având în vedere faptul că .-CCCF JV SRL, atât în instanța civilă, cât și în cursul urmăririi penale nu a invocat drept temei al execută lucrărilor în tarlaua 159/1 decât contractul de închiriere cu . societate care la rândul său nu putea să dispună de terenul arendat, în sens folosirii acestuia ca groapă de împrumut și nici nu a putut face dovada că ar deținut cu orice titlu o suprafață compactă de 9 hectare în tarlaua menționată cauză, au fost dispuse și efectuate o expertiză tehnică judiciară în specialitate topografie, cadastru si geodezie, o expertiză judiciară de construcții (evaluare proprietății imobiliare) și o expertiză judiciară în specialitatea studiul solurilor (vol 2).

Expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru si geodezie avut ca obiective identificarea suprafețelor aparținând . si . din extravilanul Comunei Perișoru, determinarea suprafeței de teren de excavate și cui aparține, determinarea volumului de masă excavată și a volumului pentru materialului excavat.

Expertiza topografică a stabilit faptul că suprafețele deținute de . în baza contractelor de arendare nu se suprapun peste suprafața deținută de ., acestea nefiind vecine, întrucât terenurile deținute în baza contractelor de arendă sunt situate în parcele si tarlale diferite.

De asemenea, s-a constatat că .-CCCF JV SRL a excavat o suprafață de 12,37 Ha care aparține ..

S-a mai stabilit că volumul de pământ dislocat compact și excavat (pământ,care nu mai există) este de 352.470,52 mc, iar volumul de pământ dislocat afectat este de 375.997,24 mc (filele nr.16-26, vol. 2).

Expertiza judiciară privind studiul solurilor a stabilit că terenul excavat are un nivel al suprafeței scăzut în medie cu 4 metri față de parcelele vecine. Scăderea nivelului suprafeței față de parcelele vecine a degradat solul atât din punct de vedere agricol cât și pentru folosirea în alte scopuri, din cauza apropierii de nivelul pânzei freatice.

De asemenea, s-a mai constatat faptul că din punct de vedere pedologie, calitatea solului din suprafața în cauză a fost puternic afectată comparativ cu solurile vecine, din acest motiv terenul nemaiputând fi folosit conform destinației inițiale (filele nr.32-84, voi. 2).

Expertiza tehnică de evaluare a proprietății imobiliare a avut ca obiectiv calcularea prețului de piață al volumului de pământ afânat, dislocat de pe suprafața în cauză, ținând cont de operațiunile de decopertare, încărcare, transport etc, în sensul scopul readucerii terenului la starea inițială.

Expertul a stabilit că valoarea totală în lei, fără TVA, a operațiunilor de refacere pentru pământul existent dislocat afectat și a pământului necesar aducerii la starea inițială a terenului este de 40.555.788 lei, la care se adaugă valoarea transportului necesar operațiunilor de refacere a solului, în valoare de 7.186.181 lei (filele nr.94-104, vol. 2).

Au mai fost efectuate suplimente de expertiză pentru specialitățile topografice si studiul solurilor, prin care s-a stabilit că . nu mai poate executa construcția Complexului Agroindustrial situat pe terenul în cauză, partea vătămată depunând la dosar proiectele întocmite de ., referitoare la construirea a trei obiective: fabrică de nutrețuri combinate, bază de depozitare și hală metalică ( vol. 4 ).

.-CCCF JV a formulat obiecțiuni la concluziile expertizelor efectuate, obiecțiuni la care experții desemnați au răspuns, însă și-au menținut concluziile inițiale (filele nr.353-364, vol. 2).

În cauză a fost audiată învinuita .-CCCF JV SRL, prin reprezentant legal CANINO PIER L., în calitate de administrator, care a declarat că nu este în măsură să se pronunțe dacă lucrările de excavare s-au executat pe terenul aflat în posesia altei persoane, singura justificare legală pentru lucrări fiind contractul de închiriere cu ..

De asemenea, învinuitul B.-D. C.-V., Director adjunct al .-CCCF JV SRL, care a semnat contractul de închiriere cu ., a declarat că la momentul încheierii contractului a crezut că învinuitul A. P. era îndreptățit să închirieze terenul, că nu a avut cunoștință despre alte documente care să ateste titlul în baza căruia s-a închiriat terenul.

Învinuitul a mai declarat că a fost întocmită o schiță, anexă a contractului, de către serviciul topografie al .-CCCF JV și că acest serviciu a făcut și identificarea terenului (filele nr.74-79, vol. 1).

Învinuitul P. A. a mai declarat că pe tarlaua 159/1 a avut o suprafață pe care nu a identificat-o niciodată topografic, suprafață pe care a închiriat-o în anul 2004 societății A. M. BOGL-CCCF JV SRL, fără să verifice dacă suprafața pe care a închiriat-o se suprapunea sau nu cu suprafața arendată.

De asemenea, învinuitul P. A. a mai declarat că a închiriat acea suprafață de teren, întrucât .-CCCF JV SRL s-a obligat să recoperteze terenul (filele nr.81-88, vol. 1 - conform contractului de arendă, nu putea folosi pământul decât în scopul exploatării agricole).

Numitul B. M., șef departament topografie în cadrul .-CCCF JV SRL, a declarat că în luna octombrie 2004 a trimis o echipă să execute un releveu pe o suprafață de teren adiacentă Autostrăzii A2 care urma să fie folosită ca groapă de împrumut, identificare efectuată doar pe baza celor prezentate verbal de învinuitul P. A. (filele nr.121-122, voi. 1).

În legătură cu momentul începerii lucrărilor la groapa de împrumut menționată, au fost audiați S. Vilmas A., șef compartiment topo în cadrul .-CCCF JV SRL și B. D., șef sector terasamente în cadrul aceleiași societăți, care au declarat că lucrările de excavare au început în anul 2005 si s-au încheiat în anul 2007, că nu există documente de deschidere a gropii de împrumut, dar că există situații de lucrări privind exploatarea gropii (filele nr. 123-124, voi. 1).

Cu privire la aceste aspecte au fost solicitate documentele aferente efectuării lucrărilor (situații de lucrări, facturi, certificat de calitate pentru pământul utilizat la terasamente, precum și certificat de urbanism și autorizație de construire, PUZ, PUD, Avize: Mediu, Apele Române, Inspectoratul de Stat in Construcții etc.) atât la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, beneficiarul lucrării, cât și la .-CCCF JV SRL - constructorul autostrăzii (filele nr. 174-183, vol. 1).

Beneficiarul lucrării a comunicat faptul că nu se află în posesia documentelor solicitate, acestea aflându-se la constructor (filele nr.174-183, voi. 1).

De asemenea, .-CCCF JV SRL nu a comunicat documentele solicitate cu motivația că urmează să procedeze la identificarea documentelor din arhivă, activitate care implică un volum mare de muncă, care impune mobilizarea de personal administrativ, pe care nu îl poate aloca exclusiv în acest scop (filele nr.174-183, vol. 1).

Cele declarate de angajații .-CCCF JV SRL sunt infirmate de martorii I. S., B. F. si P. D., care au declarat că pe terenul achiziționat de . nu au fost efectuate lucrări de excavare până in luna iulie 2006 (filele nr.89-105, vol. 1).

De asemenea, în ceea ce privește situația juridică a terenului pe care au fost executate lucrările de excavare, acesta s-a aflat în administrarea Agenției Domeniilor Statului, care la data de 08.05.2006 l-a predat Comisiei Locale de aplicare a Legii Fondului Funciar a Primăriei Comunei Perișoru, județul Călărași.

Suprafața în cauză a fost delimitată de către reprezentanți ai Primăriei Comunei Perișoru, ADS Călărași, OCPI Călărași, care au constatat că la data de02.03.2006 suprafața delimitată era teren arabil, fiind cultivat cu grâu și rapiță (fii nr.188-189, vol. 1).

Prin adresa nr. 6252/06.10.2010, Primăria Comunei Perișoru a comunicat faptul că atât la data delimitării (02.03.2006), cât și la momentul punerii în posesie (iunie-iulie 2006) a persoanelor îndreptățite a fi împroprietărite, terenul în cauză avea nici un fel de deteriorare ori intervenție mecanică, fiind teren arabil cu fertilitate normală (filele nr.201-202 și urm., vol. 1).

De asemenea, OCPI Călărași a comunicat că starea de fapt a terenului data de 02.03.2006 a fost cea consemnată în procesul-verbal de delimitare (file nr.185-199, vol.1).

Coroborând declarațiile martorilor cu adresele Primăriei Comunei P. Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași, Protocolul de predare-primire terenurilor cu destinație agricolă din domeniul privat al statului, procesul - verbal de delimitare a suprafețelor conform prevederilor Legii 247/2005, procesele-verbale de punere în posesie, rezultă faptul că lucrările de excavare pe terenul menționat au fost începute de către .-CCCF JV SRL după luna iulie 2006.

În concluzie, în rechizitoriu se rețin următoarele:

I. Analiza materialului probator administrat în cauză atestă fără dubii că începând cu luna octombrie 2006 până în anul 2008 S.C. A. M. BOGL-CCCF JV S.R.L. a efectuat lucrări de excavare pe terenul aflat, mai întâi, în posesia S.C. A. B. S.R.L. și, mai apoi, în proprietatea acesteia, în suprafață d 12,37 ha situat în tarlaua 159/1 din extravilanul Comunei Perișoru, județul C. în baza unui contract de închiriere încheiat cu S.C. A. P. S.R.L arendaș în raporturile cu posesorii (proprietarii) terenului care, ulterior, l-au înstrăinat către ..

Împrejurarea că au fost efectuate lucrări de excavații nu a fost negată, d( altfel, nici de S.C. A. M. BOGL-CCCF JV S.R.L., prin reprezentanții ei care s-a apărat de acuzații prin invocarea existenței unui contract de închiriere care ar fi îndreptățit-o să efectueze lucrări de excavații și de modificare a terenului respectiv.

De asemenea, s-a reținut că aceste apărări nu pot fi primite, întrucât de esența contractului de închiriere este că acesta îi dă posibilitatea chiriașului să folosească terenul pentru scopul în care a fost închiriat fără să îi aducă modificări substanțiale care să îi schimbe destinația, iar pe de altă parte, reprezentanții învinuitei S.C. A. M. BOGL-CCCF JV S.R.L. ar fi trebuit să verifice dacă locatorul era îndreptățit să încheie un contract de închiriere, în sensul că ar fi trebuit să verifice fie existența unor înscrisuri din care să rezulte proprietatea sau folosința asupra terenului.

De altfel, reprezentanții S.C. A. M. BOGL-CCCF JV S.R.L. trebuiau să cunoască faptul că un arendaș care deține terenul în scopul arătat în Legea arendării nu poate să închirieze terenul și să îl deplaseze astfel de la destinația lui, și anume exploatarea agricolă.

Mai mult decât atât, prin lucrările de excavare și prin sustragerea stratului fertil chiar reprezentanții S.C. A. M. BOGL-CCCF JV S.R.L. au pus terenul în situația de a nu mai fi folosit conform destinației lui, pe de o parte iar, pe de altă parte, i-au pus pe posesori (proprietari) în imposibilitatea de a-l folosi pentru oricare dintre domeniile de activitate. Cu alte cuvinte, terenul a fost adus în stare de neîntrebuințare prin faptele culpabile ale S.C. A. M. BOGL-CCCF JV S.R.L. și ale celorlalți doi învinuiți.

Nici apărările potrivit cărora S.C. A. B. S.R.L. nu ar fi îndreptățită să formuleze acțiuni în justiție și, deci, nici plângeri penale pentru motivul că la data la care au fost efectuate lucrările de excavații nu era proprietara terenului nu pot fi primite întrucât, așa cum am arătat cu ocazia descrierii faptelor, lucrările de excavații au fost începute ulterior încheierii antecontractelor de vânzare - cumpărare dintre posesorii terenurilor, conform documentelor eliberate de Comisia de aplicare a Legii nr.18/1991 și promitenta-cumpărătoare S.C. A. B. S.R.L., antecontracte prin care s-a predat posesia bunurilor, iar infracțiunile de furt și distrugere se săvârșesc nu numai în dauna proprietarului, ci și în dauna posesorului sau a detentorului, astfel cum se arată în dispozițiile art.208 alin.1 Cod penal și art. 217 alin 1 Cp.

II- Astfel, cum rezultă din expertizele efectuate în cauză, volumul de pământ dislocat compact excavat este de 352.470 mc, iar volumul de pământ dislocat afectat excavat este de 375.997 mc ( raport de expertiză, vol 2, fil. 16-26). Terenul excavat are un nivel al suprafeței situat cu 4 m sub suprafața parcelelor vecin împrejurare, care îl aduce în stare de neîntrebuințare atât pentru destinația lui inițială (teren agricol), cât și pentru folosirea în alte scopuri din cauza apropierii de nivelul pânzei freatice, iar valoarea totală a operațiunilor de refacere pentru pământului existent dislocat afectat și a pământului necesar aducerii la starea inițială a terenului este de 40.555.788 lei.

Se constată astfel că angajați ai .-CCCF JV SRL au executat lucrări de decopertare, excavare, extragere și recopertare pe o suprafață de pământ aparținând ..

De asemenea, au sustras cantități importante din stratul argilos pe care l-au folosit pentru terasamentul Autostrăzii A2.

Din analiza materialului probator se constată ca învinuiții P. A. și B. D. C. V. au încheiat un contract de închiriere având ca obiect decopertarea și excavarea unei suprafețe de teren, primul având doar justificarea unor contracte de arendă privind doar exploatarea agricolă a unor suprafețe de teren care nu se suprapuneau cu suprafața excavată, iar cel de-al doilea nu a verificat, deși avea obligația, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, documentele în baza cărora s-au efectuat lucrările (acte proprietate, documentație cadastrală etc.) creând vătămare importantă intereselor legale ale ..

De altfel, suprafețele de teren cuprinse în contractele de arendă, cu care se justifică încheierea contractului de închiriere, fuseseră identificate încă din anul 2002, așa cum rezultă din adresa numărul 1189/2011 a OCPI Călărași, care a pus la dispoziție titlurile de proprietate și procesele-verbale de punere în posesie a persoanelor care figurează ca proprietari în contractele de arendă în cauză (filele nr.98-428, vol. 1).

Prin încheierea acestui contract de închiriere s-a creat un cadru de aparentă legalitate, care a permis .-CCCF JV SRL intervenția mecanică cu utilaje grele asupra terenului aparținând ., care prin această intervenție a fost distrus, sustrăgându-se în același timp și un volum foarte mare de pământ care a fost folosit la construcția Autostrăzii A2.

Având în vedere prejudiciul cauzat, s-a dispus măsura instituirii sechestrului asigurător, fiind poprită suma de 1.893.575 lei și 3.450.975 euro la ING Bank, reprezentând parte a garanției de bună execuție a lucrărilor, datorată de CNANDR societății A. M. BOGL-CCCF JV SRL (filele nr.25-34, vol. 1).

Situația de fapt reținută prin actul de sesizare a fost stabilită, în faza urmăririi penale prin următoarele mijloace de probă: plângere și adrese emise de .;antecontracte, respectiv contracte de vânzare-cumpărare și titluri de proprietate imobile; adrese O.CP.I. Călărași; copii contract de închiriere și acte adiționale de prelungire a termenelor, încheiate de . și .-CCCF JVSRL; declarații învinuiți; declarații martori; raport de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie; raport expertiză pedologică ( studiul solului); raport de expertiză tehnică judiciară de evaluare imobiliară; planșe foto.

În cursul judecății au fost audiați inculpatul P. A. și martorii acte B. D. C. V., S. V., P. D., I. S., B. F., I. D., D. E. G., B. D., B. M., S. V. A., S. M., precum și martorii B. V., (propus de inculpata .-CCCF JV SRL), C. I. și V. E. P. (propuși de inculpatul pentru P. A.) și S. M., (propus de partea civilă).

De asemenea, în cauză, s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar următoarele: cerere formulată de . privind constituirea de parte civilă în cauză și introducere în cauză a părții responsabile civilmente .; declarație notarială formulată de inculpata .-CCCF JV SRL, prin care arată că nu se prevalează de disp.art. 320 ind.1 C.proc.pen.; concluzii scrise formulate de inculpatul P. A. prin care solicită, în baza art. 300 și art. 332 cpp, desesizarea instanței și restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, pentru nerespectarea dispozițiilor privitoare la competența după materie și sesizarea instanței; note de ședință formulate de . privire la excepția neregularității actului de sesizare a instanței invocată de . de inculpata .-CCCF JV SRL, prin care solicită ca P. de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București să remită anumite înscrisuri și petiții și anume: plângerea înregistrată sub nr. 330/11.05.2011 la P. de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București, formulată de societate împotriva ordonanțelor din 20.04.2010, prin care s-a dispus efectuarea în cauză a trei expertize tehnice; plângerea înregistrată sub nr. 330/11.05.2011 la P. de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București, formulată de societate împotriva ordonanței din 03.09.2010, prin care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor societății; cererea înregistrată sub nr. 330/11.05.2011 la P. de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București, prin care s-a solicitat scoaterea din cauză a societății, precum și infirmarea actelor și măsurilor procesuale dispuse cu încălcarea art. 44 alin.3 C.proc.pen.; cererea de administrare a probelor formulată la data de 30.03.2012, prin care s-a solicitat refacerea expertizelor tehnice, pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, administrarea probei cu înscrisuri, martori și noi expertize în cauză și s-au depus acte doveditoare; înscrisurile depuse de societate la data de 30.03.2012 la P. de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București, și anume: facturile fiscale . ACA nr._, . VDT nr._/22.10.2005, . VDT nr._/22.10.2005, . VDT nr._/21.04.2006, . VDT nr._/21.04.2006, . VDT nr._/14.11.2006, . VDT nr._/14.11.2006 emise de S.C. A. P. S.R.L. către S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L. pentru plata chiriei și a despăgubirilor pentru distrugerea culturii; adresa din 20.03.2007 emisă de către S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L. către S.C. A. P. S.R.L., din care rezultă că la acea dată terenul închiriat de subscrisa de la această societate comercială, folosit ca groapă de împrumut, era deja recopertat conform contractului de închiriere din 22.10.2004; procesul-verbal de predare primire nr. 93/8857/25.05.2007 încheiat între Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale și subscrisa, prin care se certifică recepția și conformitatea lucrării „Construirea autostrăzii București-C.", sectorul 4 Drajna-Fetești, km 97+300 - km 133+900"- cerere care a fost însoțită de facturi fiscale, scrisoare din 20.03.2007, proces-verbal, extras de informare ONRC, informații despre dosarul nr._/3/2011; note de ședință formulate de . cu privire la excepția neregularității și a nulității actului de sesizare invocată de către S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L; cereri formulate de către S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L în timpul urmăririi penale și înregistrate la organele de urmărire penală; înscrisuri solicitate de la P. de pe lângă Judecătoria sectorului 5; cererea de probe formulată de inculpata .-CCCF JV SRL, concluzii scrise formulate de . cu privire la cererea de probe formulată de inculpată; listă experți construcții/evaluare imobiliară; adresa BLEJTC; întâmpinare formulată de expertul pedolog C. S., cerere formulată de expertul Hintea E. privind înlocuirea sa, (vol.1, d.i.), înscrisuri privind kilometraj autostradă, o nouă cerere de probe formulată de inculpata S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L; listă experți; ordin de plată nr. 14 privind achitarea onorariului pentru expertiza evaluare – 800 lei și 700 lei pentru expertiza pedologică; cerere de rectificare a încheierii de ședință din data de 2.04.2013 formulată de inculpata S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L; cerere de completare a obiectivelor tehnice judiciare dispuse în cauză formulată de .._/10.05.2013 emisă de Ministerul justiției; adresa nr. 5298/9.05.2013 emisă de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (original și fax); adresa nr. 6966/13.05.2013 emisă de Administrația Națională Apele Române; adresa nr. 3310/9.05.2013 emisă de Primăria comunei Perișoru, județul Călărași; adresa nr. 3616/14.05.2013 emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Călărași; adresa nr. 4654/10.05.2013 emisă de Consiliul Județean Călărași; cerere privind experții recomandați pentru inculpata S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L; cerere formulată de . nr. 2326/22.02.2013 emisă de BLEJTC; listă experți care au calitatea de membri ANEVAR; cerere de probe formulată de S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L privind audierea martorului B. V.; copie legitimație expert B. N., listă experți construcții; cerere formulată de inculpata S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L; cererea formulată de expert Boroborici M. privind înlocuirea sa; adresa nr. 4430/12.06.13 emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Călărași; procese verbale de recepție depuse de inculpata S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L; cerere de înlocuire formulată de expertul B. M.; cerere formulată de expertul pedolog P. Ș.; cerere privind imposibilitatea de prezentare formulată de apărătorul inculpatei S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L; cerere formulată de expertul E. Marcov și nota de calcul a onorariului de expertiză; raportul de expertiză tehnică judiciară pedologică; (vol.II); coraport de expertiză tehnică specialitatea știința solului întocmit de expert A. C.; raport de expertiză tehnică judiciară –opinia separată a expertului V. I.; cereri formulate de expertul E. Marcov; cerere formulată de .; cerere formulată de expertul E. Marcov; adresa nr. 1/3878/3.12.2013 emisă de Ministerul Mediului - Agenția Națională pentru Protecția Mediului; cerere de majorare a onorariului formulată de expertul E. Marcov și alte înscrisuri; ordin de plată nr. 52 în valoarea de 2.750 lei reprezentând onorariul suplimentar de expertiză; cerere de amânare a cauzei formulată de apărătorul părții civile; raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert Marcov, însoțit de înscrisuri (vol.III); obiecțiuni și puncte de vedere separate formulate de partea civilă la raportul de expertiză întocmit de către expertul Marcov; obiecțiuni și puncte de vedere separate formulate de expert C. G. pentru inculpata S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L la raportul de expertiză întocmit de către expertul Marcov; cerere formulată de expertul Marcov privind decontul final; obiecțiuni formulate de inculpata S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L la raportul de expertiză întocmit de către expertul Marcov; note de ședință formulate de partea civilă . însoțită de înscrisuri; note de ședință formulate de inculpata S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L; răspunsul expertului Marcov la obiecțiunile la raportul de expertiză întocmit în cauză; cerere formulată de partea civilă . privind majorarea pretențiilor; cerere adresată de inculpata S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L către Consiliul Superior al Magistraturii; memoriul inculpatei S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L transmis Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din cadrul Camerei Deputaților; fișă de evidență pentru CNP; procese-verbale de neîndeplinire a mandatului de aducere; cerere formulată de inculpata S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L privind comunicarea actelor de procedură la un nou sediu al societății de avocatură; înscrisuri în probațiune depuse de inculpata S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L; acte medicale privind pe martorul S. M.; proces-verbal de neîndeplinire a mandatului de aducere al martorului S. M.; cereri de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților proces-verbal de neîndeplinire a mandatului de aducere al martorului S. M. (vol. IV); certificat constatator emis de ONRC privind pe ., hotărâre A. nr. 24/7.11.2014; adeverință medicală privind pe inculpatul P. A.; înscrisuri depuse de inculpata S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L privind situațiile financiare aferente anului 2013; trei înscrisuri depuse de inculpatul P. A. privind corespondența purtată de . și . adresă emisă de Primăria comunei Perișoru; relații comunicate în limba engleză de CNADNR pe suport electronic și imprimate pe suport de hârtie, cerere formulată de inculpata S.C. A. M. BOGL CCCF JV S.R.L, plângere prealabilă formulată de partea civilă . privire la faptele săvârșite de inculpata . de CNADNR și traduse în limba română; cerere de probe formulată de . formulate de partea civilă . (vol. V) și o expertiza în specialitatea construcții/ evaluare imobiliară, precum și o expertiza în specialitatea pedologie.

La termenul de judecată din data de 3.02.2015, apărătorul inculpaților .-CCCF JV SRL și P. A. a solicitat pentru inculpata .-CCCF JV SRL, schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de distrugere calificată, prev de art. 218 alin 1 Cp cu aplic art. 41 alin 2 Cp și furt calificat, prev de art. 208 alin 1 - 209 alin 1 lit. a și alin 4 Cp cu aplic art. 41 alin 2 Cp, ambele cu aplic art. 33 lit. a Cp. în infracțiunile prev. de art. 253 alin.1 Ncp și art. 228 alin.1 Ncp cu aplic.art. 5 Ncp. De asemenea, pentru inculpatul P. A. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prev. de art.26 Cp rap la art. 218 și art. 26 rap.la de art. 208 alin 1 - 209 alin 1 lit. a și alin 4 Cp în infracțiunea prev. de art. 48 rap.la art.253 alin.1 cu aplic.art. 35 alin.1 Ncp și art. 48 rap.la art. 228 alin.1 Ncp cu aplic.art. 5 alin. Ncp .

Instanța a rămas în pronunțare asupra cererilor de schimbare a încadrării juridice odată cu fondul cauzei.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt.

În perioada octombrie 2006 -2008, inculpata .-CCCF JV SRL, în baza aceleiași rezoluții infracționale și în mod repetat, cu complicitatea inculpatului P. A. a executat lucrări de excavare, de încărcare și de transport al unei cantități de 571.011, 68 mc pământ, de pe terenul în suprafață de 12,37 Ha, situat în tarlaua 159/1, parcelele 10-17, din teritoriul extravilan al Comunei Perișoru, Județul Călărași, teren aflat mai întâi în posesia și apoi în proprietatea părții civile ., fără consimțământul acesteia, în scopul însușirii pe nedrept, acțiunile inculpatei având ca urmare distrugerea și degradarea terenului.

În ceea ce privește titlul în baza căruia inculpata a efectuat aceste lucrări, instanța reține că, la data de 22.10.2004, între . cu sediul in ., Județul Călărași, în calitate de administrator și .-CCCF JV SRL în calitate de chiriaș a fost încheiat un contract având ca obiect închirierea unei suprafețe de teren de 9 hectare, terenul urmând a fi folosit de către chiriaș pentru decaparea stratului vegetal și depozitarea temporară, extracția/depozitarea temporară de pământ, circulația autobasculantelor și a utilajelor de șantier.Contractul a fost încheiat pe o perioadă de un an, perioadă care a fost prelungită prin acte adiționale succesive până la data de 22.04.2007

Astfel, din probele administrate, instanța reține că, în anul 2005 . a hotărât achiziționarea unei suprafețe de 10-15 ha, teren limitrof zonei de construire a Autostrăzii A2, situat pe raza comunelor Drajna, Perișoru, Jegălia, B., pentru construirea unui Complex Agroindustrial, compus din fabrici de nutrețuri combinate, silozuri de depozitare, ferme agricole, hale industriale, spații administrative și tehnologice.

În acest sens, numitul I. S. a fost mandatat să identifice terenurile din zonă, să caute terenuri care să îndeplinească condițiile de construire, utilități și accese ale viitorului Complex Agroindustrial, să poarte discuții cu proprietarii terenurilor din zonă, cu funcționarii primăriilor și instituțiilor de stat abilitate, să se ocupe de obținerea adeverințelor de punere în posesie, a proceselor-verbale de punere în posesie și a titlurilor de proprietate, să facă demersuri în vederea realizării documentațiilor cadastrale și a intabulării drepturilor de proprietate, să semneze antecontractele și contractele de vânzare-cumpărare și să plătească prețul, să intre în stăpânire în numele . și să administreze terenurile ca un adevărat proprietar, în vederea pregătirii acestora pentru construirea obiectivelor propuse, să reprezinte . relații cu firme de arhitectură, constructori, proiectanți, executanți, experți.

Din declarațiile martorului I. S., coroborate cu actele aflate la dosar, se reține că, în luna decembrie 2005, în urma demersurilor făcute în baza împuternicirii primite, acesta a identificat un număr de 8 persoane care s-au arătat interesate să vândă, cu care a încheiat înțelegeri în acest sens, acestea fiind ulterior puse în posesie în perioada iunie-iulie 2006, primind teren în tarlaua 159/1 din raza comunei Perișoru, Județul Călărași, parcelele 10-17.

În perioada iulie-octombrie 2006 au fost încheiate promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, în baza cărora s-a transmis părții civile posesia și dreptul de folosință asupra acestor suprafețe de teren.

Ulterior, după întocmirea cadastrului și îndeplinirea formalităților de intabulare au fost întocmite contractele de vânzare-cumpărare în formă autentică.

Aceste aspecte rezultă din declarațiile martorilor I. S., S. G., S. M., B. F., coroborate cu înscrisurile aflate la dosar, respectiv, decizia asociatului unic al ., nr. 05/10.10.2005, mandatul special emis în baza deciziei nr.05/10.10.2005, chitanțe sub semnătură privată, proces-verbale de punere în posesie, promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, titluri de proprietate, documentația cadastrală, contracte de vânzare-cumpărare încheiate în formă autentică.

În luna octombrie 2006 reprezentantul . a constatat începerea și efectuarea lucrărilor de excavare, încărcare și transport a unor cantități de pământ de pe suprafața aflată la acel moment în posesia ., de către . CCCF JV SRL.

Conform A. din 1.11.2006, I. S. a fost împuternicit să contacteze administratorii și asociații societății de construcții, să le înmâneze acestora documentele de proprietate, să le ceară avizele, autorizațiile și toate actele care îi îndreptățesc să execute lucrări pe terenul în cauză, să ceară oprirea lucrărilor, să angajeze apărători, să facă concilieri, precum și toate demersurile în vederea rezolvării situației pe cale amiabilă, iar, în cazul în care nu se poate rezolva pe cale amiabilă, să deschidă acțiuni în instanță și să facă plângeri la instituțiile abilitate ale statului.

Întrucât, deși s-a solicitat reprezentanților . CCCF JV SRL încetarea activităților pe suprafața respectivă, aceasta a continuat lucrările, la data de 21.03.2007 reclamanta . a chemat în judecată pârâtele . și ., solicitând obligarea acestora să îi lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 10 ha, situată pe raza comunei Perișoru, în tarlaua 159/1, să refacă structura terenului pentru a-și căpăta destinația anterioară, aceea de teren agricol și să fie obligate la plata a 10.000 lei despăgubiri civile, reprezentând contravaloare producție vegetală obținută în anul agricol 2006-2007.

Prin sentința comercială nr. 2272/30.10.2007, pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._, instanța a luat act de renunțarea la acțiune formulată de reclamanta . împotriva pârâtei ..A admis excepția inadmisibilității primului capăt de cerere al acțiunii reclamantei, având ca obiect obligarea pârâtei . CCCF JV SRL la despăgubiri civile reprezentând lipsa de folosință a terenului în cauză și, pe cale de consecință a respins acest capăt de cerere.A admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei . CCCF JV SRL la refacerea structurii terenului în cauză și, pe cale de consecință, a respins și acest capăt de cerere.

Pe parcursul desfășurării procesului, inculpata . CCCF JV SRL a continuat efectuarea lucrărilor pe terenul aparținând ..

La data de 2.09.2008 a fost înregistrată la P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București, plângerea formulată de . împotriva . CCCF JV SRL, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 217 cp și art. 208-209 cp.

În faza de urmărire penală au fost efectuate o expertiză tehnică judiciară, specialitatea topografie,, o expertiză pedologică și o expertiză tehnică judiciară-evaluare imobiliară.

Din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în faza de urmărire penală de expert tehnic judiciar D. M. A. se reține că, conform curbelor de nivel actuale, studiului comparativ între suprafața în cauză și suprafețele învecinate, analizelor de laborator, măsurătorilor, datelor și rezultatelor puse la dispoziție de expertul pedolog, rezultă că lucrările de decopertare, excavare, extragere și recopertare au fost realizate pe toată suprafața de 12, 37 ha, proprietate a ..

Din concluziile aceluiași raport de expertiză, se reține că volumul de pământ dislocat compact și excavat (pământ,care nu mai există) este de 352.470,52 mc, iar volumul de pământ dislocat afectat ( modificat genetic) este de 375.997,24 mc (filele nr.16-26, vol. 2).

Potrivit concluziilor raportului de expertiză pedologică, întocmit în faza de urmărire penală de expert pedolog C. S., se reține că, volumul total dislocat afânat care nu se mai regăsește este de 571.011, 68 mc., iar volumul total dislocat afectat afânat este de 289.228,65 mc.

Din concluziile acestui raport de expertiză se mai reține că, terenul excavat are un nivel al suprafeței scăzut în medie cu 4 metri față de parcelele vecine. Scăderea nivelului suprafeței față de parcelele vecine a degradat solul atât din punct de

vedere agricol cât și pentru folosirea în alte scopuri, din cauza apropierii de nivelul pânzei freatice.

De asemenea, s-a mai constatat faptul că, din punct de vedere pedologic, calitatea solului din suprafața în cauză a fost puternic afectată comparativ cu solurile vecine, din acest motiv terenul nemaiputând fi folosit conform destinației inițiale

Raportul de expertiză tehnică judiciară evaluare imobiliară întocmit de expert C. N., a concluzionat că

-valoarea totală în lei fără TVA a operațiunilor de refacere .a deprecierii de 20% pentru pământul existent dislocat afectat și a pământului necesar aducerii la starea inițială este de 40.555.788,07 lei.

-valoarea totală în lei fără TVA a transportului pe distanța medie de aproximativ 30 km este de 7.186.181,99 lei.

-valoarea totală în lei fără TVA este de 47.741.970,06 lei.

În faza de urmărire penală, inculpata . CCCF JV SRL, prin apărător a formulat critici împotriva rapoartelor de expertiză, experții menținându-și punctele de vedere formulate în răspunsurile la obiecțiuni

În faza de cercetare judecătorească, instanța a dispus completarea expertizei în specialitatea pedologie, cu următoarele obiective:

să se stabilească clasa de bonitare agricolă în care se încadra terenul proprietatea părții civile s.c. A. B. S.R.L. (pe care inculpata s.c. A. M. Bogl-CCCF JV S.R.L. a efectuat lucrări de excavare/recopertare – teren astfel cum a fost identificat în expertiza topografică efectuată în cursul urmăririi penale) anterior efectuării acestor lucrări, precum și clasa de bonitare agricolă în care se încadrează în prezent;

să se stabilească dacă în stadiul actual, acest teren poate fi folosit potrivit destinației sale inițiale, și anume aceea de teren agricol; în caz afirmativ, să se precizeze dacă lucrările de excavare/recopertare efectuate au generat o modificare a productivității agricole a terenului și, în măsura în care aceasta s-a produs, care sunt intervențiile necesare pentru readucerea terenului în stare inițială.

De asemenea, s-a dipus efectuarea unei expertize în specialitatea construcții-evaluare imobiliară, având următoarele obiective:

-să se stabilească valoarea de piață a terenului proprietatea părții civile s.c. A. B. S.R.L. (teren astfel cum a fost identificat în expertiza topografică efectuată în cursul urmăririi penale) – în starea sa inițială, în lipsa oricărei intervenții asupra acestuia din partea inculpatei, potrivit conformației pedologice și destinației sale ca teren agricol;

să se stabilească pe bază de deviz cantitățile de materii prime, materiale și lucrări necesare pentru readucerea terenului în discuție la starea anterioară efectuării de lucrări de excavare/recopertare;

-să se stabilească valoarea de piață a cantităților de materii prime, materiale și lucrări necesare pentru readucerea terenului în discuție la starea anterioară efectuării de lucrări de excavare/recopertare;

-să se stabilească valoarea eventualului prejudiciu suferit de partea civilă s.c. A. B. S.R.L. ca urmare a lucrărilor de excavare/recopertare efectuate pe terenul în discuție de inculpata s.c. A. M. Bogl-CCCF JV S.R.L.

S-a respins - ca neîntemeiată – cererea inculpatei de efectuare a unei expertize în specialitatea topografie.

Din constatările și concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară pedologică, întocmit în faza de cercetare judecătorească de expertul P. Ș. se reține că, terenul proprietatea părții civile ., era anterior efectuării lucrărilor de excavare-recopertare, un teren de clasa II de calitate cu un număr de 67 puncte de bonitare.

În prezent, pe teren se identifică trei unități de sol, astfel:

U.S.2 pe o suprafață de_ mp, unde s-a identificat un Cernoziom calcaric, cu textură luto-prăfoasă, format pe depozite eoliene, constituite din loessuri și depozite loessoide carbonatice, având rocă subiacentă roci silicatice slab consolidate eubazice, decopertat slab în vetre, cu urme de poluare cu hidrocarburi total petroliere sub pragul de alertă ( probabil de la fosta organizare de șantier), slab tasat în orizontul superior și moderat pe cele de adâncime ( clasa III de caliatate, clasa IV de pretabilitate și clasa V de favorabilitate)

U.S.3 pe o suprafață de_ mp, unde s-a identificat un Cernoziom calcaric, epicalcaric, cu textură luto-prăfoasă,, format pe depozite eoliene, constituite din loessuri și depozite loessoide carbonatice, având rocă subiacentă roci silicatice slab consolidate eubazice, decopertat slab în vetre, slab tasat în orizontul superior și moderat pe cele de adâncime ( clasa III de calitate, clasa V de pretabilitate și clasa VI de favorabilitate)

U.S.4 pe o suprafață de_ mp, unde s-a identificat un Antrosol mixic-decopertic, epicalcaric, cu textură lutoasă ( luto-prăfoasă), luto-nisipoasă ( luto-prpfoasă), format pe depozite eoliene, constituite din loessuri și depozite loessoide carbonatice, având rocă subiacentă roci silicatice slab consolidate eubazice, decoperatat foarte puternic și excesiv în areale mari, slab-moderat tasat în orizontul superior și puternic tasat pe cele de adâncime ( clasa IV de calitate, clasa V de pretabilitate și clasa VIII de favorabilitate)

După efectuarea bonitării, s-a concluzionat că, în prezent, terenul cu suprafața de_ mp proprietatea ., este încadrat astfel:

-teren de clasa a III-a, cu un număr de 60 puncte de bonitare, pentru suprafața de_ mp.

-teren de clasa a-III-a cu un număr de 48 puncte de bonitare, pentru suprafața de_ mp.

-teren de clasa a IV-a, cu un număr de 21 puncte de bonitare, pentru suprafața de_ mp.

S-a concluzionat astfel că, terenul cu suprafața de_ mp are o notă medie ponderată de 39 puncte de bonitare și se încadrează în clasa a-IV de calitate.

La cel de-al doilea obiectiv s-a concluzionat că, în stadiul actual terenul poate fi folosit conform destinației de teren arabil, dar la un potențial agricol diminuat cu cca 40-50% față de ințial, ca urmare a lucrărilor de excavare/recoperate, care au generat modificări asupra proprietăților fizico-chimice ale solului .

S-a mai concluzionat că, pentru readucerea terenului la starea inițială, este necesar un aport de material pământos, care să aducă terenul până la cota de cel puțin 37 m, urmat de o modelare și nivelare de exploatare pentru racordarea la terenurile vecine.Ultimii 50 cm, sub cota de 37 m, trebuie să fie aport de strat fertil

Inculpata . CCCF JV SRL a recunoscut efectuarea lucrărilor pe terenul în litigiu, formulând însă următoarele apărări:

-lucrările de excavare pe teren au început în primăvara anului 2005 și s-au finalizat în prima parte a anului 2006, când autostrada a fost pusă în folosință temporar

-toate lucrările de construcție aferente segmentului Drajna-Fetești s-au finalizat încă din luna aprilie 2007, când autostrada a fost din nou deschisă folosinței

-la sfârșitul anului 2006-începutul anului 2007, pe terenul în litigiu se executau lucrări de nivelare a terenului rămas în urma exploatării și copertare cu strat vegetal, în septembrie 2006 terenul fiind 50% copertat

-cel mai târziu la 11.07.2007, inculpata nu se mai afla pe terenul în litigiu, așa cum recunoaște partea civilă

S-a concluzionat astfel că, lucrările de decopertare și excavare s-au finalizat anterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. 19 ind.1 cp 1968, în materia răspunderii penale a persoanei juridice

Instanța constată că apărările formulate de inculpată, sunt contrazise de probele administrate în cauză.

În acest sens, instanța are în vedere următoarele mijloace de probă:

Declarațiile martorului I. S., care, în faza de urmărire penală a arătat că, în luna noiembrie 2005 a fost împuternicit de către . să achiziționeze o suprafață de 10-15 ha teren agricol într-o zonă centrală a Județului Călărași, cu acces la Autostrada Soarelui și drumurile județene și naționale.A început să întreprindă demersurile necesare și, întrucât avea nevoie de o suprafață compactă s-a adresat OCPI Călărași și a dat anunțuri în ziarele locale și televiziunea locală.Din demersurile efectuate a aflat că există o suprafață de 22 ha care corespunde cerințelor și care urma să fie pusă în posesie, această suprafață fiind limitrofă autostrăzii.A aflat ce persoane urmau să fie puse în posesie și a contactat aceste persoane în luna decembrie 2005.Aceste persoane le-a identificat în baza unui tabel emis de secretarul primăriei comunei Diciseni, județul Călărași.

Având în vedere că era o suprafață compactă a comunicat acest lucru societății A. B. SRL și i s-a spus să achiziționeze toată suprafața.

A purtat discuții cu toate persoanele interesate să vândă și a stabilit un avcord de vânzare cu opt astfel de persoane în baza unor chitanțe de mână Atunci a aflat că poate achiziționa doar 12 ha din suprafața respectivă, deoarece pentru diferența de 10 ha fuseseră puse în posesie alte persoane care nu doreau să vândă.

Aceste avansuri le-a dat vânzătorilor în luna decembrie 2005, când a și vizualizat efectiv suprafața în cauză.Această suprafață de 12 ha era cultivată cu grâu.

S-a ocupat în continuare de găsirea unor soluții pentru urgentarea punerii în posesie și a ținut legătura cu Primăria Comunei Perișoru, pe raza căreia se afla terenul.În lunile iunie-iulie 2006 s-a făcut punerea în posesie a celor opt persoane, cu caree s-au încheiat promisiuni de vânzare, urmând ca la obținerea cadastrului și intabulării să se încheie contractele în formă autentică.

în perioada decembrie 2005-iunie-iulie 2006 a fost de aproximativ 15 ori să vadă terenul, de obicei pentru a îl arăta reprezentanților ..În toată această perioadă terenul nu suferise vreo deteriorare, modificare, nu fusese excavat.Acest teren a fost cultivat în toată această perioadă cu grâu.

Martorul a mai arătat că de la începutul lunii iulie 2006 nu a mai fost la teren, așteptând să fie recoltat grâul, pentru a putea începe pregătirea terenului pentru construirea unui complex agricol pentru A. B..

În luna octombrie a fost anunțat de către D. I., un cunoscut de al lui care se ocupă cu agricultura în zona respectivă, că pe terenul în cauză se fac lucrări de excavare.

S-a prezentat la teren și a constatat că existau excavatoare, buldozere, basculante, care încărcau pământ și îl duceau la un pod care traversa autostrada de la km 122 spre C..

La fața locului a luat legătura cu două persoane care lucrau pe buldozere și și i-a intrebat pentru ce firmă lucrează, iar aceștia i-au spus că sunt angajați de societatea care efectuează lucrări la autostradă și că șeful lor se numește D. Gbariel și se află la punctul de lucru de la Fetești.

Martorul a mai arătat că, din câte știe, s-a lucrat pe terenul aparținând . în anul 2008, când, spre sfârșitul anului s-a încercat o recopertare a terenului cu resturile de sol depozitate pe margine.

Martorul a mai arătat că, atunci când a observat prima dată că se lucrează pe teren a fost însoțit de S. M. și B. F. și cu această ocazie au făcut fotografii și au filmat utilajele și oamenii care lucrau.

Declarația martorului S. M., dată în faza de urmărire penală, care a arătat că,, în luna octombrie 2006 a mers împreună cu I. S. și B. F. la terenul din tarlaua 159/1, parcelele 10-17, unde a observat lucrătorii care excavau pământul, îl încărcau în camioane și plecau cu el de pe teren spre lucrările în curs ale autostrăzii.

Martorul a mai arătat că muncitorii erau îmbrăcați în haine de muncă, iar pe utilaje scria A. M. Bogl.

I. S. și B. F. au fotografiat la fața locului, iar el a filmat.

I. S. a purta discuții cu muncitorii, aceștia spunându-i că sunt simpli angajați și că lucrează pentru firma care construiește autostrada, nu cunosc al cui este pământul și dacă vrea să afle poate să meargă la sediul societății din Fetești.

Martorul a mai arătat că personal cunoaște că în perioada 2006-2008 terenul A. B. SRL a fost lucrat de muncitorii care construiau Autostrada A2, deplasându-se de mai multe ori, însoțit de Brindiliu R.-C..

Declarația martorului B. S., dată în faza de urmărire penală, care a arătat că, în luna octombrie a mers împreună cu I. S. și S. M. la terenul din tarlaua 159/1, parcelele 10-17, unde a văzut mari desfășurări de forțe, care excavau pământul, îl încărcau în camioane și plecau cu el de pe teren spre lucrările autostrăzii.

Muncitorii erau îmbrăcați în haine de muncă, iar pe utilaje scria A. M. Bogl.

Împreună cu cei doi au făcut fotografii la fața locului, iar S. M. a filmat.

În urma discuțiilor pe care I. S. le-a purtat cu muncitorii, aceștia i-au spus că ei sunt simpli angajați, și lucrează pentru firma care construiește autostrada, nu cunosc al cui este terenul și dacă vrea să afle poate să meargă la sediul societății din Fetești.

De asemenea, au spus că au început lucrările cu o lună în urmă, și nu știu când vor termina, iar ordinele privind lucrările de excavare și transportul pământului vin de la București prin șefii de la Fetești.

Martorul a mai arătat că în luna iunie 2007, împreună cu I. S. și R. I. a fost din nou la teren, unde a văzut că lucrările continuau la fel de intens, groapa fiind foarte adâncă, iar terenul fiind într-o stare avansată de degradare.

În vara anului 2008 a fost împreună cu S. V. și a observat că lucrările continuau.

Declarația martorului S. V., dată în faza de urmărire penală, care a arătat că la data de 7.08.2006 a achiziționat suprafața de teren de 5,5 ha în baza antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1805 din 7.08.2006, teren pe care ulterior la cesionat mamei sale S. S..

Martorul a mai arătat că nu a văzut niciodată terenul respectiv înainte de întocmirea antecontractului de vânzare-cumpărare.După semnarea actului a trecut pe autostradă pe lângă imobilul teren extravilan și a constatat că acesta era cultivat.

După semnarea contractului de vânzare-cumpărare de către . observat lucrări de construcții ce se desfășurau în zona autostrăzii, inclusiv pe suprafața cedată de el către societate, lucrări ce constau în excavări și decopertări ale suprafeței arabile cu utilaje specifice amenajărilor de de drumuri și poduri, terasamente, autostrăzi.

Declarația martorului S. G., dată în faza de urmărire penală, care a arătat că, în anul 2005, mama lui și-a exprimat dorința de a edifica un complex agroindustrial.În concretizarea acestei idei a depus diligențele pentru identificarea și achiziționarea unui teren limitrof, ușor accesibil de pe autostrada A2, în suprafață de aproximativ 10-15 ha.

În acest sens, . a emis o împuternicire pe numele lui I. S., care a încercat identificarea unor vânzători de terenuri pe raza Comunei Perișoru, Jud Călărași.Astfel, a găsit mai mulți cetățeni, deținători de adeverințe de punere în posesie, care și-au exprimat dorința de a vinde terenurile.

S-au încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare între împuternicitul societății și proprietarii terenurilor în perioada iunie-iulie 2006.Promitenții vânzători l-au împuternicit pe S. M. să vândă dreptul de proprietate viitor al suprafețelor de teren obținute în urma retrocedărilor și, de asemenea, a fost împuternicit să depună diligențe în vederea obținerii documentelor necesare în vederea perfectării contractelor de vânzare-cumpărare în formă autentică.

Odată cu obținerea documentației cadastrale a fost informat de I. S., că în tarlua 159/1, persoane necunoscute efectuau lucrări de excavare.L-a rugat să obțină informații despre persoanele care efectuau excavări în zonă, aflând că acestea sunt salariați la ..

Martorul a mai arătat că în ziua de 24.11.2006 s-a deplasat la tarlaua 159/1, unde a constatat că pe întreaga suprafață se efectuaseră și se efectuau lucrări de excavare pe o adâncime de aprox 3-4 metri, ocazie cu care a efectuat fotografii la fața locului.

De asemenea, martorul a arătat că în ziua de 17.februarie 2007 s-a deplasat la imobil, unde a constatat că lucrările de excavare continuau și a efectuat câteva planșe foto.

Martorul a mai arătat că în luna aprilie 2008, în timp ce se deplasa pe autostradă spre C. a observat că pe terenul ., pe laterale erau efectuate arături de primăvară.L-a sunat pe I. S. pe care l-a rugat să afle cine a efectuat acele lucrări și a aflat că arendașul I. D., fără a avea acordul și fără a aduce la cunoștința proprietarului a efectuat lucrări de însămânțare a terenului.

Martorul a mai arătat că în luna august 2008 producția pe teren era compromisă, arendașul spunându-i că plantele nu s-au dezvoltat normal, la efectuarea arăturilor ieșind la suprafață pământ galben, neproductiv.

Declarația martorului P. D., dată în faza de urmărire penală, care a arătat că îi cunoaște pe S. G., S. V., S. S. de aproximativ 10 ani.

Datorită acestui fapt a aflat că aceștia intenționau în anul 2005 să achiziționeze un teren lângă autostrada A 2 pentru a construi un complex.

Din discuțiile purtate a înțeles că I. S., în calitate de reprezentant al A. B. SRL a făcut demersuri pentru cumpărarea terenului respectiv.

Martorul a mai arătat că a văzut acest teren în primăvara anului 2006, când a fost în zonă cu S. M. și I. S. să îi arate acest teren, iar la momentul la care a văzut acest teren acesta era cultivat și nu era deteriorat în nici un fel.

Ulterior a aflat că pe acest teren au început fără drept lucrări de excavare și decopertare reprezentanți ai firmei A., și chiar el a observat la sfârșitul anului 2006 și ulterior în 2007 utilaje grele care efectuat săpături și extrăgeau pământul de pe amplasamentul aparținând ..

Martorul a mai arătat că aceste lucrări s-au derulat și în anul 2008.Ultima dată când a văzut astfel de utilaje a fost în vara anului 2009, când mergea spre mare și a observat că se efectuau săpături pentru realizarea unui canal de drenaj la limita autostrăzii, pe același teren aparținând . și aceleași utilaje inscripționate M. Bogl efectuau lucrarea.

Instanța reține că, în faza de cercetare judecătorească, fiind reaudiați în fața instanței, martorii menționați anterior și-au menținut declarațiile, arătând aceleași aspecte, precizările suplimentare făcute de aceștia nefiind de natură să ducă la reținerea unei alte situații de fapt.

Se mai reține că, în declarația dată în faza de cercetare judecătorească, martorul D. I. a arătat că, în primăvara anului 2008 a semănat floarea soarelui pe o suprafață de 5 ha în tarlaua 159/1 din raza comunei Perișoru.A mai arătta că nu a lucrat terenul personal, ci acesta a fost lucrat de un angajat care l-a sunat și i-a spus că terenul are o culoare schimbată, spre galben și i-a spus să nu continue lucrările.

A mai arătat că, în prezent se vede cu ochiul liber că terenul prezintă denivelări, dar nu știe cum a arătat terenul înainte de a fi acolo o groapă de împrumut.

Mai arată că, la un moment dat, trecând prin zonă, a văzut un utilaj care nivela terenul, iar acest lucru crede că se întâmpla în toamna anului 2007 sau în primăvara anului 2008.

Aproximativ în aceeași perioadă a aflat că terenul aparține unei alte persoane, el lucrând acel teren din greșeală, având și el teren în acea zonă.

Mai arată că a observat pe terenul respectiv o movilă mare de pământ, trecând prin zonă, în perioada 2006-primăvara anului 2008, nu poate preciza cu exactitate

De asemenea, în faza de cercetare judecătorească a fost audiat, la propunerea părții civile ., martorul S. M.

Martorul a arătat că a fost angajat al . CCCF JV SRL, în perioada anilor 2004-2007, în funcția de conducător auto.

A participat la lucrările efectuate la autostradă pe sectorul Drajna Fetești, lucrările începând dinspre Fetești spre Drajna în martie 2005.

Din declarația acestuia rezultând că lucrările la groapa de împrumut din zona Comunei Perișoru de la km 113 au început în toamna anului 2006, după ce a fost închisă din nou circulația pe autostradă.

De asemenea, martorul a mai arătat că în toamna anului 2007 când și-a încetat activitatea la această societate, a efectuat lucrări de transport a pământului luat din această groapă de împrumut, pământ pe care îl ducea fie la poduri, fie la alte gropi de împrumut, fie la taluzare.

Martorul a mai arătat că închiderea gropilor de împrumut a început după închiderea tronsonului, după ce acesta fusese deschis o perioadă de 3 luni.O parte din gropi fuseseră acoperite, dar mai trebuia pământ, iar acest lucru se întâmpla în toamna anului 2006.

Martorul a arătat, de asemenea, că la groapa de împrumut de la km 113 nu a adus pământ din altă parte.

A mai arătat că startul de pământ fertil de la terasamente a fost folosit la închiderea gropilor de împrumut, dar acesta nu era suficient.

Astfel, a arătat că gropile de împrumut se umpleau până la nivel, dar pământul era afânat și se lăsa.

A mai precizat că, în cursul unei zile era trimis în diferite locuri, la diferite gropi de împrumut sau mergea la o groapă de împrumut și apoi era trimis la asfalt.

De asemenea, martorul a mai arătat că au venit niște persoana care i-au întrebat de ce cară pământ de acolo și pentru cine lucrează, care le-au spus că nu au voie să care pământ de acolo și cărora le-au indicat datele din buletin, îndrumându-le să meargă la Fetești unde se afla organizarea birourilor firmei A..

Se constată că declarația acestui martor se coroborează cu declarațiile martorilor menționați anterior, cu privire la faptul că lucrările la groapa de împrumut de la km 113-terenul în litigiu-au început în toamna anului 2006 și au continuat inclusiv în cursul anului 2007.

Instanța constată că declarațiile acestor martori se coroborează cu următoarele acte aflate la dosar

-Proces-verbal de delimitare a suprafețelor solicitate conform prevederilor Legii nr. 247/2005 întocmit la data de 2.03.2006, potrivit căruia, la data menționată, comisia formată din primarul comunei Perișoru, reprezentantul D.A.D.R.Călărași, reprezentantul ADS Călărași și reprezentantul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași a procedat la delimitarea suprafeței de 607.635 ha, suprafață aflată în administrarea . care reprezintă drept de proprietate reconstituit conform Legii 247/2005, persoanelor îndreptățite de Comisia Locală Perișoru.

Se constată că, din totalul acestei suprafețe, suprafața de 22,32 ha se află situată în tarlaua 159/1.

Din nota de mențiuni ale ADS Călărași ce însoțește acest proces-verbal rezultă că, la această dată suprafața delimitată era însămânțată parțial cu grâu și parțial cu rapiță.

Prin Hotărârea nr. 268/9.03.2006, Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași a aprobat procesul-verbal de delimitare pentru suprafața de 606,745 ha, teren ce s-a aflat în administrarea .>

La data de 8.05.2006 a fost încheiat protocolul nr. 51.873 de predare –preluare a terenurilor cu destinație agricolă din domeniul privat al statului, între Agenția Domeniilor Statului în calitate de predator și Comisia Locală de aplicare a Legii Fondului Funciar a Primăriei Comunei Perișoru, în calitate de primitor, cu privire la suprafața de 606,745 ha.

Din adresa nr. 6360/8.01.2010 înaintată de OCPI Călărași se rețin următoarele:

Delimitarea suprafețelor de teren aflate în administrarea societăților comerciale se face în temeiul prevederilor art. 47 din HG 890/2005, iar potrivit cap.,II art. 5 alin.1 din HG nr.890/2005, comisia comunală pune în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validare de către comisia județeană a propunerilor făcute și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin.

Din adresa înaintată de Primăria Comunei Perișoru se reține că, delimitarea suprafețelor de tern pentru persoanele îndreptățite a fi împroprietărite conform prevederilor Legii nr. 247/2005, se face potrivit art. 47 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor constituite pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin HGR nr.890/2005.La nivelul județului este constituită o comisie formată din reprezentantul DADR, reprezentantul ADS, reprezentantul OCPI și primarul comunei Perișoru.Comisia se deplasează în teren, face delimitarea suprafețelor respective, constată starea de fapt a suprafeței arabile de teren, încheie proces-verbal de delimitare și îl semnează.

În ceea ce privește suprafața de 22,32 ha situată în tarlaua 159/1-A 658/2/1-S, delimitată potrivit procesului verbal din 2.03.2006, se menționează că, atât la momentul delimitării, cât și la momentul punerii în posesie a persoanelor îndreptățite a fi împroprietărite, aceasta nu avea nici un fel de deteriorare ori intervenție mecanică, fiind teren arabil cu fertilitate normală.

Din scrisoarea nr.388/6.11.2013 emisă de Oficiul Județean de Studii Pedologice și Agrochimice Călărași ( anexată raportului de expertiză întocmit în faza de cercetare judecătorească) se reține că, în anul 2006, data efectuării studiului pedologic și agrochimic Teritoriu Administrativ Perișoru, de către OJSPA Călărași, terenul în suprafață de 12,37 ha, situat în tarlaua T 159/1 parcelele 10-17 era cultivat cu grâu.

Din Scrisoarea nr.1163/26.09.2013, emisă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale-Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură ( anexată raportului de expertiză întocmit în faza de cercetare judecătorească) se reține că pentru zona în care se află terenul în suprafață de 12,37 ha tarlaua 159/1, parcelele P10-P17, ., au fost efectuate trei zboruri, pentru perioada 2003-2005, pentru anul 2008 și pentru anul 2010.

Conform Ortofoto 2003-2005, stereo 70, scara1:3:294, întregul teren de 12,37 ha are suprafața plană, la fel ca și terenurile vecine, iar în colțul de nord-vest se află în vecinătate tangențială cu un canal de irigații.

Partea de vest a imaginii terenului în discuție, pe o suprafață de aproximativ 5ha, are o culoare neagră, specifică arăturii de toamnă.

Zona de centru și est a terenului, în suprafață de aproximativ 7 ha, are o culoare gri, specifică terenului aflat în cursul lucrărilor de arat.

Din Scrisoarea nr. 4200/30.10.2013 emisă Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare Filiala Județeană Călărași( anexată raportului de expertiză întocmit în faza de cercetare judecătorească), se reține că, suprafața de 12,37 ha situată în tarlaua 159/1, parcelele 10-17, . a fost cultivată pentru ultima dată în anul agricol 2005/2006, după aceea fiind transformată în groapă de împrumut, situație în care se află și astăzi.

Se reține, de asemenea că, din ortofotoplanuri se poate observa că, în anul agricol 2005-2006, terenul în suprafață de 12,37 ha are suprafața plană și a fost cultivat, iar în anul 2008 se văd gropi și urme de intervenție cu utilaje mecanice.

Se constată că, din probele anterior menționate rezultă fără dubiu că, în anul agricol 2005-2006 terenul în suprafața de 12,37 ha, situat în tarlaua 159/1, parcelele 10-17, . a fost cultivat, acesta neavând nici un fel de deteriorare ori intervenție mecanică la momentul punerii în posesie, iunie-iulie 2006.

Rezultă de asemenea, că, în luna octombrie 2006 s-a constatat începerea și efectuarea lucrărilor pe acest teren de către inculpata . CCCF JV SRL și că, deși s-a solicitat reprezentanților acesteia încetarea lucrărilor, acestea au continuat și în cursul anilor 2007-2008.

În acest sens, din declarația martorului I. S. se mai reține că, după ce a luat legătura cu lucrătorii de la teren care i-au spus că lucrează pentru firma A. și l-au trimis la șeful de la Fetești, s-a deplasat a doua zi împreună cu B. F. unde a aflat că pe șeful de lucrări îl cheamă D. G., nu l-a găsit pe acesta, dar a aflat numărul de telefon de la o funcționară și a stabilit telefonic cu acesta să se întâlnească a doua zi.

A doua zi a mers tot împreună cu B. F. și s-au întălnit cu D. G., căruia i-a prezentat actele pe care le avea până la acel moment, respectiv titluri de proprietate și promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare.D. G. le-a prezentat și el niște acte, constatând că acestea se refereau la o altă locație, însă acesta le-a spus că și pentru suprafața respectivă are un contract încheiat cu ..

La acel moment acesta nu l-a lăsat să citească contractul respectiv, i-a lăsat acestuia copii de pe actele pe care le avea, i-a cerut să oprească activitatea și i-a cerut adresa firmei pe care o reprezenta pentru a discut cu patronii.Acesta a refuzat să îi dea adresa, spunându-i că va comunica el și o să îi anunțe în scris.

Când a ieșit de acolo a văzut pe un colet poștal adresa A..

A luat legătura cu un avocat, iar acesta le-a făcut chemare la conciliere.Prima conciliere a avut loc în luna februarie 2007 la Fetești, unde s-a prezentat el și avocatul pe care îl angajase, o avocată din partea . G..La acel moment făcuse chemare și pentru P. A., dar acesta nu s-a prezentat și D. G. a spus să amâne concilierea pentru a fi prezent și acesta și patronii străini ai firmeiu,.

La începutul lunii martie 2007 s-au întâlnit la Fetești la conciliere, participând el, avocatul pe care îl angajase, D. G., avocatul . cetățeni străini, care s-au prezentat a fi administratorii firmei Astaldpi.Le-a prezentat acestora actele pe care le avea, respectiv contractele de vânzare-cumpărare și titlurile de proprietate, însă cetățeanul italian a întrebat unde este P. A., spunând că el a încheiat contractul cu A. P. și numai cu acesta dorește săp vorbească, iar lor le-au cerut să iasă afară.

Au vrut să facă un proces-verbal la acel moment, însă cetățenii străini nu au fost de acord să vorbească cu ei și să încheie proces-verbal.

În continuare a primit mandat pentru a îi da în judecată și i-a chemat pe aceștia în judecată la Călărași.Procesul a durat 7-8 luni, până în octombrie 2007, iar cât tip a durat procesul a mai fost la teren și a constatat că tot acest timp au continuat lucrările de excavare și de încărcare a pământului.

Declarația martorului I. S. se coroborează sub acest aspect cu declarația martorului B. F., care a confirmat că în octombrie 2006 a fost împreună cu I. S. la Fetești, unde s-au întâlnit cu D. G., căruia I. S. i-a prezentat actele pe care le avea și i-a cerut să oprească lucrările.

Se constată, de asemenea că aceste declarații se coroborează sub acest aspect cu declarațiile martorului D. E., fost angajat al . CCCF JV SRL, care, în faza de urmărire penală a arătat că, crede că prin anul 2006, un reprezentant al . a sesizat faptul că societatea A. a folosit o suprafață de teren care aparținea societății A. B., dar nu cunoaște amănunte, între cele două societăți existând un litigiu civiL.

În declarația dată în faza de cercetare judecătorească, martorul D. E. a arătat că, la un moment dat a venit o persoană care spunea că are drept asupra terenului și că l-a introdus pe acesta la managerul de proiect, .

Martorul a arătat însă că nu își amintește să fi participat la vreo întâlnire cu aceste persoane și, de asemenea că nu știe în ce stadiu se aflau la acel moment lucrările la groapa de împrumut, întrucât el nu a mai mers la teren.

De asemenea, se reține că, în faza de urmărire penală inculpatul P. A., a arătat că, la începutul lunii noiembrie 2006, reprezentantul . s-a prezentat la sediul societății sale, pretinzând că dețin teren în tarlaua 159/1, pe care . fi exploatat fără drept.

În ceea ce privește probele administrate în apărarea inculpaților, instanța reține următoarele:

În cauză, în faza de urmărire penală, a fost audiat reprezentantul legal al inculpatei . CCCF JV SRL, care a arătat că, în opinia sa nu s-a săvârșit o faptă de natură penală, întrucât a existat un contract de închiriere cu . și s-a plătit regulat chirie pentru a folosi terenul obiect al contractului.

Din câte a fost informat, nicio persoană nu a revendicat vreun drept asupra suprafeței pe care se efectuau lucrările de excavare, pe durata executării lucrărilor

A mai arătat că, probabil că lucrările de excavare au început la sfârșitul anului 2004 și s-au finalizat în iunie 2006, atunci când s-a deschis traficul pe o cale a autostrăzii.

De asemenea a menționat că, din informațiile pe care le-a primit, în cadrul societății a existat credința că terenul obiect al contractului de închiriere încheiat cu . este chiar terenul pe care s-au derulat lucrările în discuție.

De asemenea, a precizat că pe teren s-au derulat două tipuri de lucrări, respectiv, lucrări de excavare a terenului, urmate de efectuarea terasamentului autostrăzii, după care s-au efectuat lucrări de recopertare.

Lucrările de excavare, din cunoștințele sale, s-au efectuat în perioada 2004-iunie 2006, iar acestea au fost urmate de lucrări de recopertare, despre care nu poate preciza când s-au terminat.

De asemenea, în cauză, în faza de urmărire penală, a fost audiat în calitate de învinuit, numitul B. D. C. V., cel care a semnat din partea . CCCF JV SRL, contractul de închiriere cu . cu privire la terenul în litigiu, acesta fiind reaudiat în fața instanței în calitate de martor.

Din declarațiile acestuia se reține că nu a cunoscut proprietarul terenului în cauză, pur și simplu i s-a adus la semnat un contract.

Deoarece proprietarul terenului obiect al contractului de închiriere nu a prezentat documente de proprietate, departamentul topo al societății a elaborat o schiță a terenului, care a reprezentat anexa contractului.

Nu a verificat titlul în baza căruia proprietarul A. P. a închiriat terenul în cauză, deoarece a fost asigurat de către biroul administrativ că totul este în regulă, pentru că s-au interesat la primărie.

Nu a urmărit execuția lucrării, deoarece aceasta nu intra în atribuțiile sale de serviciu, dar, din câte cunoaște, lucrările la groapa de împrumut în cauză, s-au derulat în perioada 2004-2006, respectiv toamna anului 2006.

Tot din câte a aflat, lucrările de extracție erau finalizate în toamna anului 2006 și crede că recopertarea s-a încheiat în martie 2007, având în vedere că în luna aprilie 2007 s-a deschis complet traficul pe autostradă.

Argila extrasă din groapa de împrumut a fost folosită pentru realizarea terasamentelor autostrăzii din imediata sa apropiere.

În faza de cercetare judecătorească, fiind audiat în calitate de martor, acesta a arătat că lucrul pe acel teren s-a efectuat în perioada 2005-2007 și știe aceasta deoarece în 15 iunie 2006 autostrada era terminată ca și umplutură și în aceeași zi s-a deschis calea 1 autostrada București.

Mai arată că, într-adevăr în zonă se ridica și un pasaj și din câte ține minte și acest pasaj era terminat în iunie 2006, poate să mai fi existat câteva lucrări la acest pasaj în toamna anului 2006, pentru că în perioada 15-20.09.2006 s-a închis traficul pentru a finaliza toate lucrările, astfel că pe 28 aprilie 2007 s-a predat complet autostrada la beneficiar.

A mai arătat că, la vremea aceea nu existau în majoritatea cazurilor titluri de proprietate sau cadastru pentru terenurile din zonă și aceste terenuri se aflau în administrarea unor arendași.În majoritatea cazurilor cu acești arendași a făcut contracte . CCCF JV SRL.

Din câte reține, în legătură cu . nu deținea planuri cadastrale și le-a indicat direct zona.

Știa că arendașul are acest teren, deoarece anterior închiriase de la el o altă parcelă de teren, aflată pe partea opusă a autostrăzii.

Din câte știe, cei de la administrativ au fost la primărie, dar nu au obținut nici un fel de date în legătură cu situația acelui teren, deoarece nici primăria nu deținea schițe sau alte documente topografice.

Se mai reține din declarația martorului că, în perioada în care se exploata groapa de împrumut de pe terenul în litigiu, societatea exploata și alte gropi, pe alte terenuri, pe o distanță de aproximativ 36 km,de-a lungul autostrăzii.

Pământul era folosit exclusiv la umplutura autostrăzii.

Martorul a mai arătat că întotdeauna pământul ridicat dintr-o groapă de împrumut era folosit în zona limitrofă, ca umplutură a autostrăzii.S-a încercat ca acest pământ să fie transportat pe o distanță până în 3 km.

Martorul D. E. a arătat că a lucrat la . CCF JV SRL în perioada 2004-1.09.2007, în calitate de responsabil cu cazări-cantine.

Acesta a arătat că printre atribuțiile sale era și aceea de a se ocupa de identificarea proprietarilor terenurilor care se aflau lângă tronsonul de autostradă, pe care societatea îl construia, în vederea intermedierii unor contracte pentru acele suprafețe de teren.

Cu privire la contractul încheiat cu A. P., martorul a menționat că el l-a identificat pe acesta ca fiind arendașul unei suprafețe de teren și l-a condus la sediul societății pentru a încheia un contract, însă ulterior nu a cunoscut ce suprafață de teren a folosit .> Martorul a mai arătat că prin anul 2006 un reprezentant al . a sesizat faptul că societatea A. a folosit o suprafață de teren care aparținea . nu cunoaște amănunte, existând un litigiu civil între cele două societăți.

Martorul a mai arătat că a mai existat un contract încheiat cu ., încheiat anterior contractului pentru terenul în litigiu, pentru o suprafață de 7 ha.

Martorul a arătat că a fost la Primăria Comunei Perișoru unde a întrebat cine lucrează terenul în zona în care era interesată societatea pentru care lucra, și i-a fost indicată ., pe care l-a contactat și l-a întrebat dacă are teren pe care să îl poată exploata pentru groapa de împrumut.

Martorul a mai arătat că identificarea terenului s-a făcut de către P. A. și echipa topo.

Martorul B. M. a arătat că, din anul 2003 până în 24 octombrie 2004 a îndeplinit funcția de șef serviciu topografic al lucrărilor de execuție tronson autostradă Drajna-Fetești pentru . CCF JV .

Martorul a arătat că în luna octombrie 2004 a trimis o echipă topo să execute un releveu pe o suprafață de teren adiacentă autostrăzii în execuție, în zona km 113 proiect.

Martorul a mai arătat că suprafața a fost identificată la teren de deținătorul terenului, identificarea fiind făcută doar pe cele prezentate verbal de P. A..

Martorul a mai arătat că el a executat schița în urma ridicărilor din teren, schiță ce a anexată contractului de închiriere, însă nu a cunoscut faptul că această schiță a fost folosită ca anexă la contractul de închiriere încheiat între . și . CCCF JV SRL, întrucât în data de 24.10.2004 și-a încetat activitatea în urma demisiei.

Martorul S. V. A. a arătat că, începând cu data de 24.10.2004 a îndeplinit funcția de șef compartiment topo în cadrul . CCCF .

Martorul a arătat că, la momentul venirii sale în societate, la km 113 kilometraj proiect exista o groapă de împrumut trasată, în curs de exploatare, situată pe partea dreaptă a autostrăzii, sensul de mers spre C..

Martorul a mai arătat că pentru această suprafață nu exista decât o schiță anexată la contractul de închiriere.

De asemenea, martorul a arătat că nu se întocmeau documente la deschiderea gropii de împrumut, cantitatea de pământ excavată era consemnată și verificată de către beneficiar în cadrul lucrării de bază.

Martorul a mai arătat că pentru pământul excavat există situații de lucrări între km 111+000-114+000 și vampele pasajului de la km 113.

Martorul a mai arătat că nu poate să spună cu precizie, dar crede că lucrările de excavare au fost încheiate în perioada iunie-iulie 2006.

Operațiunile de închidere a gropii s-au executat la finele anului 2006, începutul anului 2007.

Martorul B. D. a arătat că în perioada 4.04.2005-1.10.2006 a lucrat la . CCCF, în calitate de șef sector terasamente.

Martorul a arătat că, atunci când a început el activitatea, societatea avea închiriată o suprafață de teren situată pe partea dreaptă a autostrăzii, aproximativ km 113, fiind singura groapă de împrumut între km 111 și km 115.

Martorul a arătat, de asemenea că, atunci când a început el activitatea, groapa era începută, fiind exploatat pământ din ea în procent de aproximativ 20%.El a chemat echipa topo ca să îi retușeze marginile gropii, pentru a exploata pământ din ea.

Martorul a mai arătat că exploatarea gropii a continuat până la data de 1.10.2006, atunci când el și-a încetat activitatea, fiind exploatată în procent de aproximativ 95%.

Nu are cunoștință dacă după ce a plecat el din societate s-a mai exploatat sau nu din această groapă de împrumut.

Totodată martorul a precizat că, atunci când a plecat el, pe data de 1.10.2006, se trecuse la reamenajarea gropii și recopertare, groapa fiind amenajată în procent de aproximativ 50%.

A mai precizat că, atâta timp cât a lucrat el la groapa respectivă nu a venit nimeni să îi spună că a intrat pe terenul lui și i-a stricat cultura.

De la colegii lui a aflat că terenul era cultivat cu grâu când au început exploatarea.

În faza de cercetare judecătorească, fiind reaudiați de către instanță, martorii și-au menținut declarațiile date în faza de urmărire penală, relatând aceleași aspecte, cu privire la lucrările efectuate pe terenul în litigiu.

Instanța mai reține că, în faza de cercetare judecătorească, la solicitarea inculpatei . CCF JV SRL, la termenul din data de 25.06.2013 a fost audiat martorul B. V., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.

Astfel, acest martor a arătat că a fost angajat al . CCF JV SRL de la începutul anului 2004 până în anul 2007, îndeplinind funcția de responsabil mijloace mecanice pentru sectorul de autostradă Drajna Fetești.

Martorul a arătat că lucrările, respectiv partea de organizare pentru acest sector au început în toamna anului 2004, iar lucrarea efectivă la începutul anului.2005.

Arată că pe întreg sectorul au fost făcute mai multe gropi de împrumut, cel puțin 10, fiecare dintre acestea asigurând aproximativ 2 km din autostradă.

Mai arată că lucrările la autostradă se făceau pe articole, mai întâi se făcea terasamentul, pământul luat din gropile de împrumut fiind folosit pentru execuția acestui terasament.

Arată că exploatarea unei gropi de împrumut dura în medie 1-2 ani.

Exploatarea gropii de împrumut de la km 123 actual, 113 proiect, a durat cu siguranță cel puțin un an și jumătate-doi, aceasta groapă de împrumut având o suprafață de aprox 7-10 ha.

Arată că termenul de un an și jumătate-doi ani includea atât îndepărtarea stratului vegetal, cât și lucrările ulterioare de recopertare a terenului folosit ca groapă de împrumut.

În perioada aprilie-mai 2006 a fost deschisă provizoriu pentru circulație autostrada pe acest segment, pe o singură cale, până în septembrie 2006, când aceasta a fost închisă din nou.Ulterior a fost completat ultimul strat de asfalt, autostrada fiind predată în mai 2007 pe ambele sensuri.

La momentul aprilie-mai 2006, când a fost deschisă o cale a autostrăzii pentru circulație, erau terminate terasamentele pentru întreaga autostradă, fiind așezat chiar și stratul superior.

La acel moment, din câte își amintește, groapa de împrumut era în curs de închidere sau chiar închisă, nu-și amintește exact, dar la acel moment nu mai aveau nevoie să ia pământ de acolo.

Martorul mai arată că lucrările la acest segment de autostradă au început dinspre Fetești la începutul anului 2005 și după un an de zile lucrările au ajuns la km 123.

Arată că nu a fost prezent la deschiderea gropii de împrumut și că, la deschiderea gropii de împrumut nu se întocmea nici un document, dar la închiderea gropii de împrumut se semna un proces-verbal de redare în circuitul agricol a terenului respectiv.

Nu a fost prezent nici la deschiderea gropii de împrumut și nici la întocmirea procesului verbal la închiderea gropii de împrumut.

Mai arată că la exploatarea acestei gropi de împrumut nu au fost delimitări succesive a suprafețelor prin țăruși.

De asemenea, arată că pe teren s-a aflat un depozit de strat vegetal de aprox 10.000 metri cubi, până la închiderea gropii de împrumut, iar cu acest pământ s-a închis groapa de împrumut.

Mai arată că la km 123 nu a mai existat nicio altă groapă de împrumut și că cea mai apropiată groapă de împrumut se afla la 3 km spre București și la 5 km spre C..

Pământul exploatat din groapa de împrumut de la km 123 a fost folosit și pentru terasamentul de la pasajul de la km 123.

Pasajul de la km 123 a fost terminat ca terasament la momentul la care a fost deschisă circulației prima cale în aprilie-mai 2006.

La sfârșitul anului 2006 erau finalizate toate pasajele construite de-a lungul autostrăzii.

Mai arată că la exploatarea gropii de împrumut erau folosite două excavatoare, un buldozer și 10-15 mașini de transport.Pe timpul lucrărilor aceste mașini erau parcate în organizarea de șantier, iar buldozerele, excavatoarele erau parcate la punctul de lucru.De asemenea, alimentarea acestora se făcea la punctul de lucru.

Mai arată că utilajele cu șenile rămâneau la o groapă de împrumut atât timp cât era nevoie de ele acolo, după care erau mutate pentru executarea altor lucrări.

Mai arată că, pauzele în exploatarea unei gropi de împrumut erau la nivelul zilelor sau la nivelul săptămânii..

De asemenea, arată că, în perioadele de vârf în exploatarea gropilor de împrumut, un camion făcea aproximativ 15-17 transporturi pe zi, pământul fiind transportat la o distanță de maxim 2 km de groapa de împrumut.

De asemenea, arată că adâncimea la care ser excava pământul în gropile de împrumut era de aprox 2,5-3 metri, deoarece până la această adâncime intrau brațele excavatoarelor.

Instanța constată, că declarațiile acestor martori nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, astfel cum acestea au fost reținute mai sus, fiind în contradicție cu acestea.

Totodată, se constată că există contradicții între declarațiile martorilor propuși de apărare.

Astfel, așa cum s-a reținut mai sus, martorul B. V. a arătat că lucrările, respectiv partea de organizare pentru acest sector au început în toamna anului 2004, iar lucrarea efectivă la începutul anului.2005.De asemenea, martorul a arătat că lucrările la acest segment de autostradă au început dinspre Fetești la începutul anului 2005 și după un an de zile lucrările au ajuns la km 123.

Se constată că această afirmație contrazice declarația martorului S. V. A., care, a arătat că la momentul venirii sale în societate, noiembrie 2004, la groapa de împrumut de la km 113 se făcuse decopertarea și se începuse excavarea pământului, precum și declarația martorului B. D., care arată că, la momentul la care s-a angajat la această societate, respectiv aprilie 2005, groapa era începută, fiind exploatat pământ din ea în procent de aproximativ 20%., cât și declarația martorului B. D., care a arătat că, probabil că lucrările de excavare au început la sfârșitul anului 2004 și s-au finalizat în iunie 2006, atunci când s-a deschis traficul pe o cale a autostrăzii.

Totodată, instanța constată că există și alte contradicții în declarațiile acestor martori

Astfel, în ceea ce îl privește pe martorul B. D., acesta afirmă în declarația dată în faza de urmărire penală că atunci când a început el activitatea, groapa era începută, fiind exploatat pământ din ea în procent de aproximativ 20%., în timp ce în declarația dată în faza de cercetare judecătorească afirmă că, la momentul la care s-a angajat el la societate, groapa de împrumut era exploatată în proporție de 60%.

Pe de altă parte, acest martor afirmă că, atunci când a plecat el în septembrie 2006 groapa era exploatată în proporție de 90-92% și copertată în proporție de 50%, martorul afirmând totodată că suprafața gropii de împrumut era de un ha, sau ceva mai mult de un ha, aspect ce este în contradicție cu toate probele administrate în cauză și duce la concluzia că acesta nu a participat la exploatarea acestei gropi de împrumut.

De asemenea, martorul B. D. arată în declarația dată în faza de urmărire penală că din câte cunoaște, lucrările la groapa de împrumut în cauză, s-au derulat în perioada 2004-2006, respectiv toamna anului 2006, în timp ce în declarația dată în faza de cercetare judecătorească arată că lucrul pe acel teren s-a efectuat în perioada 2005-2007

Instanța constată, de asemenea că și martorul B. V. se contrazice în declarația dată.

Astfel, martorul a arătat că exploatarea unei gropi de împrumut dura în medie unul-doi ani și că exploatarea gropii de împrumut de la km 123 a durat cu siguranță cel puțin un an și jumătate-doi, această groapă de împrumut având o suprafață de aproximativ 7-10 ha.

Cu toate acestea, martorul afirmă în continuare că la momentul aprilie-mai 2006, groapa de împrumut era în curs de închidere sau chiar închisă, iar la acel moment nu mai aveau nevoie să ia pământ de acolo,

Or este evident că, în condițiile în care exploatarea gropii de împrumut a durat aproximativ doi ani, conform susținerilor martorului, lucrările nu puteau fi terminate în aprilie-mai 2006, în condițiile în care, tot conform susținerilor martorului lucrările au ajuns în zona km 123 la începutul anului 2006.

Având în vedere cele reținute mai sus, instanța va înlătura declarațiile martorilor menționați anterior, ca nefiind corespunzătoare adevărului.

În ceea ce privește înscrisurile invocate de către inculpata . CCCF JV SRL în apărare, instanța constată că acestea nu sunt de natură să ducă la reținerea unei alte situații de fapt.

Astfel, inculpata a invocat adresa CNDADR nr._/1.10.2014, depusă la dosar de apărătorul inculpatei la data de 20.10.2014, în care se arată că

- deschiderea de trafic pe calea 1 a avut loc la data de 30 Iunie 2006.

-la sfârșitul lunii iunie 2006 mixtura asfaltică tip AB2 era așternută pe 25 km din 36,8 km, pe cale 2

-la sfârșitul lunii mai 2006, lucrările de terasamente erau finalizate pe ambele căi

De asemenea, apărarea inculpatei a arătat că este de notorietate faptul că segmentul de autostradă Drajna Fetești a fost dat în folosință în primăvara anului 2007.

În acest sens, apărarea inculpatei a invocat și Raportul Investigația Sectorială pe Piața Lucrărilor de Construcții și Autostrăzi 2013, publicat de către Consiliul Concurenței, în care se reține că în anul 2004 au fost inaugurate tronsoanele București-F.-Drajna ale Autostrăzii Soarelui, iar în anul 2007 tronsonul Drajna-Fetești al Autostrăzii Soarelui.

De asemenea se menționează că deschiderea de trafic a avut loc în data de 27.04.2007.

Au mai fost invocate în apărare, Rapoartele lunare privind evoluția lucrărilor, întocmite de inginerul Louis Berger pentru CNADNR,, rapoarte care au fost comunicate de această instituției instanței pentru termenul din data de 3.02.2015, concluzionându-se pe baza acestor documente că toate lucrările de umplere cu pământ, care ar fi necesitat exploatarea gropii de împrumut în litigiu, erau deja finalizate la momentul septembrie 2006, anterior intrării în vigoare a normei care sancționează persoana juridică.

De asemenea, s-a invocat factura fiscală nr._/5.01.2007, emisă de A. M. Bogl CCCF JV SRL către CNADNR SA cu descrierea Construcția tronsonului 4 autostrada București-C.. Drajna Fetești, km 97+300 km 133+900, cv situație de lucrări perioada 1-30 noiembrie 2006 conform certificat nr.A2/04/024, însoțită de Fișa rezumativă pentru certificatul intermediar și Lista de cantități sumar general, susținându-se că din acestea rezultă finalizarea tuturor lucrărilor pentru construcția tronsonului de autostradă Drajna –Fetești la data de 30.11.2006.

S-a invocat, de asemenea, procesul-verbal de predare primire nr. 93/8857/25.05.2007 încheiat între CNADNR și inculpată, prin care se certifică recepția și conformitatea lucrării Construirea autostrăzii București-C. Sectorul 4 Drajna Fetești, km 97+300-km 133+900.

S-a făcut, de asemenea trimitere la următoarele înscrisuri, depuse de apărătorul inculpatei la dosarul cauzei la data de 25.06.2013

6 procese-verbale de recepție a stratului final al autostrăzii A2 București-C., încheiate în intervalul 10 mai-10 iunie 2005, din care rezultă că lucrările la structura rutieră a segmentului de autostradă Drajna Fetești erau finalizate încă din luna iunie 2005.

-7 procese-verbale de recepție a pasajelor construite pe segmentul Drajna-Fetești, încheiate în lunile octombrie-noiembrie 2005, respectiv procesul-verbal încheiat în aprilie 2007

-3 procese-verbale de recepție a rampelor construite pe același segment de autostradă, încheiate în perioada martie-aprilie 2007, din care rezultă că materialul de construcție care era pus în operă în primăvara anului 2007 era asfaltul special de tip Dorosol, Doroport și Lidonot.

S-a concluzionat, raportat la aceste înscrisuri că, segmentul de autostradă Drajna Fetești era asfaltat ( strat final ) încă din vara anului 2005, astfel că rezultă că inculpata nu mai putea utiliza material pământos pentru straturile inferioare ale unei autostrăzi deja asfaltate.

De asemenea, s-a concluzionat și că lucrările la un număr de 7 pasaje s-au finalizat tot în lunile octombrie-noiembrie 2005, cu excepția unui singur pasaj recepționat în aprilie 2007, când s-au turnat însă doar straturile finale de asfalt.

Totodată s-a concluzionat că la momentul septembrie 2006 erau finalizate lucrările de terasamente la poduri, pasaje rutiere și parcări, conform Rapoartelor lunare privind evoluția lucrărilor, comunicate de CNADNR.

De asemenea, s-a arătat că, din Rapoartele privind evoluția lucrărilor comunicate de CNADNR rezultă că lucrările de umplere cu pământ la rampe s-au finalizat în septembrie 2006, iar rampele însele au fost finalizate în aprilie 2007, când nu s-au efectuat însă lucrări de terasamente, ci lucrări de asfaltare cu asfalt specializat.

Instanța constată că există contradicții între înscrisurile invocate, și, de asemenea în concluziile formulate în apărare.

Astfel, se constată, pe de o parte că din cele 6 procese-verbale de recepție a stratului final al autostrăzii A2 București-C., încheiate în intervalul 10 mai-10 iunie 2005, rezultă că segmentul de autostradă Drajna Fetești era asfaltat ( strat final ) încă din vara anului 2005, în timp ce, din adresa CNDADR nr._/1.10.2014- rezultă că deschiderea de trafic pe calea 1 a avut loc la data de 30 Iunie 2006, iar la aceeași dată pe calea 2 se turna mixtura asfaltică tip AB2 (la sfârșitul lunii iunie 2006 mixtura asfaltică tip AB2 era așternută pe 25 km din 36,8 km, pe cale 2)

Se constată, prin urmare că nu se poate reține ca fiind corespunzătoare realității susținerea că segmentul de autostradă Drajna Fetești era asfaltat strat final încă din vara anului 2005.

De asemenea, se constată că sunt contradictorii și susținerile referitoare la execuția pasajelor, întrucât, potrivit celor -7 procese-verbale de recepție a pasajelor construite pe segmentul Drajna-Fetești, încheiate în lunile octombrie-noiembrie 2005 rezultă că lucrările la un număr de 7 pasaje s-au finalizat tot în lunile octombrie-noiembrie 2005, în timp ce, potrivit Rapoartele privind evoluția lucrărilor comunicate de CNADNR rezultă că la sfârșitul lunii noiembrie 2006 lucrările la cele șapte rampe se aflau în execuție, în diferite stadii.

Prin urmare nu se poate reține nici că șapte pasaje au fost terminate în lunile octombrie-noiembrie 2005.

În ceea ce privește factura fiscală nr._/5.01.2007, emisă de A. M. Bogl CCCF JV SRL către CNADNR SA cu descrierea Construcția tronsonului 4 autostrada București-C.. Drajna Fetești, km 97+300 km 133+900, cv situație de lucrări perioada 1-30 noiembrie 2006 conform certificat nr.A2/04/024, însoțită de Fișa rezumativă pentru certificatul intermediar și Lista de cantități sumar general, se constată că aceasta reprezintă doar contravaloarea lucrărilor pentru perioada 1-30 noiembrie 2006 și nu face dovada finalizării tuturor lucrărilor pentru construcția tronsonului de autostradă Drajna –Fetești la data de 30.11.2006,cum s-a susținut în apărarea inculpatei.

Totodată, instanța constată că aceste înscrisuri, se referă la stadiul evoluției lucrărilor executate pentru construcția autostrăzii și nu fac nici o referire la lucrările efectuate pe suprafața de teren în litigiu.

Astfel, chiar dacă, în ceea ce privește stadiul lucrărilor la autostradă, se reține din analiza înscrisurilor prezentate mai sus că la sfârșitul lunii mai 2006, lucrările de terasamente erau finalizate pe ambele căi, iar în data de 27.04.2007 autostrada a fost deschisă traficului pe ambele căi, se constată că această situație de fapt nu este de natură să ducă la concluzia că lucrările de excavare pe terenul în litigiu au început în primăvara anului 2005 și s-au finalizat în prima parte a anului 2006, cum a susținut apărarea, această afirmație nefiind susținută de probele administrate în cauză.

Astfel, așa cum s-a reținut mai sus, din probele administrate a rezultat că în vara anului 2006 terenul era teren arabil, cultivat cu grâu, iar începerea lucrărilor de excavare a fost constatată în octombrie 2006.

Pe de altă parte, din probele administrate rezultă că ulterior execuției terasamentelor au mai fost efectuate și alte lucrări.

În acest sens, instanța are în vedere următoarele mijloace de probă:

Declarația martorului I. S. din 12.10.2010, în care acesta arată că a constatat că existau excavatoare, buldozere, autobasculante, care încărcau pământul și îl duceau la un pod care traversa autostrada de la km 122 spre C..

Declarația martorului I. S., dată în faza de cercetare judecătorească-aceștia duceau pământul la un pod care se afla la o distanță de aproximativ 500m, înspre București, dar plecau și alte mașini spre C..Nu știu sigur dacă aceștia duceau pământul la podul respectiv sau îl duceau și în altă parte, știu că mai era un pod la 2 km de București și este posibil să îl fi dus și acolo.

Declarația martorului B. V., dată în faza de cercetare judecătorească, -arăt că pământul exploatat din groapa de împrumut de la km 123 a fost folosit și pentru terasamentul de pasajul de la km 123.

În ceea ce privește afirmația acestui martor în sensul că pasajul de la km 123 a fost terminat ca terasament la momentul la care a fost deschisă circulației prima cale, în aprilie-mai 2006, instanța constată că aceasta este în contradicție cu situația prezentată în raportul privind evoluția lucrărilor comunicate de CNADNR, din care se reține că, la sfârșitul lunii septembrie 2006 se aflau în execuție lucrările de terasamente la pasajele de la km 106+518, km 112+837 și km 122+255.

Declarația martorului S. M., dată în faza de cercetare judecătorească-Arăt că până la plecarea din firmă ( toamna anului 2007) am efectuat lucrări de transport al pământului luat din groapa de împrumut, pământ pe care îl duceam fie la poduri, fie la alte gropi, la taluzare.Arăt că la marginea autostrăzii se punea pământ vegetal, de asemenea pe rampele de la poduri, pentru taluzare și apoi se însămânța gazon.

Arăt că închiderea gropilor de împrumut a început după închiderea tronsonului, după ce fusese deschis o perioadă de 3 luni.Mai exact acest lucru se întâmpla în toamna anului 2006.

La momentul la care a plecat din firmă se mai lucra la închiderea gropilor.

Din groapa de împrumut de la km 113 s-a luat pământ pentru închiderea gropilor care mai rămăseseră, pentru poduri și pentru taluzare.

Martorul a mai arătat că, până când a plecat el din societate nu a fost adus pământ la această groapă de pământ din altă parte.

Se constată că declarația martorului se coroborează cu concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în faza de urmărire penală, din concluziile căruia rezultă, așa cum s-a reținut mai sus că volumul de pământ dislocat compact și excavat (pământ,care nu mai există) este de 352.470,52 mc, ca și cu concluziile raportului de expertiză pedologică, din care se reține că volumul total dislocat afânat care nu se mai regăsește este de 571.011, 68 mc.

În ceea ce privește criticile formulate de apărare cu privire la depoziția acestui martor, instanța reține, pe de o parte că, înscrisurile depuse de inculpată, respectiv fișele de pontaj privind activitatea desfășurată de martorul S. în perioada august-noiembrie 2006 nu sunt de natură a pune la îndoială credibilitatea martorului.

Astfel, faptul că martorul a avut concediu medical sau de odihnă o parte din această perioadă nu prezintă relevanță în cauză.

De asemenea, instanța apreciază că nu are relevanță faptul că în aceste fișe se menționează preponderent faptul că martorul a lucrat la asfalt în perioada menționată, având în vedere faptul că, în declarația sa chiar martorul a menționat că în aceeași zi era folosit la diferite puncte de lucru, în funcție de necesități.

Totodată, se constată că aceste fișe se referă doar la perioada august-noiembrie 2006, în timp ce martorul a arătat că a cărat pământ de la groapa de pământ în litigiu până în toamna anului 2007, când și-a încetat raporturile de muncă la această societate.

În plus, se constată că aprecierea declarației martorului se face prin coroborare cu celelalte probe administrate, or, în cauză, așa cum s-a reținut mai sus, declarația acestui martor se coroborează atât cu declarațiile martorilor propuși de partea civilă, cât și parțial cu declarația martorului B. V., precum și cu concluziile rapoartelor de expertiză întocmite în cauză, astfel cum s-a reținut mai sus.

Pe de altă parte, instanța reține că, din rapoartele depuse de CNDADR rezultă că la finele lunii noiembrie 2006, excavarea pământului în gropi de împrumut era realizată în proporție de 87,08%, umplerea cu pământ în rambleu era realizată în proporție de 92,97%, iar acoperirea pantelor cu strat superior de pământ era realizată în proporție de 82,81%, rezultând astfel și din aceste înscrisuri că, ulterior lunii octombrie 2006 s-a continuat exploatarea gropilor de împrumut, fiind în continuare nevoie de pământ pentru lucrări.

Instanța mai reține că, din înscrisul anexat adresei CNADNR înaintată pentru termenul din data de 3.02.2015 rezultă că, ulterior deschiderii traficului au fost executate mai multe lucrări, printre care și lucrări la poduri și pasaje, lucrări ce au fost finalizate în 2008, când a avut loc Recepția la Terminarea Lucrărilor.

Se constată, în acest sens că și în adresa nr.2102 /2.02.2010 emisă de C.N.A.D.N.R ( FILA 178 Vol 1 DUP) se menționează că Recepția la Terminarea lucrărilor a avut loc în data de 27.05.2008.

Se constată că aceste înscrisuri se coroborează, de asemenea, cu adresa emisă de inculpată prin care se comunica, închiderea unui teren în suprafață de 4 ha, folosit ca organizare de șantier, la data de 30.07.2008.

Se constată totodată că aceste înscrisuri se coroborează cu declarațiile martorilor care au arătat că lucrările pe terenul în litigiu au continuat și în anul 2008.

În ceea ce privește adresa pe care .-o către A. P. SRL la data de 30.03.2007 prin care comunica că terenul a fost închis, conform condițiilor stabilite în contract, se constată că aceasta nu se coroborează cu probele administrate în cauză, astfel cum acestea au fost analizate mai sus, probe din care rezultă că lucrările de excavare au continuat și în cursul anului 2008.

În ceea ce privește corespondența purtată între . CCCF JV SRL și ., prin adresele emise la data de 13.03.2006 și, respectiv la data de 22.03.2006, cu privire la redarea terenului în circuitul agricol, se constată că acestea se referă la un alt teren și nu la terenul în litigiu, în adrese fiind menționat terenul în suprafață de 7,7056 ha, închiriat în baza contractului din data de 15.10.2014, în timp ce, cu privire la terenul în litigiu a fost încheiat contractul din data de 22.10.2014.

Având în vedere cele reținute mai sus, se constată că lucrările de decopertare, excavare și transport al pământului de pe terenul în suprafață de 12,37 ha, situat în tarlaua 159/1, parcelele 10-17 din extravilanul comunei Perișoru, județul Călărași, aparținând părții civile . au fost efectuate, contrar susținerilor apărării, începând cu luna octombrie 2006 și au continuat inclusiv în cursul anului 2008.

În ceea ce privește apărarea inculpatului P. A., se reține că, în faza de urmărire penală, în declarația dată la 17.03.2009, acesta a arătat că este administratorul ., având ca obiect principal de activitate cultivarea cerealelor.

În acest sens, firma a încheiat cu diferite persoane cu titlu de proprietate pe raza comunei Perișoru, mai multe contracte de arendă, privind folosința terenurilor.

În tarlaua 159/1, pe o mare parte din suprafața acesteia avea drept de folosință . firma lui avea contracte de arendă undeva la mijlocul tarlalei, cu cetățeni puși în folosință.

Încă de la începutul contractului de arendă, respectiv din anul 2002, în baza unui schimb de teren cu Prodasem SA a lucrat terenul care era situat lângă terenul arendat și pus în posesie, pentru care avea contracte de arendă, desfășurând activități agricole în anul agricol 2002-2003 și respectiv 2003-2004.

În anul 2004, în toamnă, a închiriat acest teren care la acel moment nu era pus în posesie, către firma A. M. Bogl CCCF JV SRL, care se ocupa de construcția autostrăzii.

Inițial acest contract a fost încheiat pe o perioadă de un an, dar întrucât lucrările la autostradă au întârziat, au fost nevoiți să prelungească contractul prin acte adiționale, până la data de 22.04.2007.

Inculpatul a precizat că, înainte de încheierea ultimului act adițional, constatând că terenul nu fusese recopertat cu strat fertil, a încheiat acest act adițional, pentru șase luni, până la data de 22.04.2007, în vederea recopertării terenului cu strat fertil.

Ulterior datei de 22.10.2006, când a fost încheiat ultimul act adițional, respectiv în luna noiembrie 2006 a aflat printr-un delegat că terenul a fost pus în posesie către diferiți cetățeni.

La expirarea ultimului act adițional, respectiv 22.04.2007, mai precis pe data de 13.03.2007, terenul a fost închis conform condițiilor stabilite în contract, deci recopertat cu strat fertil, putând fi utilizat în circuitul agricol pentru anul 2006-2007, astfel cum rezultă din adresa remisă Judecătoriei Călărași.

În declarația dată la data de 11.02.2010, inculpatul a arătat că, în anul 2002, în calitate de arendaș a luat în arendă suprafața de 11,27 ha situată în tarlaua 159/1 de pe raza comunei Perișoru, de la proprietarii terenurilor, în baza unor contracte de arendare și a titlurilor de proprietate.

A identificat terenurile luate în arendă, conform vecinătăților stipulate în titlurile de proprietate.

În octombrie 2004 a fost contactat de reprezentantul . CCCF JV SRL, numitul D. Gbariel, care i-a propus să încheie un contract de închiriere cu societatea pe care o reprezenta, solicitând o suprafață de 9 ha, pe care el o deținea în arendă și pe care o cultivase cu grâu.

Suprafața de 9 ha era situată în tarlaua 159/1, în mijlocul tarlalei, fiind compactă.

În anul 2002, când a preluat suprafața de 11,27 ha nu erau întocmite cadastre pentru suprafețele de tern în cauză, neexistând nici procese-verbale de punere în posesie și nici planuri parcelare.

Identificarea acestei suprafețe în interiorul tarlalei a făcut-o pe baza măsurătorilor în teren și a vecinătăților stipulate în titlurile de proprietate.

În momentul când i-a fost solicitată închirierea suprafeței de 9ha, respectiv în anul 2004, situația delimitării nu se schimbase.

Inculpatul a precizat că el i-a arătta lui G. D. suprafața de 9 ha pe care o cultivase cu grâu, fiind singura modalitate de identificare a terenului.

Inculpatul a mai precizat că nu i-au fost solicitate de către . baza cărora era arendașul terenului.

Din momentul încheierii contractului de închiriere, el nu a mai urmărit ce se întâmplă cu suprafața închiriată.

Abia în anul 2005, înainte de expirarea contractului de închiriere, a fost contactat de G. D., în vederea prelungirii contractului de închiriere pe o perioadă de un an.

Inculpatul a precizat că a semnat prelungirea acestui contract, fără să verifice la fața locului ce făcuse . închiriat.

Inculpatul a mai arătat că, în martie 2006, ca urmare a adresei nr.2030 din 13 martie 2006 a . îi anunțau că suprafața de teren supusă închirierii a fost redată circuitului agricol, s-a deplasat la fața locului și a constatat diferențe de nivel de peste 2 m.

Pe teren nu mai erau utilaje aparținând .> A mai precizat că, atunci când a fost la fața locului nu a putut să individualizeze terenul supus decopertării, deoarece singurul mod de identificare a terenului îl reprezentau culturile agricole.

Nu știe dacă . și alte suprafețe de teren din tarlaua 159/1, în afara terenului supus închirierii.

Inculpatul a mai arătat că, la începutul lunii noiembrie 2006, reprezentanții . s-au prezentat la sediul societății, pretinzând că dețin teren în tarlaua 159/1, pe care . fi exploatat fără drept.

Inculpatul a arătat că . lucrările la momentul la care le-a făcut adresa nr.18 din 22.03.2006, dar ulterior a constatat că au mai făcut anumite corecturi ale terenului, în vederea redării circuitului agricol.

După corecturile efectuate, terenul ar fi putut fi lucrat, dar existau în continuare diferențe mari de nivel, cu repercusiuni asupra nivelului producțiilor viitoare.

A mai arătat că reprezentanții . i-au prezentat documente care arătau că dețin în jur de 10 ha în tarlaua 159/1 și după ce aceștia i-au prezentat planul parcelar al tarlalei 159/1 a constatat că terenurile proprietatea . se învecinează cu terenurile pe care le-a deținut în arendă.

În declarația dată în calitate de învinuit, la data de 4.10.2011, inculpatul a arătat că, din anul 2003 lucra efectiv io suprafață de 11,27 ha în tarlaua 159/1, în baza unor contracte de arendă și schimbului de teren cu ..

Inculpatul a mai arătat că, practic, această suprafață de teren fusese lăsată liberă de ., care lucra în tarlaua 159/1.Nu a existat vreo înțelegere de nici un fel cu ., ci, pur și simplu a găsit acea suprafață de teren nelucrată, pe care a împărțit-o cu M. Pan, în sensul că el a luat 11,27 ha, iar acesta suprafața de 6-7 ha.

Inculpatul a precizat că suprafața de 11,27 ha a fost constituită de el în baza contractelor de arendă și a schimburilor de terenuri realizate cu M. Pan SRL.

Înțelegerea cu administratorul acestei societăți a fost una verbală și nu cunoaște în baza cărui titlu acesta putea să lucreze terenuri în .>

Inculpatul a menționat că nu a verificat până în anul 2007 dacă suprafața pe care o lucra se suprapunea peste suprafața din contractele de arendă.

Astfel, a arătat că el știa că are pe undeva prin tarlaua 159/1 o suprafață pe care nu a identificat-o niciodată topografic.

Practic această suprafață fusese lăsată liberă de Inter Agro.

În anul 2004 a primit o ofertă de la . CCCF JV SRL să închirieze o suprafață de 9 ha în tarlaua 159/1, pe care aceasta urma să o folosească ca groapă de împrumut.

Inculpatul a arătat că a închiriat suprafața pe care o lucra, fără să aibă la bază alt titlu decât contractul de arendă.

A mai arătat că, la momentul respectiv nu s-a întrebat dacă suprafața pe acre o lucra avea vreo legătură sau nu cu suprafețele menționate în contractele de arendă, în sensul suprapunerii.

Inculpatul a arătat că el a crezut că este normal să încheie acel contract de închiriere pe un an, ținând cont că . să recoperteze terenul.

Contractul a fost încheiat în octombrie 2004 și a fost prelungit succesiv, prin acte adiționale, până în aprilie 2007.

Inculpatul a mai arătat că cei de la A. nu i-au cerut niciodată documentele din care să rezulte dreptul său de a închiria suprafața respectivă.

A mai precizat că, la momentul încheierii contractului, suprafața închiriată a fost individualizată prin cultura de grâu realizată pe aceasta, o altă individualizare nefiind făcută.

A mai arătat că, la sfârșitul anului 2006 a luat cunoștință că . a devenit proprietarul terenului pe care îl lucra și pe care îl închiriase .> Inculpatul a arătat că a notificat . terenul în starea inițială, așa cum se obligase prin contractul de închiriere.

Inculpatul a mai arătat că nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care este cercetat, deoarece convingerea sa a fost că . terenul la cotele inițiale.

În declarația dată în faza de cercetare judecătorească, la data de 22.01.2013, inculpatul a arătat că, în luna octombrie 2004 a fost contactat de reprezentanții . CCCF JV SRL,în vederea încheierii unui contract pentru efectuarea unei lucrări la autostradă.

S-a deplasat în teren cu reprezentanții . CCCF JV SRL pentru a identifica suprafața de teren, suprafață ce a fost ușor de identificat, întrucât era însămânțată cu grâu ecologic aristat.Reprezentanții . o fișă de identificare, după întocmirea acestei fișe s-a deplasat la teren și a constatat că aceasta era bine întocmită, după care a încheiat contractul pe un an de zile.

Pe durata termenului de un an cât s-a derulat acest contract nu a primit nicio reclamație din partea vreunei persoane fizice sau juridice cu privire la acest teren.Contractul a fost prelungit succesiv și pe toată durata derulării contractului nu a primit nicio reclamație din partea niciunei persoane, nici din partea ..

A mai arătat că, după formularea plângerii penale, s-a constatat că . CCCF JV SRL a făcut excavații pe un alt teren decât cel care a făcut obiectul contractului de închiriere, care a fost identificat prin schița efectuată și care era situat la km 113+640, ci pe un alt teren care aparținea ., motiv pentru care nu se consideră vinovat de săvârșirea niciunei infracțiuni.

A mai arătat că el lucra la acel moment în tarlaua 159/1 doar acea suprafață de 9 ha, suprafață rezultată din comasarea mai multor contracte de arendare din două tarlale.

Astfel, a arătat că el avea contracte de arendă pentru suprafețe de teren situate separat și, în urma schimburilor făcute cu cei care lucrau în zonă a obțin ut suprafața compactă de 9 ha în tarlaua 159/1.

Inculpatul a mai arătat că el lucra altă suprafață de teren, vecină cu tarlaua 159/1 și a constatat personal că exploatarea a început în anul 2005, acesta fiind motivul pentru care s-a prelungit contractul.

Inculpatul a mai arătat că a primit o adresă de la . CCCF JV SRL, prin care i se aducea la cunoștință că terenul a fost adus la starea inițială, dar a constatat că nu era așa, respectiv că terenul nu era adus la starea inițială, motiv pentru care le-a solicitat acestora prin adresă să recoperteze terenul conform contractului.Din câte știe, lucrările s-au încheiat în anul 2007.

Inculpatul a mai arătat că, potrivit obiectului contractului de închiriere trebuiau efectuate lucrări de decopertare, excavarea stratului argilos, urmată de recopertarea terenului, iar aducerea terenului la starea inițială presupunea ca acesta să fie adus la aceleași cote ca la momentul începerii lucrărilor.Din contract reiese că terenul trebuia recopertat cu pământ fertil, aceasta presupunând că trebuia adus și pământ argilos din altă locație.

A mai arătat că nu a consultat proprietarii terenurilor pe care le avea în arendă cu privire la încheierea contractului de închiriere cu . CCCF JV SRL.A considerat că, fiind încheiat contractul pe un an de zile, că nu este necesar să îi consulte pe aceștia.

Inculpatul a mai arătat că știe că . a achiziționat exact terenul pe care . CCCF JV SRL a efectuat lucrări de excavații și că . achiziționat terenurile respective după ce . CCCF JV SRL începuseră luucrările.

Inculpatul a mai arătat că a constatat faptul că . a achiziționat terenurile pe care se făceau lucrările de excavații, când reprezentanții acesteia au venit la el în noiembrie 2006.

Inculpatul a mai arătat că pe perioada derulării contractului de închiriere nu a mai fost la teren, ci de abia după ce a primit de la . CCCF JV SRL, adresa că s-au încheiat lucrările.

În ședința publică din 25.11.2014 a fost luat un supliment de declarație inculpatului P. A., acesta exprimându-și consimțământul de a presta muncă în folosul comunității.

Cu acest prilej, inculpatul a mai precizat, în legătură cu contractul de închiriere încheiat cu . CCCF JV SRL că lucrările au început în anul 2005 și au durat un an de zile și că, după ce a primit de la aceștia adresa cu privire la închiderea terenului s-a deplasat la teren împreună cu numitul C. I. și a constatat că existau diferențe mari de nivel și atunci le-a înaintat acestora adresa din 22.03.2006.

De asemenea a mai arătat că nu a fost prezent la momentul la care . lucrările și nici la momentul la care aceasta a terminat lucrările.

A mai arătat că a mai avut un contract de închiriere cu . alt teren, încheiat în aceeași perioadă și în același scop .

Prin urmare, se constată că apărarea inculpatului P. A. a fost în sensul că el a considerat că este normal să încheie acel contract de închiriere pe un an, ținând cont că . să recoperteze terenul.

De asemenea, așa cum s-a reținut mai sus, inculpatul a arătat că el se consideră nevinovat, deoarece convingerea sa a fost că . terenul la cotele inițiale.

În ceea ce privește afirmațiile inculpatului în legătură cu data la care inculpata a început exploatarea terenului, se constată că acestea sunt contradictorii.

Astfel, pe de o parte, în declarația din data de 11.02.2010 acesta arată că din momentul încheierii contractului de închiriere, el nu a mai urmărit ce se întâmplă cu suprafața închiriată.Abia în anul 2005, înainte de expirarea contractului de închiriere, a fost contactat de G. D., în vederea prelungirii contractului de închiriere pe o perioadă de un an.A semnat prelungirea acestui contract, fără să verifice la fața locului ce făcuse . închiriat.

În declarația dată în faza de cercetare judecătorească acesta arată că el lucra altă suprafață de teren, vecină cu tarlaua 159/1 și a constatat personal că exploatarea a început în anul 2005, acesta fiind motivul pentru care s-a prelungit contractul.

Pe de altă parte, în aceeași declarație acesta arată pe perioada derulării contractului de închiriere nu a mai fost la teren, ci de abia după ce a primit de la . CCCF JV SRL, adresa că s-au încheiat lucrările.

În ceea ce privește corespondența purtată între . CCCF JV SRL și ., prin adresele emise la data de 13.03.2006 și, respectiv la data de 22.03.2006, cu privire la redarea terenului în circuitul agricol, se constată, așa cum s-a reținut și mai sus, că acestea se referă la un alt teren și nu la terenul în litigiu, în adrese fiind menționat terenul în suprafață de 7,7056 ha, închiriat în baza contractului din data de 15.10.2014, în timp ce, cu privire la terenul în litigiu a fost încheiat contractul din data de 22.10.2014, astfel că afirmațiile inculpatului, în sensul că în martie 2006, ca urmare a adresei nr.2030 din 13 martie 2006 a . îi anunțau că suprafața de teren supusă închirierii a fost redată circuitului agricol, s-a deplasat la fața locului și a constatat diferențe de nivel de peste 2 m, precizând că pe teren nu mai erau utilaje aparținând . fi reținute ca fiind corespunzătoare realității

Instanța mai reține că, în ședința publică din data de 20.01.2015 au fost audiați martorii C. I. și V. E. P., propuși de inculpatul P. A., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.

Martorul C. I. a arătat că este angajat ca mecanic la ., începând din anul 2000.

Arată că . lucra teren pe raza comunei Perișoru, dar nu poate preciza tarlaua și . anul 2005 aveau în zonă teren plantat cu floarea soarelui, iar el mergea la fața locului aproape zilnic.

În luna mai 2005 a constatat că pe cealaltă parte a autostrăzii care se afla în lucru se executau lucrări de excavații, se lua pământ din groapă care se ducea la autostradă unde se lucra terasamentul.

A mai arătat că în anul 2006 a fost din nou în zonă, dar nu își amintește dacă se mai executau lucrări de excavare pe terenul aflat de cealaltă parte a autostrăzii.

După ce s-a dat drumul la circulație pe primul sens al autostrăzii nu a mai văzut utilaje care să sape pe terenul respectiv

A mai arătat că petruș A. l-a trimis să vadă dacă a fost astupată groapa făcută de . constatat că aceasta nu era astupată, cum nu este nici în prezent.A mers apoi și cu P. A. pentru ca acesta să constate personal.Acest lucru s-a întâmplat după ce s-a dat drumul la autostradă, în vara anului 2006, în iunie-iulie 2006.

A mai arătat că . a lucrat în anul 2001-2002 terenul pe care s-au făcut excavațiile.

În anul 2005 . a lucrat suprafața pe care s-au făcut excavațiile.

Nu își amintește exact dacă nu au lucrat terenul și în anii 2003-2004.

Nu își amintește când au plecat utilajele care excavau terenul dar crede că acestea au plecat când au terminat de excavat.

Nu a mai existat o altă groapă de împrumut în zonă, aceasta este singura care a rămas neastupată.

Nu știe dacă s-au mai făcut alte lucrări în zonă.

În anul 2007 nu a mai văzut mașini pe acest teren.

Știe că la această groapă de împrumut, ca și la cealaltă, au existat movile mari de pământ, pământul fertil luat de pe teren, care ulterior a fost pus în groapă.Nu știe când au dispărut aceste movile, dar după deschiderea autostrăzii, după ce se terminase lucrul la autostradă.

Martorul V. E. P. a arătat că știe că lucrările la această groapă de împrumut au început în aprilie-mai 2005, a văzut mașini care excavau, mașini de transport, basculante, vole, care au lucrat până spre sfârșitul anului.

În mai –iunie 2006 s-a trecut la astuparea gropii de împrumut.A văzut vole, tiruri care cărau pământ și buldozere care îl tasau și îl nivelau.Pământul era adus din altă parte,

Personal, a văzut ultima oară spre sfârșitul anului 2005 că se efectuau lucrări de excavare la acea groapă de împrumut.

Martorul a mai arătat că . în tarlaua 159/1 și în 2001-2002 a făcut un schimb de teren cu M. Pan Și A. P., aceștia cultivând o suprafață spre Fetești, iar Prodasem Jegălia cultiva suprafața ce venea în continuarea suprafeței pe care o cultivau aceștia, spre București.

Nu s-au întocmit documente cu privire la acest schimb, nu era necesar să se întocmească nefiind un schimb al dreptului de proprietate, așa se cultiva atunci, așa se procedează și acum

Se procedează în acest fel, deoarece este mai ușor să se lucreze o suprafață de teren mai mare, compactă, decât una mai mică.

În anul 2005, înainte de a începe excavarea A. P. cultiva acel pământ.

În primăvara anului 2006 nu se mai efectuau lucrări de excavare la groapa de împrumut,

S-au făcut lucrări de acoperire la groapa de împrumut după ce s-a dat drumul la autostradă.

În ceea ce privește declarațiile martorilor C. I. Și V. E. P., se constată că afirmațiile acestora în sensul că au constatat personal că lucrările pe terenul în litigiu au început în luna mai 2005, respectiv aprilie-mai 2005, nu se coroborează cu probele administrate în cauză, astfel cum acestea au fost reținute de instanță, probe din care rezultă că în vara anului 2006 terenul era cultivat și nu suferise nicio intervenție mecanică.

În plus se mai reține din declarația martorului C. I. că, deși acesta își amintește că lucrările de excavații pe ternul în litigiu au început în luna mai 2005, acesta nu își mai amintește dacă în anul 2006 se mai executau asemenea lucrări.

Totodată, afirmația martorului în sensul că, la solicitarea inculpatului P. A., în vara anului 2006 fost să constate dacă groapa era astupată, deși se coroborează sub acest aspect cu declarația inculpatului P. A., nu poate fi reținută ca fiind sinceră, întrucât așa cum s-a reținut mai sus, corespondența la care face referire inculpatul P. A. se referă la un alt teren și nu la terenul în litigiu.

În ceea ce privește declarația martorului V. E. P., în sensul că a văzut că în mai-iunie 2006 s-a trecut la astuparea gropii, pământul fiind adus cu vole și tiruri din altă parte, nu se coroborează cu celelalte probe administrate, din care rezultă, pe de o parte că în perioada respectivă nici nu se începuse exploatarea gropii de împrumut, iar pe de altă parte că la închiderea acestei gropi de împrumut nu a fost adus pământ din altă parte.

În acest sens, instanța are în vedere concluziile rapoartelor de expertiză întocmite în cauză, din care, așa cum s-a reținut rezultă că terenul prezintă diferențe mari de nivel față de terenurile învecinate, constatându-se lipsă un volum total dislocat afânat de 571.011, 68 mc.

Pentru considerentele expuse mai sus, instanța va înlătura declarațiile acestor martori ca nefiind corespunzătoare adevărului.

Având în vedere probele administrate în cauză, astfel cum acestea au fost analizate mai sus, instanța reține că inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, respectiv:

Fapta inculpatei A. M. Bogl CCCF JV SRL, care, în perioada octombrie 2006-2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale și în mod repetat, a efectuat lucrări de excavații, de încărcare și de transport a unei cantități de 571.011, 68 mc de pământ, de pe terenul aflat mai întâi în posesia și apoi în proprietatea ., situat în tarlaua 159/1 din extravilanul Comunei Perișoru, județul Călărași,, acțiunile inculpatei având ca rezultat distrugerea și degradarea terenului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere în formă continuată.

Fapta aceleiași inculpate, care, în perioada octombrie 2006-2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale și în mod repetat, a efectuat lucrări de excavații, de încărcare și de transport a unei cantități de 571.011, 68 mc de pământ, de pe terenul aflat mai întâi în posesia și apoi în proprietatea ., situat în tarlaua 159/1 din extravilanul Comunei Perișoru, județul Călărași, fără consimțământul posesorului sau proprietarului terenului, în scopul însușirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt în formă continuată.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, având în vedere succesiunea de legi în timp de la momentul săvârșirii faptelor și până la momentul judecării acestora, instanța apreciază că legea mai favorabilă o reprezintă, în condițiile art,. 5 cp codul penal în vigoare .

Astfel, se constată că, potrivit codului penal anterior, era incriminată distinct în dispozițiile art. 218 cp., distrugerea calificată, ca fiind fapta de distrugere care a avut consecințe deosebit de grave, sancțiunea prevăzută fiind închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

De asemenea, în ceea ce privește infracțiunea de furt, era incriminat potrivit art. 209 alin.4, furtul care a produs consecințe deosebit de grave, fiind sancționat cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, aceasta fiind încadrarea juridică dată prin rechizitoriu, faptelor reținute în sarcina inculpatei.

În codul în vigoare se constată că infracțiunea de distrugere este incriminată doar în forma simplă, potrivit disp. art. 253 alin.1 cp., sancțiunea fiind închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

Și în ceea ce privește infracțiunea de furt se constată că în codul penal în vigoare nu mai este incriminat furtul care a avut consecințe deosebit de grave, iar, potrivit art. 228 alin.1 cp furtul simplu este sancționat cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Având în vedere faptul că formele agravate ale acestor infracțiuni determinate de producerea de consecințe deosebit de grave nu mai sunt incriminate în dispozițiile în vigoare, instanța constată că legea mai favorabilă o reprezintă codul penal în vigoare.

În consecință, în baza art.386 alin.1 cpp., instanța va schimba încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatei .-CCCF JV SRL din infracțiunile de distrugere calificată, prev de art. 218 alin 1 Cp cu aplic art. 41 alin 2 Cp și furt calificat, prev de art. 208 alin 1 - 209 alin 1 lit. a și alin 4 Cp cu aplic art. 41 alin 2 Cp, ambele cu aplic art. 33 lit. a Cp. în infracțiunile prev de art.253 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp și art. 228 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp cu aplic art. 38 alin.1 cp. cu aplic art. 5 cp

În baza art.386 alin.1 cpp., va schimba încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului P. A. din infracțiunile de complicitate la distrugere calificată, prev de art. 26 cp rap la art. 218 alin 1 Cp cu aplic art. 41 alin 2 Cp și complicitate la furt calificat, prev de art. 26 cp rap la art. 208 alin 1 - 209 alin 1 lit. a și alin 4 Cp cu aplic art. 41 alin 2 Cp, ambele cu aplic art. 33 lit. a Cp. în infracțiunile prev de art.48 cp rap la art. 253 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp și art.48 cp rap la art. 228 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp cu aplic art. 38 alin.1 cp. cu aplic art. 5 cp.

Instanța reține astfel că, sub aspectul laturii obiective, infracțiunea de distrugere constă în distrugerea, degradare sau aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia ori împiedicarea măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun.

În speță elementul material al laturii obiective s-a realizat prin executarea lucrărilor de decopertare, excavare, încărcare și transport al unei cantități de pământ de pe terenul în suprafață de 12,37 ha, situat în tarlaua 159/1 din extravilanul comunei Perișoru, aparținând părții civile ..

Urmarea imediată a constat în distrugerea și degradarea terenului.

Astfel, din constatările și concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară pedologică, întocmit în faza de cercetare judecătorească de expertul P. Ș. se reține că, terenul proprietatea părții civile ., era anterior efectuării lucrărilor de excavare-recopertare, un teren de clasa II de calitate cu un număr de 67 puncte de bonitare, iar în prezent terenul cu suprafața de_ mp are o notă medie ponderată de 39 puncte de bonitare și se încadrează în clasa a-IV de calitate.

De asemenea s-a concluzionat că, în stadiul actual terenul poate fi folosit conform destinației de teren arabil, dar la un potențial agricol diminuat cu cca 40-50% față de ințial, ca urmare a lucrărilor de excavare/recoperate, care au generat modificări asupra proprietăților fizico-chimice ale solului .

De asemenea se reține că, potrivit concluziilor raportului de expertiză pedologică, întocmit în faza de urmărire penală de expert pedolog C. S., volumul total dislocat afânat care nu se mai regăsește este de 571.011, 68 mc., iar volumul total dislocat afectat afânat este de 289.228,65 mc.

În ceea ce privește infracțiunea de furt, elementul material al laturii obiective s-a realizat prin luarea unei cantități de 571.011, 68 mc pământ de pe terenul în suprafață de 12,37 ha, situat în tarlaua 159/1 din extravilanul comunei Perișoru, aflat mai întâi în posesia și ulterior în proprietatea ., fără drept și fără consimțământul posesorului sau proprietarului terenului, în scopul însușirii pe nedrept.

În ceea ce privește forma de vinovăție cu care au fost săvârșite faptele, instanța reține că aceasta este intenția.

În acest sens, instanța reține că vinovăția este dovedită de modalitatea în care a acționat inculpata.

Astfel, în primul rând, din probele administrate rezultă că aceasta a încheiat contractul de închiriere cu ., fără a verifica titlul în baza căruia acesta a încheiat acel contract.

În acest sens, se reține decl martorului D. G., dată în faza de urmărire penală în care precizează că el l-a identificat pe A. P., arendașul unei suprafețe de teren, pe care l-a adus la sediul societății pentru a încheia un contract.

De asemenea, martorul B. D. C. V., arată că proprietarul terenului nu a prezentat documente de proprietate și, din acest motiv departamentul topo al societății a elaborat o schiță a terenului, care a reprezentat anexa contractului.

în același timp se reține că și inculpatul Petrulș A. a arătat în declarațiile sale că cei de la A. nu i-au cerut niciodată documentele din care să rezulte dreptul lui de a închiria suprafața respectivă.

În al doilea rând, vinovăția inculpatei rezultă din faptul că, deși, astfel cum a rezultat din probele administrate, în luna octombrie 2006 reprezentanților societății li s-a adus la cunoștință că terenul pe care îl exploatează aparține ., inculpata a continuat lucrările și după acest moment, lucrările continuând inclusiv după data la care . a formulat cerere de chemare în judecată.

Prin urmare, în raport de cele reținute mai sus, se constată că nu pot fi reținute apărările inculpatei, în sensul că la data la care inculpata a încheiat contractul de închiriere cu . nu existau nici cărți funciare și nici date topografice centralizate aferente acestei tarlale, care să permită stricta identificarea acesteia .

De asemenea, se constată că susținerea potrivit căreia lucrările s-au desfășurat în mod public, în timpul zilei, fără ca inculpata să fie vreodată tulburată în utilizarea terenului, în fapt sau în drept, și fără ca vreo persoană fizică ori juridică să fi ridicat vreo pretenție sau obiecție, este contrazisă de probele administrate în cauză, astfel cum acestea au fost anterior analizate, din care rezultă nu numai că reprezentanților societății le-a fost adusă la cunoștință situația juridică a terenului, dar a fost formulată și acțiune de chemare în judecată împotriva inculpatei, aceasta continuând însă efectuarea lucrărilor și în aceste condiții.

În acest context, instanța constată că împrejurarea că inculpata a achitat chiria conform contractului de închiriere, nu este de natură să o exonereze pe aceasta de răspundere.

Din aceleași considerente expuse mai sus, instanța constată că nu se poate reține nici că există cauza de neimputabilitate-eroarea de fapt, în sensul că inculpata nu a cunoscut existența unei stări de fapt, fiind indusă în eroare de către societatea care a închiriat terenul, în primul rând pentru că este culpa inculpatei că nu a verificat titlul pe care îl avea societatea care a închiriat terenul, iar, în al doilea rând, pentru că inculpata a cunoscut începând din luna octombrie 2006 situația juridică a terenului.

În ceea ce îl privește pe inculpatul P. A., în sarcina acestuia se reține săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunile de furt și distrugere săvârșite de inculpata A., constând în aceea că, prin încheierea contractului de închiriere cu privire la suprafața de teren în litigiu a înlesnit săvârșirea acestor infracțiuni.

În ceea ce privește forma de vinovăție cu care acesta a acționat, de asemenea, instanța reține că aceasta este intenția, aspect care rezultă din modalitatea în care a acționat inculpatul.

Astfel, se constată că inculpatul a încheiat un contract de închiriere cu privire la o suprafață de 9 ha teren, având ca obiect folosirea ternului de către chiriaș pentru decaparea stratului vegetal, extracția/depozitarea temporară de pământ circulația autobasculantelor și a utilajelor de șantier, deși nu avea nici un titlu cu privire la acest teren.

Nu se poate reține apărarea inculpatului, în sensul că a fost în eroare cu privire la identificarea suprafeței de teren pe care o deținea în arendă, având în vedere faptul că, așa cum s-a reținut mai sus, din concluziile expertizei tehnice judiciare specialitatea topografie întocmită în faza de urmărire penală rezultă că suprafețele deținute de . în baza contractelor de arendare nu se suprapun peste suprafața deținută de ., acestea nefiind vecine, întrucât terenurile deținute în baza contractelor de arendă sunt situate în parcele si tarlale diferite

De asemenea, din probele administrate a rezultat că în ceea ce privește contractele de arendă, se constată că acestea sunt încheiate de . cu patru dintre proprietari la 24.12.2002 și se referă la suprafețe de teren situate în altă ., în timp ce alte două dintre acestea sunt încheiate în luna iulie 2006, la aproximativ 1 an și jumătate după încheierea contractului de închiriere cu .-CCCF JV SRL.

De asemenea, se constată, din chiar declarațiile inculpatului că acesta a cunoscut la momentul încheierii contractului de închiriere faptul că nu are nici un drept asupra suprafeței închiriate.

Mai mult de atât, instanța reține că, nici în situația în care inculpatul ar fi avut în realitate în arendă suprafața pe care a închiriat-o, acesta nu ar fi avut dreptul să încheie un asemenea contract, întrucât, în baza contractului de arendă el avea doar un drept de administrare a bunului conform destinației sale și nu putea da în locațiune terenul în scopul folosirii acestuia ca groapă de împrumut, în virtutea principiului conform căruia nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are el însuși.

Cu atât mai mult, apărarea inculpatului în sensul că acesta lucra în fapt acele terenuri în urma unor schimburi de terenuri pe care le făcuse cu alte societăți nu poate fi reținută, fiind evident că aceasta nu îi conferea nici un drept cu privire la suprafața de teren respectivă.

Din aceleași considerente nu poate fi reținută nici apărarea inculpatului, în sensul că el nu se consideră vinovat deoarece prin contract inculpata și-a asumat obligația de a recoperta terenul cu strat fertil, întrucât, el nu avea dreptul să încheie contractul în scopul arătat în contract.

În ceea ce privește solicitarea formulată de apărarea inculpatei de a se dispune încetarea procesului penal în condițiile art. 16 lit.e cp., întrucât lipsește o condiție prevăzută de lege pentru punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale împotriva persoanei juridice inculpata A. M. Bogl CCCF JV SRL, motivat de faptul că răspunderea persoanei juridice se poate reține doar în cazurile în care se reține și răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârșirea aceleiași fapte, instanța constată că aceasta este neîntemeiată.

Astfel, instanța reține că, potrivit art. 135 alin.3 cp., răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârșirea aceleiași fapte.

Se constată că aceste dispoziții nu condiționează punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale pentru atragerea răspunderii penale a unei persoane juridice de stabilirea și atragerea concomitentă a răspunderii penale a unei persoane fizice, ci reglementează posibilitatea unui cumul al răspunderii penale a persoanei juridice cu răspunderea penală a persoanei fizice,ceea ce înseamnă că nu se poate admite exonerarea de răspundere penală a persoanei fizice care a contribuit, în orice mod, la săvârșirea aceleiași fapte, doar pe motiv că pentru fapta respectivă răspunde penal și o persoană juridică.

Instanța mai reține că regula instituită în art. 135 alin.3 cp nu presupune obligativitatea punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale împotriva unei persoane fizice sau condamnarea acesteia ori de câte ori este exercitată acțiunea penală și se pronunță o hotărâre de condamnare a persoanei juridice, câtă vreme răspunderea penală a persoanei juridice în dreptul român este o răspundere pentru fapta proprie, deci o răspundere directă.

S-a solicitat, de asemenea, de către apărarea inculpatei încetarea procesului penal în condițiile art. 16 alin.1 lit.e cp., motivat de lipsa plângerii prealabile introduse în termenul legal de 3 luni de la data la care persoana vătămată a luat cunoștință de existența faptei.

Instanța constată, având în vedere motivele invocate, că și această solicitare este nefondată.

Astfel instanța reține că dispozițiile art. 296 cpp prevăd termenul de introducere a plângerii prealabile ca mod de sesizare a organelor de urmărire penală, în timp ce dispozițiile art. 386 alin.2 cpp reglementează situația în care, în cursul judecății se impune schimbarea încadrării juridice într-o infracțiune pentru care nu a fost necesară plângerea prealabilă într-o infracțiune pentru care plângerea prealabilă a persoanei vătămate este necesară pentru continuarea exercitării acțiunii penale.

Se constată astfel că între cele două texte reglementează situații diferite, iar în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 386 alin.2 cpp., în raport de care, la termenul din 3.02.2015, partea vătămată . a înțeles să facă plângere prealabilă împotriva inculpatei . CCCF JV SRL și a inculpatului P. A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, prev de art. 253 alin.1 cp., în condițiile punerii în discuție a schimbării încadrării juridice a faptelor ce formează obiectul judecății.

De asemenea, instanța reține că încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu, respectiv distrugere calificată prev. De art. 218 alin.1 cp. 1969 cu aplic art. 41 alin.2 cp., este corectă, întrucât cuantumul prejudiciului, atât cel reținut prin rechizitoriu, cât și cel reținut de instanță este mai mare de 200.000 lei, astfel cum impune art. art. 146 cp. 1969 pentru reținerea agravării date de producerea consecințelor deosebit de grave, infracțiune pentru care nu era necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate ca și condiție pentru punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpaților instanța reține următoarele:

Potrivit art. 137 cp., pedeapsa principală care se poate aplica persoanei juridice este amenda,

Cuantumul amenzii se stabilește prin sistemul zilelor amendă.

Potrivit dispozițiilor menționate, instanța va stabili numărul zilelor –amendă ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal.

În speță, având în vedere pericolul social concret al faptelor rezultat din modalitatea de săvârșire, împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele, urmarea produsă, instanța va stabili pentru fiecare dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpatei o pedeapsă orientată spre mediu, stabilind un număr de 180 zile amendă.

În ceea ce privește cuantumul sumei corespunzătoare unei zile –amendă, acesta se determină ținând seama de cifra de afaceri, în cazul persoanei juridice cu scop lucrativ.

În cauză, având în vedere că din actele depuse de apărarea inculpatei la dosar rezultă că la finele anului 2013 cifra de afaceri a societății inculpate a fost 0, instanța va orienta cuantumul unei zile amendă spre minim, stabilind suma de 500 lei.

În consecință, în baza art. art.253 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp cu aplic art. 5 cp . cu aplic art. 137 alin.4 lit.b cp. va condamna pe inculpata .-CCCF JV SRL, la pedeapsa amenzii în cuantum de 90.000 lei.

În baza art. 228 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp cu aplic art. 5 cp., cu aplic art. 137 alin.4 lit.b cp. va condamna pe aceeași inculpată la pedeapsa amenzii de 90.000 lei.

În baza art. 38 alin.1, 39 alin.1 lit.c cp va contopi pedepsele astfel stabilite, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 90.000 lei sporită cu 30.000 lei, în final 120.000 lei.

În ceea ce îl privește pe inculpatul P. A., la individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpatului pentru infracțiunile săvârșite, instanța va avea în vedere, pentru fiecare dintre acestea, criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În concret, având în vedere pericolul social al faptelor săvârșite, rezultat din modalitatea de săvârșire, urmarea produsă, contribuția inculpatului la săvârșirea infracțiunii, persoana inculpatului care este necunoscut cu antecedente penale, inculpatul va fi condamnat, astfel

În baza art.48 cp rap la art. 253 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp cu aplic art. 5 cp inculpatul va fi condamnat 2 ani închisoare.

În baza art.48 cp rap la art. 228 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp cu aplic art. 5 cp condamnă inculpatul va fi condamnat la 2 ani închisoare.

Conform art. 38 alin.1, art. 39 alin.1 lit.b cp instanța va contopi pedepsele astfel stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, sporită cu 8 luni închisoare, în final 2 ani și 8 luni închisoare.

Instanța constată totodată, în ceea ce îl privește pe acest inculpat că sunt întrunite condițiile prev de art. 91 cp privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Astfel, pedeapsa aplicată de instanță pentru concursul de infracțiuni este mai mică de 3 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, iar față de conduita inculpatului avută anterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În consecință, în baza art. 91 C. pen. instanța va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit.b C. pen., va impune inculpatului obligația ca pe parcursul termenului de supraveghere să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Ș. cel M., Jud Călărași sau în cadrul Primăriei Călărași, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare

În ceea ce privește latura civilă a cauzei instanța reține că s-a solicitat respingerea acțiunii civile ca inadmisibilă, fiind formulată cu încălcarea autorității de lucru judecat, de către o persoană fără calitate procesuală activă.

Cu privire la acest aspect, instanța reține următoarele:

Potrivit disp. art. 28 alin.2 cpp hotărârea definitivă a instanței civile prin care a fost soluționată acțiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în fața organelor judiciare penale cu privire la existența faptei penale, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia.

De asemenea, instanța reține că, astfel cum s-a statuat în doctrina și practica judiciară, pentru a exista autoritate de lucru judecat într-un proces ca efect al unei hotărâri pronunțate într-un proces anterior, trebuie să fie îndeplinită condiția triplei identități:de persoane, de obiect și de cauză, iar prima hotărâre rămasă definitivă, să fi rezolvat în fond procesul dintre părți.

În cauză, se constată, în primul rând că prin sentința comercială nr. 2272/30.10.2007, pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._ nu a fost soluționat fondul procesului, instanța admițând excepția inadmisibilității cu privire la primul capăt de cerere și excepția lipsei calității procesuale active cu privire la cel de al doilea capăt de cerere.

Pe de altă parte se constată că nu există identitate de obiect între acțiunea exercitată în procesul civil și acțiunea civilă exercitată în procesul penal de față.

În ceea ce privește calitatea procesuală activă a persoanei vătămate, se reține că, infracțiunile de distrugere și furt de care sunt acuzați inculpații, pot fi săvârșite nu numai în dauna proprietarului, ci și în dauna posesorului sau a detentorului, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 228 alin.1 cp și art. 253 alin.1 cp., or, în cauză, astfel cum instanța a reținut, din probele administrate rezultă că, anterior încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, persoana vătămată a dobândit posesia și dreptul de folosință asupra terenului în litigiu, în baza promisiunilor bilaterale de vânzare-cumpărare.

S-a solicitat, de asemenea, respingerea acțiunii civile ca fiind formulată după împlinirea termenului de prescripție extinctivă a dreptului material la acțiune.

Cu privire la această solicitare, instanța reține că, potrivit art. 8 din Decretul nr.167/1958, prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.

În speță, așa cum s-a reținut din probele administrate fapta ilicită s-a săvârșit în formă continuată, în perioada octombrie 2006-2008, prescripția începând să curgă de la data efectuării ultimei acțiuni, astfel că, la data formulării plângerii penale nu se împlinise termenul de prescripție.

Se constată de asemenea că nici la data de 10.08.2010, dată menționată în cererea de constituire de parte civilă, termenul de prescripție nu se împlinise.

Totodată, instanța reține că, în condițiile în care cererea de constituire de parte civilă nu este datată nu se poate reține că aceasta a fost făcută după expirarea termenului de prescripție

Pe fondul cererii, instanța constată că, în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale prev de art. 998-999 C Civ.

Astfel, în cauză astfel cum s-a reținut mai sus, s-a dovedit existența faptelor ilicite în sarcina ambilor inculpați, precum și a vinovăției acestora.

În ceea ce privește urmările faptelor inculpaților, astfel cum s-a reținut mai sus, prin expertizele judiciare întocmite în faza de urmărire penală și în faza de cercetare judecătorească, s-au constatat următoarele:

lucrările de decopertare, excavare, extragere și recopertare au fost realizate pe toată suprafața de 12, 37 ha, proprietate a ..

volumul de pământ dislocat compact și excavat (pământ,care nu mai există) este de 352.470,52 mc, iar volumul de pământ dislocat afectat ( modificat genetic) este de 375.997,24 mc (filele nr.16-26, vol. 2).

volumul total dislocat afânat care nu se mai regăsește este de 571.011, 68 mc., iar volumul total dislocat afectat afânat este de 289.228,65 mc.

terenul excavat are un nivel al suprafeței scăzut în medie cu 4 metri față de parcelele vecine. Scăderea nivelului suprafeței față de parcelele vecine a degradat solul atât din punct de vedere agricol cât și pentru folosirea în alte scopuri, din cauza apropierii de nivelul pânzei freatice.

S-a mai constatat că terenul proprietatea părții civile ., era anterior efectuării lucrărilor de excavare-recopertare, un teren de clasa II de calitate cu un număr de 67 puncte de bonitare, iar în prezent terenul cu suprafața de_ mp are o notă medie ponderată de 39 puncte de bonitare și se încadrează în clasa a-IV de calitate.

De asemenea s-a concluzionat că, în stadiul actual terenul poate fi folosit conform destinației de teren arabil, dar la un potențial agricol diminuat cu cca 40-50% față de ințial, ca urmare a lucrărilor de excavare/recopertare, care au generat modificări asupra proprietăților fizico-chimice ale solului .

Instanța mai reține că, în faza de cercetare judecătorească s-a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea construcții-evaluare imobiliară, având următoarele obiective:

să se stabilească valoarea de piață a terenului proprietatea părții civile s.c. A. B. S.R.L. (teren astfel cum a fost identificat în expertiza topografică efectuată în cursul urmăririi penale) – în starea sa inițială, în lipsa oricărei intervenții asupra acestuia din partea inculpatei, potrivit conformației pedologice și destinației sale ca teren agricol;

să se stabilească pe bază de deviz cantitățile de materii prime, materiale și lucrări necesare pentru readucerea terenului în discuție la starea anterioară efectuării de lucrări de excavare/recopertare;

să se stabilească valoarea de piață a cantităților de materii prime, materiale și lucrări necesare pentru readucerea terenului în discuție la starea anterioară efectuării de lucrări de excavare/recopertare;

să se stabilească valoarea eventualului prejudiciu suferit de partea civilă s.c. A. B. S.R.L. ca urmare a lucrărilor de excavare/recopertare efectuate pe terenul în discuție de inculpata s.c. A. M. Bogl-CCCF JV S.R.L.

Instanța reține că, potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit în cauză s-a stabilit că valoarea de piață a terenului proprietatea părții civile . ( teren astfel cum a fost identificat în expertiza topografică efectuată în cursul urmăririi penale)-în starea sa inițială, în lipsa oricărei intervenții asupra acestuia din partea inculpatei, potrivit conformației pedologice și destinației sale ca teren agricol este în cuantum de 47.600 Euro.

De asemenea, se reține că, potrivit concluziilor aceluiași raport de expertiză, astfel cum au fost modificate prin răspunsul expertului la obiecțiuni, valoarea de piață ( fără TVA) a cantităților de materiale, manoperă și utilaje necesare pentru readucerea terenului în litigiu la starea lui inițială, anterioară efectuării de lucrări de excavare/decopertare de către inculpata . CCCF JV SRL a fost stabilită în trei variante de calcul, în funcție de cantitatea totală de material pământos care trebuie pusă în operă, respectiv:

Varianta I_ lei

Varianta II 54.147.768 lei

Varianta III 49.630.959 lei

Astfel, conform variantei I, operația presupune excavarea mecanizată a unui volum de 375.997 mc. Și împrăștierea mecanizată a unui volum de 947.007 mc. de pământ

Conform variantei II, operația presupune compactarea mecanizată a unui volum de 289.228 mc și împrăștierea mecanizată a unui volum de 571.010 mc de pământ.

Varianta III este derivată din varianta II, considerându-se că este posibil ca nu toată suprafața fundului gropii să fie compactată cu aceiași intensitate, astfel încât volumele corespunzătoare de compactare, transport pământ și udare au fost reduse cu 25%

La data de 17.06.2014, partea civilă ., în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin.5 cpp., și-a majorat întinderea pretențiilor de la valoarea de 47.741.970,06 lei la valoarea de 54.147.768 lei, reprezentând valoarea de piață a cantităților de materii prime, materiale și lucrări necesare pentru readucerea terenului la starea anterioară efectuării de către A. M. Bogl CCCF JV STRL a lucrărilor de excavare/decopertare, conform Variantei II a expertizei tehnice construcții evaluare imobiliară întocmită de expertul Marcov E., stabilită în urma răspunsului la obiecțiunile inculpatei.

În ceea ce privește modalitatea de reparare a prejudiciului, partea civilă, prin apărător, a arătat că solicită repararea în natură.

În motivarea acestei cereri s-a arătat că, în speță, față de specificul materialelor sustrase, respectiv a stratului argilos care a fost utilizat în activitatea sa de către A., nu mai este posibilă restituirea în natură a acestuia, motiv pentru care, se impune obligarea inculpaților în solidar la plata contravalorii materialelor și reparațiilor necesare aducerii în starea inițială a terenului, astfel încât partea civilă să fie în măsură să realizeze obiectivul de investiții pentru care a achiziționat terenul în litigiu.

Astfel, s-a arătat că, având în vedere că, în speță, este posibilă repararea în natură a prejudiciului, nu poate fi acceptată ideea unei reparații prin echivalent a prejudiciului, respectiv înlocuirea suprafeței de teren adusă în stare de neîntrebuințare de către inculpați, cu o altă suprafață de teren și nici măcar a acordării contravalorii de piață a terenului, în condițiile în care partea civilă urmărește să utilizeze terenul achiziționat în scopul exploatării acestuia.

S-a mai arătat că, în doctrina de specialitate s-a reținut că repararea prin echivalent a prejudiciului se face ori de câte ori repararea în natură a prejudiciului nu este posibilă, ori dacă victima nu este interesată de repararea în natură a prejudiciului, atunci când aceasta este posibilă.

S-a arătat astfel că, nu poate fi reținută ideea unei obligații alternative, în speță prevalând repararea întocmai a pagubei, respectiv repararea prejudiciului în natură, în condițiile în care, în speță, astfel cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză, este posibilă readucerea suprafeței de teren deținută de partea civilă, în starea inițială, în vederea dezvoltării complexului agroindustrial.

Or, în contextul în care partea civilă și-a manifestat în mod neechivoc dorința de a beneficia de repararea în natură a prejudiciului produs, prin obligarea inculpaților la plata contravalorii materialelor necesare aducerii bunului distrus în starea inițială, a dispune obligarea inculpaților la înlocuirea suprafeței de teren distruse cu o altă suprafață de teren, sau a dispune obligarea inculpaților la achitarea contravalorii de piață a terenului, ar echivala, în primul rând, cu încălcarea principiului reparării în natură, care prevalează, iar, în al doilea rând, cu încălcarea principiului disponibilității părților.

În concluzie, s-a arătat că, în condițiile în care motivul care a stat la baza achiziționării de către partea civilă a terenului în litigiu a fost dezvoltarea unui Complex Agroindustrial în zonă, despăgubirile constând în valoarea de piață a terenului, nu sunt apte să acopere prejudiciul suferit de A. B. și nici să contribuie la îndeplinirea obiectivului pentru care partea civilă a achiziționat terenul.

Cu privire la solicitarea părții civile privind repararea în natură a prejudiciului prin obligarea inculpaților la plata contravalorii materialelor și lucrărilor necesare aducerii bunului distrus în starea inițială, instanța reține următoarele:

Repararea prejudiciului este o finalitate principală a răspunderii civile și, totodată, obiect al acțiunii în responsabilitate civilă, care constă în repunerea celui păgubit în situația patrimonială anterioară păgubirii și reîntregirea patrimoniului acestuia, lezat prin fapta ilicită de către făptuitor, astfel încât elementele sale active să atingă valoarea pe acre ar fi avut-o dacă fapta ilicită nu ar fi fost săvârșită.

Prin repararea prejudiciului se înlătură sau se compensează efectele negative ale faptei ilicite păgubitoare.

Repararea prejudiciului se poate face în două moduri:în natură și prin echivalent bănesc, în ambele cazuri ea fiind cârmuită de următoarele principii directoare:

-întinderea reparației trebuie să coincidă cu întinderea prejudiciului;stabilirea despăgubirilor se face exclusiv în funcție de valoarea pagubei, alte elemente fiind irelevante sub acest aspect

-repararea trebuie să fie justă și integrală, astfel încât să asigure înlăturarea sau compensarea tuturor consecințelor negative cauzate prin fapta ilicită;ea nu poate depăși mărimea prejudiciului, pentru că s-ar pierde caracterul indemnitar și s-ar transforma într-o sursă de îmbogățire fără justă cauză a victimei, și nici nu trebuie să fie inferioară prejudiciului, deoarece astfel o parte a acestuia ar rămâne nereparată.

-în măsura posibilului, repararea trebuie să se facă în natură, pentru că numai astfel ea este aptă să repună cu adevărat și cât mai deplin victima în starea anterioară păgubirii;ea poate îmbrăca forma unei despăgubiri ori de câte ori repararea în natură a prejudiciului nu este posibilă, ori dacă victima nu este interesată de repararea în natură a prejudiciului, atunci când aceasta este posibilă.

Astfel, instanța reține că despăgubirea trebuie să acopere întotdeauna întregul prejudiciu cauzat pentru a se putea ajunge în acest mod la restabilirea situației anterioare, la înlăturarea în întregime a efectelor păgubitoare cauzate.

Pentru realizarea acestui scop, mijlocul cel mai adecvat îl constituie, desigur, repararea în natură, însă, având în vedere doctrina și practica judiciară, instanța reține că, în speță repararea în natură ar fi presupus obligarea inculpaților să predea un teren de același fel cu cel distrus, ori să repare pe cheltuiala lor stricăciunile pricinuite.

Se constată astfel că cererea formulată de partea civilă cu privire la obligarea inculpaților la plata contravalorii materialelor și lucrărilor necesare aducerii bunului distrus în starea inițială, contrar susținerii acesteia, nu este o cerere de repare în natură a prejudiciului, ci este o cerere de reparare în echivalent.

În aceste condiții, având în vedere principiul disponibilității acțiunii civile și faptul că, doar formal s-a solicitat repararea în natură, în concret cererea formulată fiind o cerere de reparare prin echivalent, instanța va dispune în consecință repararea prin echivalent.

În ceea ce privește întinderea prejudiciului, instanța va avea în vedere că, așa cum s-a reținut mai sus, repararea prejudiciului constă în repunerea celui păgubit în situația patrimonială anterioară păgubirii și reîntregirea patrimoniului acestuia, lezat prin fapta ilicită de către făptuitor, astfel încât elementele sale active să atingă valoarea pe care ar fi avut-o dacă fapta ilicită nu ar fi fost săvârșită.

În speță, instanța constată că nu se poate reține că patrimoniul părții civile a fost diminuat cu suma reprezentând contravalorii materialelor și lucrărilor necesare aducerii bunului distrus în starea inițială, întrucât nici înainte de săvârșirea faptei ilicite nu avea această sumă în patrimoniu.

În realitate partea civilă avea în patrimoniu un bun care a fost distrus prin fapta ilicită, patrimoniul ei fiind diminuat în consecință cu contravaloarea bunului distrus.

În consecință, instanța apreciază că obligarea inculpaților la plata sumei reprezentând valoarea de circulație a suprafeței de teren distruse în urma acțiunilor acestora reprezintă o reparație în întregime a prejudiciului.

În ceea ce privește susținerea părții civile în sensul că o despăgubire constând în contravaloarea valorii de piață a terenului nu este de natură să acopere prejudiciul suferit și nici să contribuie la îndeplinirea obiectivului pentru care a achiziționat terenul, respectiv dezvoltarea unui complex Agroindustrial în zonă, instanța consttaă că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că, deși, conform susținerilor părții civile terenul ce face obiectul litigiului întrunea cerințele necesare în vederea construirii unei asemenea teren, aceste caracteristici, determinate de poziție, suprafață, utilități nu sunt de asemenea natură încât să se poată susține că nu pot fi îndeplinite și de un alt teren, de aceeași suprafață, situat în aceeași zonă sau în altă zonă limitrofă autostrăzii

Astfel, chiar din decizia asociatului unic al ., rezultă că intenția părții civile nu a fost aceea de a achiziționa în mod special acest teren, ci aceea de a achiziționa o suprafață de 10-15 ha, teren limitrof zonei de construire a Autostrăzii A2, situat pe raza comunelor Drajna, Perișoru, Jegălia, B., pentru construirea unui Complex Agroindustrial.

Prin urmare, nu se poate reține că, doar prin refacerea acestui teren se poate realiza obiectivul părții civile privind construirea complexului agroindustrial.

Pentru aceste considerente, în baza art. 397 alin.1 cpp cu ref la art.25 alin.1 cpp cu ref la art. 1357 C.Civ., instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă . și va obligă inculpații în solidar, iar pe inculpatul P. A. în solidar și cu partea responsabilă civilmente . la plata sumei de 47.600 Euro ( echivalent în lei la data plății) către partea civilă ., reprezentând contravaloarea prejudiciului.

În consecință, în baza art. 404 alin.4 lit.c cpp va ridică măsura sechestrului instituit prin ordonanța procurorului din data de 3.09.2010 asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatei .-CCCF JV SRL.

Va menține sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de bani datorate cu orice titlu de către terțe persona . CCCF JV SRL, până la concurența sumei de 47.600 Euro.

În baza art. 274 cpp va obliga inculpații, fiecare la câte 3.000 lei cheltuieli judiciare către stat. (se vor achita la oficiile poștale în contul

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art.386 alin.1 cpp., schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatei .-CCCF JV SRL din infracțiunile de distrugere calificată, prev de art. 218 alin 1 Cp cu aplic art. 41 alin 2 Cp și furt calificat, prev de art. 208 alin 1 - 209 alin 1 lit. a și alin 4 Cp cu aplic art. 41 alin 2 Cp, ambele cu aplic art. 33 lit. a Cp. în infracțiunile prev de art.253 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp și art. 228 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp cu aplic art. 38 alin.1 cp. cu aplic art. 5 cp

În baza art.386 alin.1 cpp., schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului P. A. din infracțiunile de complicitate la distrugere calificată, prev de art. 26 cp rap la art. 218 alin 1 Cp cu aplic art. 41 alin 2 Cp și complicitate la furt calificat, prev de art. 26 cp rap la art. 208 alin 1 - 209 alin 1 lit. a și alin 4 Cp cu aplic art. 41 alin 2 Cp, ambele cu aplic art. 33 lit. a Cp. în infracțiunile prev de art.48 cp rap la art. 253 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp și art.48 cp rap la art. 228 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp cu aplic art. 38 alin.1 cp. cu aplic art. 5 cp.

În baza art. art.253 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp cu aplic art. 5 cp . cu aplic art. 137 alin.4 lit.b cp. condamnă pe inculpata .-CCCF JV SRL, persoană juridică română, înmatriculată în Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București sub nr. J_, CUI_, cu sediul social în sector 5, București, .. 70, . domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCA BURDUSAN SI ASOCIAȚII cu sediul în București, ., sector 1, la pedeapsa amenzii în cuantum de 90.000 lei.

În baza art. 228 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp cu aplic art. 5 cp., cu aplic art. 137 alin.4 lit.b cp. condamnă pe aceeași inculpată la pedeapsa amenzii de 90.000 lei.

În baza art. 38 alin.1, 39 alin.1 lit.c cp contopește pedepsele astfel stabilite, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 90.000 lei sporită cu 30.000 lei, în final 120.000 lei.

În baza art.48 cp rap la art. 253 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp cu aplic art. 5 cp condamnă pe inculpatul P. A. (fiul lui D. și L., născut la data de 09.05.1960, în mun. Roșiori de Vede, jud. Teleorman, domiciliat în ., ., Județul CĂLĂRAȘI, CNP-_) la 2 ani închisoare.

În baza art.48 cp rap la art. 228 alin.1 cp cu aplic art. 35 alin.1 cp cu aplic art. 5 cp condamnă pe același inculpat la 2 ani închisoare.

Conform art. 38 alin.1, art. 39 alin.1 lit.b cp contopește pedepsele astfel stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, sporită cu 8 luni închisoare, în final 2 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit.b C. pen., impune inculpatului obligația ca pe parcursul termenului de supraveghere să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Ș. cel M., Jud Călărași sau în cadrul Primăriei Călărași, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare

În baza art. 397 alin.1 cpp cu ref la art.25 alin.1 cpp cu ref la art. 1357 C.Civ.,admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă . cu sediul în sector 2, București, . și obligă inculpații în solidar, iar pe inculpatul P. A. în solidar și cu partea responsabilă civilmente . cu sediul în ., S. cel M., J. CĂLĂRAȘI la plata sumei de 47.600 Euro ( echivalent în lei la data plății) către partea civilă ., reprezentând contravaloarea prejudiciului.

În baza art. 404 alin.4 lit.c cpp ridică măsura sechestrului instituit prin ordonanța procurorului din data de 3.09.2010 asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatei .-CCCF JV SRL.

Menține sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de bani datorate cu orice titlu de către terțe persona . CCCF JV SRL, până la concurența sumei de 47.600 Euro.

În baza art. 274 cpp obligă inculpații, fiecare la câte 3.000 lei cheltuieli judiciare către stat. (se vor achita la oficiile poștale în contul RO16TREZ7035032XXX005227, cod fiscal_, deschis la Trezoreria sectorului 3).

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 17.02.2015

Președinte, Grefier

Red.E.A./6 ex.

Tehnored. C.C. 19 Februarie 2015

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 438/2015....		Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Plângere conform art. 39 din Legea 254/2013. Sentința nr. 895/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 442/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI Plângere conform art. 39 din Legea 254/2013. Sentința nr. 449/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 438/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 2619/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI Furt. Art.228 NCP. Încheierea nr. 30/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 2617/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI Plângere conform art. 39 din Legea 254/2013. Sentința nr. 1366/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI