Plângere conform art. 56 din Legea 254/2013. Sentința nr. 1975/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1975/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 06-10-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 1975/2015
Ședința publică de la 06 Octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – E. A.
GREFIER -C. C.
Ministerul Public- P. de pe lângă Judecătoria sectorului 5 este reprezentat de procuror C. P..
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe petentul P. R. și pe intimatul M. B. A., având ca obiect plângere conform art. 56 din Legea 254/2013
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul M. B. A., reprezentat de avocat Galița M., desemnat din oficiu, lipsind petentul - P. R..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că, intimatul a solicitat prin cererea depusă la dosar, judecarea cauzei în lipsă conform art. 364 alin.4 cpp.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul petentului solicită respingerea plângerii formulate de către petentul P. R. și menținerea încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la P. R. .
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației formulate de către petent, urmând să se aibă în vedere decizia nr. 222/2.04.2015 a Curții Constituționale.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, la data de 20.08.2015, sub nr._ /302/2015, petentul P. R. a formulat contestație împotriva încheierii nr. 842/12.08.2015, pronunțată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la P. R..
În motivarea contestației s-a arătat că, în fapt, prin încheierea pronunțată de judecătorul supraveghere a privării de libertate de la P. București R. în baza art. 56 din Legii nr. 254/2013, a admis cererea înregistrată la data de 31.07.2015, sub nr. 889/2015, formulată de petentul M. B. A. (fiul lui A. și G., născut la data de 19.01.1974), a obligat administrația Penitenciarului R. să acorde petentului vizita intimă cu soția sa, M. I. A., în limita drepturilor legale de care poate beneficia petentul aflat în regim de arest preventiv.
Față de încheierea de ședință a judecătorului de supraveghere a privării de libertate, P. București R. consideră că: încheiere este netemeinică și nelegală .
Pe fondul cauzei, prin plângerea înregistrată la data de 31.07.2015, sub nr. 889/2015, petentul M. B. A. a arătat că i s-a încâlcat de către P. R. dreptul la vizită intimă cu soția sa, M. I. A..
In motivarea plângerii formulate, petentul a arătat că în mod nejustificat i s-a respins cererea adresată administrației penitenciarului în sensul de a beneficia de vizită intimă cu soția sa, M. I. A..
Petentul a fost audiat de judecătorul de supraveghere a privării de libertate în condițiile art. 56 alin. 3 din Legea 254/2013.
Judecătorul de supraveghere a privirii de libertate a reținut că prin Decizia Curții Constituționale nr. 222/02.04.2015 publicată n Monitorul Oficial nr. 380 din 02.06.2015, au fost declarate ca neconstituționale dispozițiile a1. 69 alin. 1 lit. b și dispozițiile art. 110 alin, | 1 lit. b din Legea 254/2013, acestea din urmă excluzând persoanele arestate preventiv de la aplicarea dispozițiilor art. 69 din capitolul V Titlul III al Legii 254/2013, dispoziții care reglementează dreptul la vizită intimă. Ca atare, în condițiile în care decizia Curții Constituțional^ este definitivă și general obligatorie și a expirat termenul de 45 de zile prevăzut de dispozițiile art. 147 alin. 1 teza a II - a din Constituția României, rezultă că, potrivit art. 110 alin. 1 din Legea 254/2013, prevederile titlului I, titlului II precum și ale cap II, IV - VI și IX din titlul III al Legii 254/2013 se aplică în mod corespunzător și persoanelor J arestate preventiv, cu excepțiile prevăzute la lit. a, c, d, e, fale articolului menționat.
Conform verificărilor efectuate în aplicația informatizată, judecătorul d® supraveghere a privării de libertate reține că petentul aflat în regim de arest preventiv A participat în mod constant la activitățile socio-educative desfășurate în cadrul locului de deținere (dezbateri, activități religioase, artizanat, activități sportive, concursuri tematice), petentul nefiind sancționat disciplinar în ultimele 6 luni.
Analizând actele dosarului, judecătorul de supraveghere a privării de libertate a admis cererea înregistrată la data de 31.07.2015, sub nr. 889/2015, formulată de petentul M. B. A. (fiul lui A. și G., născut la data de 19.01.1974), fiind obligat administrația Penitenciarului R. să acorde petentului vizita intimă cu soția sa, M. I. A., în limita drepturilor legale de care poate beneficia petentul aflat In regim de arest preventiv.
S-a arătat că, Judecătorul de supraveghere a privării de libertate nu a avut în vedere prevederile adresa Administrației Naționale a Penitenciarelor nr._ din data de 10.06.2015, care exclude persoanele arestate preventiv de la aplicarea dispozițiilor art. 69 din capitolul V Titlul III al Legii 254/2013, dispoziții care reglementează dreptul la vizită intimă.
Pentru considerentele mai sus menționate, s-a solicitat admiterea contestației, și modificarea încheierii atacate în sensul respingerii cererii ca neîntemeiate a persoanei private de libertate M. B. A..
În drept, s-au invocat dispozițiile art.56 alin 9 din Legea nr. 254/2013 și ale Codului de procedură penală.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că, prin plângerea înregistrată la data de 31.07.2015 sub nr. 889/2015, petentul M. B. a arătat că i se încalcă de către P. R. dreptul la vizită intimă cu soția sa, M. I. A..
În motivarea plângerii formulate, petentul a arătat că, în mod nejustificat i s-a respins cererea adresată administrației penitenciarului în sensul de a beneficia de vizită intimă cu soția sa.
Prin încheierea nr.842/12.08.2015 judecătorul de supraveghere a privării de libertate la P. R., în baza art. 56 alin.6 lit.a din Legea nr.254/2013, a admis plângerea înregistrată sub nr. 889/2015, formulată de petentul M. B. A. (fiul lui A. și G., născut la data de 19.01.1974) și a obligat administrația Penitenciarului R. să acorde petentului vizita intimă cu soția sa, M. I. A., în limita drepturilor legale de care poate beneficia petentul aflat în regim de arest preventiv.
În motivarea acestei soluții, Judecătorul de supraveghere a privirii de libertate a reținut că prin Decizia Curții Constituționale nr. 222/02.04.2015 publicată n Monitorul Oficial nr. 380 din 02.06.2015, au fost declarate ca neconstituționale dispozițiile a1. 69 alin. 1 lit. b și dispozițiile art. 110 alin, | 1 lit. b din Legea 254/2013, acestea din urmă excluzând persoanele arestate preventiv de la aplicarea dispozițiilor art. 69 din capitolul V Titlul III al Legii 254/2013, dispoziții care reglementează dreptul la vizită intimă. Ca atare, în condițiile în care decizia Curții Constituțional^ este definitivă și general obligatorie și a expirat termenul de 45 de zile prevăzut de dispozițiile art. 147 alin. 1 teza a II - a din Constituția României, rezultă că, potrivit art. 110 alin. 1 din Legea 254/2013, prevederile titlului I, titlului II precum și ale cap II, IV - VI și IX din titlul III al Legii 254/2013 se aplică în mod corespunzător și persoanelor J arestate preventiv, cu excepțiile prevăzute la lit. a, c, d, e, fale articolului menționat.
Conform verificărilor efectuate în aplicația informatizată, judecătorul d® supraveghere a privării de libertate reține că petentul aflat în regim de arest preventiv A participat în mod constant la activitățile socio-educative desfășurate în cadrul locului de deținere (dezbateri, activități religioase, artizanat, activități sportive, concursuri tematice), petentul nefiind sancționat disciplinar în ultimele 6 luni.
Instanța reține, din adrsa nr.1/_ din 12.08.2015 a Penitenciarului R., ca petentul M. B. A. a întocmit în cursul lunii iulie 2015 două cereri de acordare a vizitei intime cu soțoa sa, M. I. A., înregistrate cu nr. IV 3230/1.07.2015 și, respectiv nr.IV 3403/8.07.2015.
Se mai reține că aceste cereri nu au fost aprobate de directorul unități, temeiul fiind adresa Administrației Naționale A Penitenciarelor nr._ din 10.06.2015.
Se mai reține că, potrivit ‚art. 69 din Legea nr. 254/2013,
(1) Pot beneficia de vizită intimă persoanele condamnate care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
a) sunt condamnate definitiv și sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate;
b) nu sunt în curs de judecată în calitate de inculpat
c) există o relație de căsătorie, dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie sau, după caz, o relație de parteneriat similară relațiilor stabilite între soți;
d) nu au beneficiat, în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, de permisiunea de ieșire din penitenciar;
e) nu au fost sancționate disciplinar pe o perioadă de 6 luni, anterioară solicitării vizitei intime, sau sancțiunea a fost ridicată;
f) participă activ la programe educaționale, de asistență psihologică și asistență socială ori la muncă.
(2) Persoana condamnată căsătorită poate beneficia de vizită intimă numai cu soțul sau soția.
(3) Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie să fi avut o relație similară relațiilor stabilite între soți anterior datei primirii în penitenciar.
De asemenea, se reține că, potrivit art. 110. –alin.1 lit.b Prevederile titlului I, titlului II, precum și ale cap. II, IV-VI și IX din titlul III, în măsura în care nu contravin dispozițiilor din prezentul titlu, se aplică în mod corespunzător, cu excepția următoarelor dispoziții privind: dreptul la vizită intimă, prevăzut la art. 69 și la art. 75 alin. (3);
Totodată, se reține că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 222/02.04.2015 publicată n Monitorul Oficial nr. 380 din 02.06.2015, au fost declarate ca neconstituționale dispozițiile a1. 69 alin. 1 lit. b și dispozițiile art. 110 alin, | 1 lit. b din Legea 254/2013.
În motivarea acestei decizii s-a reținut că diferența de tratament juridic referitoare la dreptul la vizite intime, așa cum aceasta este prevăzută la art.69 și art.110 alin.(1) lit.b)din Legea nr.254/2013, în reglementarea regimului executării măsurilor preventive privative de libertate, respectiva pedepselor penale definitivenu are o justificare obiectivă și rezonabilă și nu se bazează pe considerente de securitate a activităților desfășurate în locurile de detenție. Prin urmare, această diferență discriminează persoanele arestate preventiv în raport cu cele condamnate la pedepse penale privative de libertate, fiind de natură a contraveni dispozițiilor art. 16 din Legea fundamentală raportate la cele ale art. 26 din Constituție .
Având în vedere faptul că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii de la momentul publicării în Monitorul Oficial, instanța constată că, în mod corect Judecătorul de supraveghere a privării de libertate a admis plângerea formulată de petentul M. B. A., în condițiile în care decizia ANP invocată de către petentă este contrară acestor dispoziții.
Totodată se constată că petentul îndeplinește și celelalte condiții impuse de art. 69 din Legea 254/2013, pentru acordarea dreptului la vizită respectiv, acesta a participat în mod constant la activitățile socio-educative desfășurate în cadrul locului de deținere (dezbateri, activități religioase, artizanat, activități sportive, concursuri tematice) și nu a fost sancționat disciplinar în ultimele 6 luni.
Pentru aceste considerente, în baza art. 56 alin.9 și urm. Legea 254/2013 instanța va respinge ca neîntemeiată contestația formulată de petentul P. București R. împotriva Încheierii nr. 842/12.08.2015 a Judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la P. R. în contradictoriu cu intimatul M. B. A. (fiul lui A. și al lui G., născut la 19 Ianuarie 1974) – deținut în P. București R., .
În baza art. 275 alin. 2 cod procedură penală va obliga petentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocatului oficiu în cuantum de 130 lei se va avansa din fondul MJ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 56 alin.9 și urm. Legea 254/2013 respinge ca neîntemeiată contestația formulată de petentul P. București R. împotriva Încheierii nr. 842/12.08.2015 a Judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la P. R. în contradictoriu cu intimatul M. B. A. (fiul lui A. și al lui G., născut la 19 Ianuarie 1974) – deținut în P. București R., .
În baza art. 275 alin. 2 cod procedură penală obligă petentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat. (se vor achita la oficiile poștale în contul RO16TREZ7035032XXX005227, cod fiscal_, deschis la Trezoreria sectorului 3).
Onorariul avocatului oficiu în cuantum de 130 lei se va avansa din fondul MJ.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 6.10.2015.
Președinte, Grefier,
Red.E.A./6 ex.
Tehnored. C.C. 12 Octombrie 2015
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... | Plângere conform art. 39 din Legea 254/2013. Sentința nr.... → |
|---|
