Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 1595/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1595/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 13-08-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Sentința penală nr. 1595
Ședința publică de la 13 august 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - A. I.
GREFIER – A. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București, a fost reprezentat de procuror I. G..
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe petentul N. C. D., având ca obiect liberarea condiționată (art.587 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, aflat în detenție, personal și asistat de avocat desemnat din oficiu L. G., care depune delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2015 emisă de Baroul București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței atașarea la dosarul cauzei a relațiilor solicitate de la locul de detenție al petentului; de asemenea, arată că petentul a înaintat o declarație prin care arată că nu a formulat prezenta cerere și nu și-o însușește.
Instanța permite apărătorului din oficiu să ia legătura cu petentul.
Petentul, personal, arată că la acest moment înțelege să își retragă declarația prin care a arătat că nu a formulat prezenta cerere și nu și-o însușește.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul petentului solicită respingerea cererii ca inadmisibilă, față de relațiile comunicate de către locul de detenție al petentului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii, ca inadmisibilă, având în vedere că prin sentința penală nr.251/28.01.2015 a Judecătoriei G., definitivă prin decizia penală nr.151/09.04.2015 a Tribunalului G. s-a respins cererea de liberare condiționată formulată de petent și s-a fixat termen de reiterare la 08.10.2015.
Petentul, personal, arată că până în prezent a executat 3 ani din pedeapsa de 3 ani și 6 luni la care a fost condamnat, a participat la programele și activitățile organizate în cadrul secției de deținere, suferă de hepatită, este cazat într-o cameră de 19 mp împreună cu 12 inși. În final, arată că, de curând, în 4 zile s-au spânzurat 3 deținuți.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de fata, constata:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 21.07.2015 sub nr._, condamnatul N. C. D. a solicitat liberarea condiționată, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege în acest sens.
La dosar, s-au atașat relații de la Penitenciarul Rahova, respectiv adresa nr.I/_/03.08.2015, însoțită de copia mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.2562/2014 emis de Judecătoria G., procesul verbal nr.2/15.01.2015 al Comisiei de propuneri pentru liberare condiționată, caracterizarea petentului și copia sentinței penale nr.251/2015 a Judecătoriei G..
Analizând actele și lucrările dosarului, Instanța reține următoarele:
Petentul condamnat se află în executarea pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2173/2014 a Judecătoriei G. definitivă prin decizia penală nr. 830/2014 pronunțată de Tribunalul G..
Executarea pedepsei a început la data de 05.10.2012 și urmează să expire la data de 02.04.2016.
Pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, condamnatul trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 852 de zile, petentul fiind analizat în comisia de propuneri pentru liberare condiționată la data de 15.01.2015 când s-a fixat termen pentru reiterarea cererii la data de 14.09.2015.
Cu privire la legea aplicabilă prezentei cauze instanța urmează a avea în vedere că prin decizia nr. 214 din 16 iunie 1997 a Curții Constituționale, s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor Legii nr. 140/1996 care înăspreau condițiile privind acordarea liberării condiționate și care totodată urmau a se aplica și pentru condamnările aplicate anterior intrării în vigoare a legii.
Astfel în considerentele deciziei se arată că aceste prevederi referitoare la incidența legii penale în raport cu faptele săvârșite anterior intrării în vigoare sunt însă în vădită contradicție cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, precum și cu prevederile art. 13 din Codul penal, care consacra principiul legii mai favorabile în cazul situațiilor tranzitorii în succesiunea legilor penale. Incidența dispozițiilor Legii nr. 140/1996 pentru modificarea și completarea Codului penal, în raport cu faptele și cu persoanele, este guvernata de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, care, consfințind regula ca legea dispune numai pentru viitor, admit ca unica excepție legea penală mai favorabilă. Aceste reguli referitoare la succesiunea legilor penale privesc atât legea în ansamblul sau, cat și fiecare dintre normele și instituțiile sale în parte, cum este cazul liberării condiționate.
Situația tranzitorie în succesiunea legilor penale se ivește, dacă de la data săvârșirii infracțiunii, când ia naștere raportul juridic penal de conflict, și până la încetarea sau stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, iar uneori până la înlăturarea consecințelor condamnării prin reabilitare, au intervenit una sau mai multe legi penale. Legea aplicabilă este totdeauna legea cea mai favorabilă. În cazul instituției liberării condiționate, situația tranzitorie se creează, de asemenea, la data săvârșirii infracțiunii și durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei detențiunii pe viața sau a pedepsei închisorii. Intervenția, în acest interval, a unei legi penale care modifica instituția liberării condiționat, face ca determinarea legii aplicabile să se efectueze potrivit regulilor înscrise în art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 13 alin. 1 din Codul penal, independent de data la care sentința de condamnare a rămas definitivă.
Din compararea celor două texte de lege rezultă că legea mai favorabilă în ceea ce privește liberarea condiționată este reprezentată de Codul Penal din 1969, noul Cod Penal introducând o . condiții suplimentare cum sunt de exemplu cele privind acoperirea prejudiciului, regimul în executarea căruia se află condamnatul.
Având în vedere aceste considerente instanța va examina prezenta cerere prin raportare la dispozițiile art. 59 din Codul Penal din 1969.
Potrivit acestui text de lege după ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.
În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. 1 se ține seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz însă, liberarea condiționată nu poate fi acordată înainte de executarea efectivă a cel puțin o jumătate din durata pedepsei când aceasta nu depășește 10 ani și a cel puțin două treimi când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
Deși nu este prevăzută expres, din ansamblul reglementării liberării condiționate rezultă și o altă condiție: în cazul în care situația persoanei condamnate a fost examinată și s-a stabilit un termen de reiterare, acest termen trebuie să se fi împlinit.
În ceea ce privește situația petentului instanța constată că acesta a fost analizat la data de 15.01.2015 – procesul verbal nr. 2 – în urma căruia Comisia a propus amânarea până la data de 14.09.2015 iar prin sentința penală nr.251/28.01.2015 a Judecătoriei G., definitivă prin decizia penală nr.151/09.04.2015 a Tribunalului G. s-a respins cererea de liberare condiționată formulată de petent și s-a fixat termen de reiterare la 08.10.2015.
D. urmare, va ca inadmisibilă cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat N. C. D..
Va constata că prin sentința penală nr. 251 din 28.01.2015 a Judecătoriei G. def prin decizia penală nr. 151 din 9.04.2015 a Tribunalului G. s-a fixat termen de reexaminare la 8.10.2015.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. va obliga contestatorul la plata sumei de 300 de lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 130 de lei va rămâne în sarcina statului și urmează a se avansa din fondurile MJ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca inadmisibilă cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat N. C. D. (fiul lui G. și M., ns. la data de 09.10.1991, CNP_, deținut în Penitenciarul Rahova).
Constată că prin sentința penală nr. 251 din 28.01.2015 a Judecătoriei G. def prin decizia penală nr. 151 din 9.04.2015 a Tribunalului G. s-a fixat termen de reexaminare la 8.10.2015.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. obligă contestatorul la plata sumei de 300 de lei cheltuieli judiciare către stat (se vor achita la oficiile poștale în contul RO16TREZ7035032XXX005227, cod fiscal_, deschis la Trezoreria sectorului 3 București). Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 130 de lei rămâne în sarcina statului și urmează a se avansa din fondurile MJ.
Cu contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.08.2015.
Președinte, Grefier,
Red. A.I./tehnored.A.D.
6 ex./16.08.2015
| ← Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP.... | Plângere conform art. 39 din Legea 254/2013. Sentința nr.... → |
|---|
