Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Sentința nr. 505/2015. Judecătoria SLATINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 505/2015 pronunțată de Judecătoria SLATINA la data de 26-05-2015
ROMANIA
JUDECATORIA SLATINA
Dosar penal nr._
Sentința penală nr. 505
Ședința publică din data de 26.05.2015
Instanța constituită din:
Președinte –C. L.
Grefier – M. M. C.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. I.
din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul C. I., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 4957/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpa prev. de art. 192 alin. 1, alin. 2 N.C.P. cu aplicarea art. 5 N.C.P.
Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 19.05.2015, când instanța a rămas în pronunțare conform art. 391 alin 1 C.p.p..
INSTANTA
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina nr. 4957/P/2013 din data de 17.09.2014, înregistrat pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr._ a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul C. I., pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, faptă prev. și ped. de art. 192 alin. 1, alin. 2 NCP cu aplicarea art. 5 NCP.
În fapt, s-a reținut în actul de sesizare că inculpatul, în data de 20.08.2013, în timp ce conducea autoutilitara cu nr. de înmatriculare_ pe DN 64, pe raza comunei Dranovatu, jud. O., a produs un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul numitului Magala C..
Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 31.10.2014, în temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea sesizării instantei cu rechizitoriul nr. 4957/P/2013 emis de P. de pe lângă Judecătoria Slatina, a administrării probelor si a efectuării actelor de urmărire penală. Prin aceeasi instantă s-a dispus începerea judecătii cauzei privind pe inculpatul C. I. pentru infracțiunile de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin.1, alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 5 NCP.
La termenul de judecată din 10.02.2014 a fost audiat inculpatul care nu a recunoscut săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată aratand ca nu se considera vinovat de savarsirea aesteia intrucat la data respectiva circula cu viteza de 76 km/h . care limita de viteza maxima era de 80 km/h. si nu se astepta ca pe acel tronson de drum sa intalneasca vehicule de genul in care se afla victima.
In cursul judecatii s-au constituit parti civile parintii si sora victimei dupa cum urmeaza:
- Magala I., mama victimei cu sumele de 20 000 lei daune materiale si 60 000 euro ( echivalent in lei, la data efectuarii platii) cu titlu de daune morale;
- Magala I., tatal victimei, cu sumele de 20 000 lei daune materiale si 60 000 euro ( echivalent in lei, la data efectuarii platii) cu titlu de daune morale;.
- I. M., sora victimei, cu sumele de 20 000 lei daune materiale si_ euro ( echivalent in lei, la data efectuarii platii) cu titlu de daune morale;
Înainte de a fi începută cercetarea judecătorească, părțile civile au depus cereri în legătură cu pretențiile civile formulate de către acestea.
Pentru dovedirea pretentiilor civile a fost încuviintată si administrata proba cu martorii Badita G. M. si P. L., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei.
In vederea solutionarii laturii penale a cauzei s-a procedat la audierea martorului B. M., din a carui depozitie rezulta ca la data producerii accidentului rutier, se afla in atelajul hipo implicat in accidentul rutier, insa nu a putut furniza date privind producerea acidentului datorita starii de inconstienta in care s-a aflat la data respectiva. Acesta si-a mentinut declaratiile date in cursul urmaririi penale prin care a aratat ca atelajul hipo era condus la data producerii accidentului rutier de catre victima Magala C..
Tot pe parcursul cercetării judecătorești la solicitarea aparatorului inculpatului s–a efectuat adresa catre S.C. AROBS TRANSILVANIA SOFTWARE S.A., societatea care supraveghea prin intermediul echipamentului electronic autoutilitara in cauza, in vederea precizarii vitezei cu care autovehiculul condus de inculpat circula la momentul producerii accidentului.
Din raspunsul inaintat instantei, rezulta ca echipamentul folosit de aceasta societate, este iesit din garantie, nu este un aparat de masurat omologat in vederea determinarii vitezei obiectului monitorizat ci orientativ, nu exista o marja de eroare oficiala de la producator in ce consta calculul vitezei, acesta fiind un instrument de masura orientativ.
In vederea stabilirii momentului accidentului, s-a efectuat adresa catre Serviciul Telecomunicatii Speciale din structura I.P.J. O., in vederea inaintarii CD-ului care continea inregistrarea apelului telefonic cu privire la accidentul din data de 20.08.2013 precum si ora efectuarii apelului telefonic, din raspunsul acestora rezultand ca ora sesizarii autoritatilor cu privire la accidentul de circulatie a fost 06.15.
De asemenea s-a emis adresa catre CNADNR in vederea precizarii daca pe tronsonul de drum DN64, km 338+330 m, pe raza ., la data producerii accidentului exista o limita de viteza, inclusiv temporara, iar in caz afirmativ sa ne precizeze ce limita de viteza exista si daca tronsonul de drum DN64, km 338+330 m, se afla in interiorul ..
Din adresa inaintata instantei, rezulta ca tronsonul de drum mentionat mai sus se afla in interiorul localitatii Dranovatu, existand limitare de viteza la 50 km/h.
Totodată, după . noului Cod de procedură penală, fată de continutul dispozitiilor art. 86 din Codul de procedură penală care defineste calitatea de parte responsabilă civilmente, s-a dispus conceptarea în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a societătii de asigurare S.C. E. ROMANIA, Asigurare-Reasigurare S.A.. Asadar, fată de dispozitiile art. 86 din Codul de procedură penală potrivit cu care Partea responsabilă civilmente este persoana care, potrivit legii civile, are obligatia legală sau conventională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infractiune si care este chemată să răspundă în proces, instanta a apreciat că societatea de asigurare nu mai poate sta în proces în calitate de asigurător ci, în măsura în care se apreciază că se impune angajarea răspunderii civile, de parte responsabilă civilmente.
Din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 20.08.2013, în jurul orelor 16,10, organele de cercetare penală au fost sesizate despre faptul că pe DN 64 la Km. 38+330 m, pe raza loc. Dranovățu, jud. O., s-a produs un accident de circulație soldat cu victime omenești.
Urmare acestei sesizări, lucrătorii de poliție s-au deplasat la fața locului unde, au găsit autoutilitara marca FORD cu nr. de înmatriculare_ staționată pe roți pe partea carosabilă, pe sensul de mers P. - Găneasa cu fața orientată către .:
La fața locului nu au mai fost găsite alte urme de frânare sau târâre care sa aiba legătură cu accidentul rutier.
In urma accidentului rutier autoutilitara implicată în accident a suferit avarii la bara protecție față, capotă motor, far dreapta, parbriz, aripă stânga față, iar căruța a fost distrusă în proporție de 90 %.
In urma accidentului rutier au suferit vătămări corporale B. M., iar M. E. C. a decedat.
Cu ocazia cercetării la fața locului s-a întocmit schița locului faptei și s-au efectuat fotografii judiciare, din care rezultă locul producerii accidentului, obiectele găsite la fața locului pozițiile autoutilitarei și căruței, avariile suferite de acestea.
Din raportul de inspecție tehnică auto din 20.08.2013 rezultă avariile suferite de autoutilitara implicată în accidentul rutier.
Din raportul de constatare medico-legală (autopsie) nr.177/A/09.09.2013 rezultă că moartea numitului M. E. C. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei și dilacerării meningo-cerebrale, consecința unui politraumatism soldat cu o fractură de boltă și bază craniană, fracturi costale multiple, contuzie pulmonară, dilacerare splenică operată.
Leziunile traumatice s-au putut produce posibil prin lovire cu și de corpuri dure, în condițiile politraumatismului de trafic rutier suferit.
Intre leziunile traumatice și deces există legătură de cauzalitate directă necondiționată.
In sângele recoltat de la cadavru s-a evidențiat prezența a 0,15 g %o alcool etilic.
Din buletinul de analiză toxicologă a alcoolemiei nr.1289/1290 din 27.08.2013 a rezultat că numitul B. I. M. care s-a aflat în căruța implicată în accident nu a consumat băuturi alcoolice.
Martorul B. I. M. a declarat că la data de 20.08.2013, în jurul orei 06:00 - 06:20 se afla în căruța condusă de M. E. C. fiind loviți din spate de un autocamion.
Martorul B. I. M. a afirmat că până în momentul producerii evenimentului rutier vizibilitatea era destul de bună, carosabilul era uscat, iar din sens opus nu circula nici un autoturism.
El a menționat că se deplasau cu căruța pe marginea drumului, iar atelajul era echipat la partea din spate cu triunghi reflectorizant.
De asemenea, martorul a precizat că în dimineața respectivă nu erau fenomene ale naturii care să îngreuneze circulația și vizibilitatea pe drumul respectiv, iar la ora producerii accidentului era lumină.
Din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr.1287/1288 din 26.08.2013 a rezultat că inculpatul C. I. nu a consumat băuturi alcoolice.
In cauză s-a efectuat o expertiză tehnică auto din conținutul căreia rezultă că viteza autoutilitarei implicată în accident la momentul impactului cu atelajul a fost de 97,69 km/h, iar viteza maximă legală admisă pe drumurile națională este 90 km /h.
Anterior impactului conducătorul auto nu a observat nicio clipă prezența atelajului în deplasare pe drumul respectiv, astfel, că se confirmă că autovehiculul implicat în accident a avut aceeași valoare, respectiv 97,69 km/h cu viteza auto la momentul survenirii pericolului de accident.
Din conținutul raportului de expertiză tehnică auto rezultă că posibilitățile de evitare a accidentului aparțineau căruțașului, în sensul că nu circule cu atelajul pe drumurile publice, să aibă în dotare un felinar poziționat pe partea laterală stânga a atelajului și să poarte haine cu elemente reflectorizante.
De asemenea, accidentul putea fi evitat și de către conducătorul auto în sensul că trebuia să respecte regimul legal de viteză dar, și să o adapteze permanent la condițiile de drum.
Mai rezultă că, atât căruțașul cât și conducătorul auto au încălcat dispozițiile prev. de OUG 195/2002.
Cu ocazia audierii sale, inculpatul C. loan a declarat că la data de 20.08.2013 în jurul orelor 05:30 - 05:40 în timp ce conducea autoutilitara cu nr._ pe DN 64 pe raza localității Găneasa pe direcția de deplasare D. -Găneasa, având luminile pe fază de întâlnire, a auzit o bubuitură, moment în care s-a declanșat airbegul de la volan iar în cabină s-a făcut un praf alb.
După oprirea autoutilitarei el a constatat că a lovit o căruță în care se aflau două persoane de sex bărbătesc.
Inculpatul a declarat că anterior producerii accidentului nu a observat căruța, întrucât nu avea aplicat nici un element de semnalizare.
In momentul impactului era mai mult întuneric decât lumină, motiv pentru care avea luminile aprinse, iar carosabilul era uscat.
Desi inculpatul a invederat ca nu se considera vinovat de savarsirea faptei intrucat la data respectiva a circulat in mod regulamentar si nu se astepta ca la ora respectiva sa circule pe drumurile publice un atelaj hipo, declaratia sa este contrazisa de materialul probator administrat in cauza, in principal de raportul de expertiza tehnica auto prin care se stabileste ca inculpatul ar fi circulat cu viteza de 97,69 km/h precum, de plansele foto existente la dosarul de urmarire penala si de procesul verbal de cercetare la fata locului care atesta faptul ca de la locul de impact pana in locul in care autoutilitara a reusit sa opreasca a existat o distanta de 59 m..
Pe parcursul cercetărilor inculpatul a depus la dosar adresa nr. 1557/13.08.2014 emisă de AROBS TRANSILVANIA SOFTWARE din care rezultă că informează faptul că datele venite de la dispozitivul cu nr. de identificare IMEI :_ sunt următoarele:
- ultima coordonanță în mișcare de la acest dispozitiv este la data de 20.08.2013 (data producerii accidentului) ora 03:20, cu viteză de 80 km/h;
După această coordonanță mașina a mai transmis o coordonanță la o distanță de 0,39 km față de cea menționată mai sus la data de 20.08.2013 04:37.
Din acel moment nu a mai avut semnal GPS până la ora 05,35:11 în localitatea C. de unde a început să transmită date.
De precizat este faptul că accidentul de circulație s-a produs la data de 20.08.2013 ora 06:10, aspect ce rezultă din procesul verbal de cercetare la fața locului, din declarația martorului B. I. M., din datele inaintate de Serviciul Telecomunicatii Speciale din structura I.P.J. O. care atesta faptul ca apelul catre serviciul de urgenta 112 s-a efectuat la ora 06.15, date coroborate cu declaratia inculpatului care a afirmat ca a anuntat autoritatile dupa aproximativ 6-7 min de la momentul producerii accidentului rutier.
Astfel rezulta ca datele comunicate de AROBS Transilvania sunt anterioare producerii evenimentului rutier și nu au nicio relevanță privind viteza de deplasare a autoutilitarei în momentul impactului cu atelajul menționat mai sus.
De altfel, din procesul verbal de întocmit la data de 11.04.2014 de organele de cercetare penală rezultă că inculpatul C. loan nu a avut de făcut nicio obiecțiune cu privire la expertiza tehnică efectuată în cauză.
S-a constatat că autoutilitara cu nr. de înmatriculare_ condusă de către inculpat era asigurată la .-REASIGURARE .
In ceea ce priveste cererea de schimbare a incadrarii juridice formulata de reprezentantul Ministerului Public, instanta constata ca desi există identitate de conținut și de regim sancționator în ceea ce privește forma agravată a infracțiunii de ucidere din culpă în cele două reglementări succesive (art. 178 alin. (1) și (2) C. pen. anterior și art. 192 alin. (1) și (2) C. pen. în vigoare), dispozitiile din vechea reglementare sunt mai favorabile prin prisma împrejurărilor ce pot constitui circumstanțe atenuante judiciare și a efectelor lor asupra pedepsei principale, dar și a dispozițiilor ce consacră modalitatea de executare a pedepsei susceptibila de a fi aplicata inculpatului.
În drept, fapta inculpatului C. I., constând în aceea că în data de de 20.08.2013, în timp ce conducea, cu viteza peste limita legala prevazuta de lege, autoutilitara cu nr. de înmatriculare_ pe DN 64, pe raza comunei Dranovatu, jud. O., a produs un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul numitului Magala C. intruneste elementele constitutive ale infactiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 1 si 2 C.p..
Sub aspectul laturii subiective, se apreciază că actionând în acest mod - circuland pe un drum national, in interiorul unei localitati unde limita de viteza maxima admisa era de 50 km/h – inculpatul, a prevăzut rezultatul faptei sale dar nu l-a acceptat socotind fara temei ca el nu se va produce retinandu– se ca formă de vinovătie culpa cu prevedere.
Starea de fapt retinută de către instantă si vinovatia inculpatului în săvârsirea ambelor infractiuni este probată cu:
- proces verbal de cercetare la fața locului
- planșe fotografice
- schița locului accidentului de circulație;
- raport de constatare medico – legală nr. 177/A din 22.08.2013;
- raport de exoertiza tehnica auto;
- buletin de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 1900/E din 20.08.2013;
- declarații martori;
- declarații părti civile;
- declarații inculpat C. I.;
- înscrisuri
La individualizarea judiciară a pedepsei pe care o va aplica inculpatului instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C.p., reținând: dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textele, gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite (generat de nerespectarea dispozițiilor legale privind relațiile sociale referitoare la respectarea dreptului la viată al persoanei și cele referitoare la încrederea publică în declaratiile date în fata autoritătilor; reliefat de modalitatea concretă de comitere a faptelor, atitudinea inculpatului după săvârșirea faptelor, încercând să inducă organele de urmărire penală prin prezentarea unor stări de fapt necorespunzătoare adevărului în legătură cu faptele retinute în sarcina sa, persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente
Având în vedere toate argumentele expuse mai sus, urmează ca în baza art. 396 alin. 2 C.p.p. să se dispună condamnarea inculpatului C. I. pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă fapte prev. și ped. de art. 178 alin. 1, 2 la pedeapsa închisorii, aceasta fiind de natură să realizeze scopul educativ și preventiv prev. de art. 52 din Codul penal anterior.
Instanta va face aplicarea dispozitiilor art. 74 alin.1 lit. a C.p. si a art. 76 alin. 1 lit. d) din codul penal anterior retinand in favoarea acestuia circumstanta atenuanta constand in conduita buna a inculpatului inainte de savarsirea faptei cu consecinta coborarii limitei inferioare de pedeapsa sub minimul special prevazut de lege.
Având, însă, în vedere împrejurările concrete în care s-a produs evenimentul rutier soldat cu decesul numitului Magala C. cauzat în mare măsură de comportamentul acestuia, care a condus pe un drum national un atelaj hipo fara a avea in dotare un felinar pozitionat pe partea laterala stanga si nici vesta cu elemente reflectorizante si faptul că inculpatul C. I. a încălcat regimul circulației pe tronsonul respectiv deplasandu-se cu o viteză situată peste limita legală admisă, instanța va reține un grad de contribuție mai mare al victimei la producerea accidentului, stabilind culpa acesteia în proporție de 60%, iar a inculpatului în proporție de 40%.
Cu respectarea limitelor astfel stabilite și ținând cont de considerentele anterior expuse, instanța apreciază că se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea situate sub minimul prevăzut de lege pentru a putea fi astfel îndeplinit scopul preventiv-educativ al pedepsei.
Astfel, instanța va aplica inculpatului C. I. pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, faptă prev. și ped. de art. 178 alin. 1, 2 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, pedeapsa de 6 luni închisoare
În ceea ce privește pedepsa accesorie, instanța reține că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în cauza S. și P. contra României și în cauza Hirst Contra Marii Britanii), exercițiul unui drept poate fi interzis doar în măsura în care există o nedemnitate. În cauză, natura faptelor comise de către inculpat reflectă o atitudine de sfidare a valorilor sociale importante, ceea ce relevă în mod indubitabil existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prev. de art. 64 lit. c teza a II-a și lit. b Co. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat îi vor fi interzise inculpatului pe durata executării pedepsei principale.
În schimb, în ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst contra Marii Britanii – prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea autormată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând o încălcare a art. 3 din protocolul 1 din Convenție – instanța apreciază că în speță, în raport de natura concretă a faptelor comise de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exercițiul acestui drept. De altfel în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia în interesul legii nr. LXXIV∕2008 a Secțiilor Unite.
Totodată, ținând cont de împrejurarea că infracțiunea în discuție nu are nicio legătură cu aspectele referitoare la exercitarea funcției sau profesiei sau cu cele legate de exercitarea autorității părintești, instanța apreciază că nu se impune nici interzicerea exercițiului dreturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. c, d, e C.p.
Cu privire la individualizarea modalității de executare a pedepsei instanța instanța apreciază că scopul pedepsei nu poate fi atins si fara ca pedeapsa aplicata sa fie executata in regim de detentie.
Avind in vedere ca inculpatului urmeaza sa i se aplice o pedeapsa de cel mult 3 ani inchisoare iar acesta nu a mai fost condamanat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, exceptind cazul cind condamnarea intra in vreunul din cazurile prev de art 38 c.p., scopul pedepsei putind fi atins chiar fara executarea acesteia, instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prev de art 81 c.p. in baza acestor prevederi legale urmeaza sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei fixind conform art 82 c.p. termen de incercare pe o durata de 2 ani la care se va adauga durata pedepsei ce va fi aplicata.
In baza art. 359 c.p.p. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art 83 c.p. care atrag revocarea suspendarii conditionate.
Potrivit disp art 71 alin 5 c.p. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii sau a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepselor accesorii.
Astfel in baza art 71 alin 5 c.p. instanta va dispune suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate inculpatului in conditiile art 71 rap la art 64 alin 1lit a teza a II a si b c.p. pe durata suspendarii conditionate a pedepsei.
Sub aspectul laturii civile, instanta constată că, în termenul prevăzut de lege, s-au constituit părți civile în cauză parintii Magala I. si Magala I. cu sumele de_ lei reprezentand daune materiale si 60 000 euro (echivalent in lei la data efectuarii platii) cu titlu de daune morale.
De asemenea, s-a constituit parte civila sora victimei, numita I. M. cu sumele de_ lei reprezentand daune materiale si 45 000 euro (echivalent in lei la data efectuarii platii) cu titlu de daune morale.
În dovedirea prejudiciului material și moral reclamat, părțile civile au solicitat audierea martorilor Badita G. M. si P. L. din depozitiile carora nu rezulta cu certitudin prejudiciul material suferit de partile civile ca urmare a decesului victimei Magala C..
Astfel, in ce privește despăgubirile materiale în sumă de 20 000 lei reprezentând pretinse cheltuieli efectuate cu inmormantarea contravaloarea altor cheltuielilor ocazionate de efectuarea pomenirilor ulterioare ale victimei, instanța constată că acestea nu au fost dovedite, neexistând documente (chitanțe, bonuri fiscale, facturi) care să ateste achiziționarea de către părțile civile a bunurilor la care au făcut referire în memoriul depus și listele atașate la acesta (filele 47-60 dos. instanta). Din depozitia martorului P. L. rezulta ca parintii victimei au imprumutat de la acest martor suma de 1500 lei, insa prin depozitia martorului nu se poate face dovada că respectiva sumă a fost cheltuită în scopul precizat de părțile civile, în lipsa unor înscrisuri care să demonstreze cumpărarea produselor alimentare și a obiectelor menționate.
Referitor la prejudiciul nepatrimonial suferit de partile civile, instanta arată că existența lui este, în mod firesc, prezumată, având în vedere legăturile de rudenie existente între aceștia și victimă, dar este și dovedit cu depoziția martorilor Badita G. M. si P. L..
Din depozitia martorei Badita G. M., rezulta ca intre victima si partea civila I. mariana, existau relatii stranse, petrecandu-si timpul si sarbatorile impreuna. De asemenea aceasta a aratat ca in urma decesului victimei partile civile din prezenta cauza au fost foarte afectate.
De asemenea martorul P. L. a arata ca si in prezent parintii victimei sunt afectati de decesul victimei.
Toate împrejurările menționate formează convingerea instanței cu privire la suferința deosebită cauzată partilor civile prin decesul victimei însă se apreciază că despăgubirile solicitate de aceștia pentru acoperirea prejudiciului moral sunt exagerate, situație în care, pentru a evita îmbogățirea lor fără justă cauză, va limita cuantumul daunelor la suma de câte 30.000 lei pentru fiecare dintre parintii victimei si 25 000 pentru sora victimei, considerată ca reprezentând un echivalent rezonabil al suferinței pricinuite.
Având în vedere aceste considerente, faptul că despăgubirile solicitate și dovedite în speță se încadrează în categoria celor ce pot forma obiectul reparației, conform art. 1381 raportat la art. 1391 alin. (2) și art. 1392 C. civ., precum și materialul probator administrat în cauză, astfel cum a fost expus pe larg în dezvoltările anterioare, instanta apreciază că sunt întrunite în persoana inculpatului C. I., toate condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357 C. civ., însă, față de împrejurarea că faptul prejudiciabil a fost comis din culpa comună a acestuia și a victimei, inculpatul nu poate răspunde decât în măsura în care a contribuit la producerea pagubei, proporțional cu culpa sa (stabilită la 40%), fiind incidente sub acest aspect dispozițiile art. 1371 alin. (1) C. civ. Astfel, referitor la despăgubirile materiale, inculpatul este ținut să răspundă față de partile civile Magala I. si Magala I. în ce privește daunele morale pentru suma de 12 000 lei în raport cu fiecare parte iar fata de partea civila I. M. pentru suma de 10 000 lei (40% din 25.000 lei)
Așa cum rezultă, însă, din actele dosarului, la data de 22 martie 2012, când s-a produs evenimentul rutier, autoturismul condus de inculpat era asigurat de răspundere civilă obligatorie la .-Reasigurare. SA., astfel încât asigurătorul, în baza contractului de asigurare, în temeiul art. 54 alin. (1) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în R., trebuie să răspundă direct față de terțele persoane păgubite prin accidentul de circulație produs de asigurat, despăgubirile acordându-se, astfel cum se prevede în art. 49 și art. 50 din același act normativ, pentru sumele pe care inculpatul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin decesul victimei, respectiv părților civile Magala I., Magala I. si I. M..
Ca urmare, având în vedere că despăgubirile pentru care inculpatul este ținut să răspundă față de părțile civile, în limitele prevăzute de art. 1371 alin. (1) C. civ. și art. 28 alin. (1) din Ordinul nr. 14/2011 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, sunt incluse în categoria celor acoperite de contractul de asigurare, asigurătorul .-Reasigurare. SA urmând a fi obligat în mod direct la repararea prejudiciului cauzat părților civile prin fapta culpabilă a inculpatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
In baza art. 386 alin. 1 C.proc. pen. admite cererea de schimbare a incadrarii juridice formulata de reprezentantul Ministerului Public.
Dispune schimbarea incadrarii juridice retinute in sarcina inculpatului C. I. din infractiunea de ucidere din culpa prev. de art. 192 alin. 1, alin. 2 N.C.p. cu aplicarea art. 5 N.C.P. in infractiunea de ucidere din culpa prev. de art. 178 alin. 1, alin. 2 VCP cu aplicarea art. 5 VCP.
În baza art. 178 alin. 1 și 2 C.p. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a C.p. și art. 76 alin. 1 lit. d C.p. condamnă pe inculpatul C. I., fiul lui I. si M., nascut la data de 09.12.1960, in loc. R., jud. Cluj, domiciliat in mun. Cluj-N., . A, jud. Cluj, CNP_, fără antecedente penale, la pedeapsa de 6 luni închisoare.
Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b C.p., cu referire la art. 8 CEDO și cauza S. și P. împotriva României, pe durata executării pedepsei principale și în condițiile prevăzute de art. 71 C.p..
În baza art. 81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe o durată de 2 ani și 6 luni reprezentând termen de încercare potrivit art. 82 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 C.p. suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art. 19 și 397 C.p.p. admite în parte acțiunile civile și obligă asigurătorul de răspundere civilă auto .-REASIGURARE SA, cu sediul în Voluntari, Șoseaua București Nord, nr. 10, Global City Business Park, clădirea O23, județ Ilfov, la plata sumelor de:
- 12 000 lei reprezentând daune morale către fiecare dintre parintii victimei respectiv, Magala I. si Magala I., domiciliati in mun. Slatina, .. 5, . ., jud. O..
- 10 000 lei reprezentand daune morale catre partea civila I. M., domiciliata in mun. Slatina, .. 1, ., ., jud. O..
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu apel la Curtea de Apel C. în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele care au lipsit.
Pronunțată în ședință publică azi 26.05.2015.
P., GREFIER,
Tehnored. MI
Ex. 8
03.06.2015
| ← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... | Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
