Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Sentința nr. 975/2015. Judecătoria SLATINA

Judecătoria SLATINA - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 975/2015 pronunțată de Judecătoria SLATINA la data de 17-12-2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SLATINA

Dosar nr. 3753/311/2015

SENTINȚA PENALĂ nr. 975

Ședința publică din data de 17.12.2015

Instanța constituită din:

Președinte: C. N. C.

Grefier: D. T.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina

a fost reprezentat de procuror M. I..

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul D. V., trimis în judecată în stare de libertate, prin rechizitoriul nr. 6041/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina pentru infracțiunile de Ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1, 2, 3, N.C.pen. și vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2, 3, N. C. pen. cu aplic. art. 38 N. C.pen. cu art. 5 C.pen.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 19.11.2015, prezența și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 391 alin. 1 din Codul de procedură penală, a stabilit data pronunțării hotărârii la 03.12.2015, când, potrivit art. 391 alin 2 din Codul de procedură penală, a amânat pronunțarea hotărârii pentru astăzi, 17.12.2015, când a hotărât următoarele:

INSTANTA,

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina nr. 6041/P/2013, înregistrat pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr._, a fost trimis în judecată în stare de libertate, inculpatul D. V., pentru infracțiunile de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1, 2, 3, N.C.pen. și vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2, 3, N. C. pen. cu aplic. art. 38 N. C.pen. cu art. 5 C.pen.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut în fapt că la data de 26.09.2013 în jurul orelor 21.30, inculpatul D. V. conducând auto marca Ford cu nr. de înmatriculare_ pe DN 64, pe raza . un accident de circulație soldat cu victime omenești rezultând decesul numiților C. I., A. I., M. G. și a produs vătămări corporale persoanei vătămate C. D., care a necesitat pentru vindecare 100-110 zile de îngrijiri medicale.

Înainte de a fi începută cercetarea judecătorească în cauză, au fost audiate persoanele vătămate:

- C. D., care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 75.000 euro daune morale pentru leziunile suferite și 75.000 euro pentru suferințele cauzate prin decesul vărului său A. I.; totodată, această persoană vătămată a solicitat acordarea de daune materiale, reprezentând cheltuielile de spitalizare.

- D. M., care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20.000 lei cheltuieli ocazionate cu înmormântarea fratelui său C. I., cheltuieli cu transportul de la București și toate operațiunile derulate la sediul INML București și 800.000 euro daune morale;

- A. M.-C., fiul victimei A. I., care a solicitat o prestație periodică lunară în sumă de 700 lei având în vedere că este student la Universitatea C..

Partea civilă M. T. G. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale și a solicitat prestație periodică în cuantum de 1000 lei lunar de la decesul tatălui său M. G.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea civilă M. I. N. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale și_ lei daune materiale ca urmare a decesului soțului său M. G.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea civilă C. I. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale,_ lei daune materiale și 7000 lei contravaloarea autoturismului distrus în accident, ca urmare a decesului fiului său C. I.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea civilă F. A. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale, ca urmare a decesului fratelui său C. I.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea civilă M. G. Nicușor a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale ca urmare a decesul tatălui său M. G.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea civilă M. M. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale ca urmare a decesul fiului său M. G.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea civilă M. R. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale ca urmare a decesul fiului său M. G.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea civilă C. M. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale ca urmare a decesul tatălui său M. G.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea civilă M. L. A. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale ca urmare a decesul fratelui său M. G.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea civilă M. G. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale ca urmare a decesul fratelui său M. G.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea civilă C. T. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale, ca urmare a decesului fratelui său C. I.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea civilă A. L. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale și_ lei daune materiale ca urmare a decesului soțului său A. I.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea civilă S. Județean de Urgență Slatina a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 556,98 lei actualizata la data plății cu dobânda legală, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu persoana vătămată C. D.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea civilă S. C. de Urgență „B.-A.” București a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 7388,55 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vătămată C. D.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea civilă S. C. de Urgență „Sfântul P.” București a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5577,81 lei actualizata la data platii cu dobanda legala, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu persoana decedata C. I.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea civilă S. C. Județean de Urgență C. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 512,23 lei actualizata la data platii cu dobanda legala, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu persoana decedata M. G.. A atașat acte doveditoare în copii.

Partea responsabilă civilmente A. – Ț. Asigurări SA a depus oferta de plata in fața instanței în temeiul art. 1011 Cod de procedură civilă. A atașat acte doveditoare în copii.

În aceeași fază a procesului penal a fost audiat inculpatul D. V. care a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa și a solicitat aplicarea procedurii abreviate de judecată conform art. 374 alin. 4 și art. 375 alin. 1 din Codul de procedură penală. La termenul de judecată din 15.10.2015, instanța a admis cererea inculpatului, dispunând ca judecata, în ceea ce privește latura penală a cauzei, să se desfășoare numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor prezentate de părți.

Pe parcursul cercetării judecătorești au fost audiate părțile civile C. I., A. L., M. I. N., D. M. cu privire la pretențiile civile formulate în cauză și martorii M.-D. D., E. D., B. L. C., S. D., B. E., J. Ș. propuși de către părți pentru dovedirea pretențiilor civile, declarațiile fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Tot pe parcursul cercetării judecătorești instanța a pus în discuție schimbarea încadrării juridice dată faptelor.

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

La data de 26.09.2013, în jurul orei 14.30, inculpatul D. V. a plecat din mun. B., jud. B. în direcția localității sale de domiciliul din județul O., deplasarea realizând – o cu autoutilitara marca Ford Tranzit 350L cu nr. de înmatriculare_ condusă de către inculpat. La aceeași dată, în jurul orei 21.30, în timp ce inculpatul se deplasa au autoutilitara pe DN 64, pe direcția Piatra O. – Caracal, într – o zonă aflată în afara localității Osica de Sus, acesta a adormit în timpul activității de conducere a autoutilitarei, situație care a permis pierderea controlului vehiculului și pătrunderea acestuia pe sensul opus de mers, sens pe care se deplasa la acea oră autoturismul Dacia 1310L cu nr. de înmatriculare_ condus de numitul C. I. și în care se aflau ca pasageri numiții A. I., M. G. și C. D.. În acestă împrejurare, deși conducătorul autoturismului Dacia a virat direcția vehiculului spre bordura din dreapta sa, nu a putut evita accidentul astfel că cele două autovehicule s – au lovit frontal pe sensul de mers la autoturismului Dacia, în vecinătatea bordurii din dreapta acestui autovehicul. După impact, cele două autoturisme au fost proiectate pe acostamentul sensului de mers către Piatra O., ansamblul celor două autovehicule deplasându – se înspre spatele autoturismului Dacia pe o distanță de aproximativ 7,3 metri. În urma impactului deosebit de violent dintre cele două vehicule numitul A. I. a decedat imediat iar numiții M. G. și C. I. au decedat la un interval de timp de câteva zile, în unitățile spitalicești la care au fost transportați pentru acordarea de îngrijiri medicale. Numitul C. D. a suferit vătămări corporale multiple, fiind internat, ulterior producerii evenimentului rutier, în mai multe unități spitalicești pentru refacerea sănătății. Din rapoartele medico – legale de necropsie nr. A_, 216/A/2013 și 3234/A3/2014 emise de către Institutul Național de Medicină Legală M. Minovici, Serviciul Județean de Medicină Legală O. și Institutul de Medicină Legală C. rezultă faptul că moartea celor trei a fost violentă, în cazul lui C. I. datorându – se insuficienței organice multiple survenite în evoluția unui șoc traumatic consecutiv unui politraumatism, în cazul lui A. I. datorându – se asfixiei mecanice acute prin compresiune toraco – abdominală și cu aspirat gastric iar în cazul lui M. G. datorându – se hemoragiei și dilacerării meningo – cerebrale, consecința unui traumatism cranio – cerebral grav cu fracturi multiple cominutive ale oaselor bolții și bazei craniului la care s – a asociat și un traumatism vertebro – cervical amielic cu . apofizei spinoase și lamei vertebrale stângi C7 precum și traumatism toracic cu fracturi costale C2, C3, C4 paravertebral dreapta. În cazul fiecăreia dintre persoanele decedate, s – a concluzionat că leziunile traumatice au fost produse prin lovire cu și de corpuri dure/contondente și prin compresiune între două planuri dure în condițiile accidentului suferit și au legătură directă și necondiționată cu cauza morții. În ceea ce privește persoana vătămată C. D., prin raportul de expertiză medico – legală nr. 1065/A1/12 din 13.06.2014, s – a constatat că acesta prezintă leziuni traumatice ce au putut fi produse în condițiile evenimentului rutier din 26.09.2013 și a necesitat pentru vindecare 100 – 110 zile de îngrijiri medicale. Totodată, în urma accidentului a rezultat avarierea totală a autoturismului condus de către persoana decedată C. I., autoturism aflat, la data producerii accidentului rutier, în proprietatea aceleiași persoane.

În urma analizei probelor biologice de sânge recoltate inculpatului după producerea evenimentului rutier, prin buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1486/1487 din 02.10.2013 emis de Serviciul de Medicină Legală O., s – a stabilit că acesta nu se afla sub influența băuturilor alcoolice în momentul producerii evenimentului rutier.

Pentru stabilirea dinamicii accidentului rutier și a împrejurărilor concrete în care s – a produs evenimentul rutier, organele de urmărire penală au dispus în cauză efectuarea unei expertize tehnice – auto. Prin raportul de expertiză tehnică auto întocmit în cauză, în legătură cu care inculpatul nu a avut de formulat obiecțiuni, s – a stabilit că dinamica accidentului rutier a constat în pierderea controlului asupra direcției de mers a autoutilitarei Ford Transit cu nr. de înmatriculare_ de către inculpatul D. V., posibil pe fondul adormirii la volan, ceea ce a permis pătrunderea pe sensul opus de mers și producerea unui impact frontal, la o viteză de 105,86 km/h, cu auto Dacia cu nr. de înmatriculare_ care circula din sens opus condusă de către persoana decedată C. I., în urma impactului intervenind decesul atât în cazul conducătorului autoturismului marca Dacia cât și în cazul altor două persoane aflate ca pasageri în acest autoturism dar și vătămarea corporală a numitului C. D., de asemenea pasager în acest din urmă autoturism. S – a mai stabilit prin raportul de expertiză faptul că starea de pericol în producerea impactului dintre cele două autovehicule a fost creată de către inculpatul D. V. în momentul în care a pătruns pe banda opusă de mers, iar în privința posibilităților de evitare a accidentului s – a reținut că numai inculpatul putea evita accidentul prin deplasarea pe sensul său de mers, conducătorul autoturismului marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ neavând vreo posibilitate de evitare a accidentului în raport de conduita inculpatului, având la dispoziție doar 2,32 secunde pentru a vira direcția auto spre dreapta și să inițieze procesul de frânare, lucruri pe care le – a și făcut.

Toate aceste elemente conduc instanța la concluzia că inculpatul se face vinovat exclusiv de producerea evenimentului rutier în care și – au pierdut viața A. I., M. G. și C. I. și în care a fost vătămată grav persoana vătămată C. D..

Atât în cursul urmăririi penale cât și în cel al judecății, inculpatul a recunoscut faptele reținute în sarcina sa, declarând faptul că accidentul rutier s – a produs pe fondul oboselii și adormirii la volan în timpul manevrării autoutilitarei marca Ford cu nr. de înmatriculare_ . Totodată, în cursul judecății, inculpatul a solicitat aplicarea procedurii abreviate de judecată potrivit dispozițiilor art. 374 alin. 4 și art. 375 alin. 1 din Codul de procedură penală.

Se constată că din probele administrate de organele de urmărire penală rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana acestuia pentru a permite stabilirea unor pedepse.

La termenul de judecată din 19.11.2015 reprezentantul Ministerului Public a formulat cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată apreciind faptul că legea penală mai favorabilă ar fi reprezentată de dispozițiile Codului penal din 1969.

Analizând cererea formulată de către procuror, instanța constată că aceasta este întemeiată astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 377 alin. 4 din Codul de procedură penală, va admite cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul D. V. a fost trimis în judecată, și va schimba încadrarea juridică a faptelor din infracțiunile de Ucidere din culpă, faptă prev. și ped. de art. 192 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal și Vătămare corporală din culpă, faptă prev. și ped. de art. 196 alin. 2 și 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 din Codul penal și art. 5 din Codul penal în infracțiunile de Ucidere din culpă, faptă prev. și ped. de art. 178 alin. 1, 2 și 5 din Codul penal din 1969 și Vătămare corporală din culpă, faptă prev. și ped. de art. 184 alin. 2 și 4 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 33 lit. b din Codul penal din 1969 și art. 5 din Codul penal.

Pentru a dispune o astfel de soluție, instanța are în vedere că legea penală anterioară este mai favorabilă atât sub aspectul limitelor de pedeapsă(în cazul infracțiunii de Ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin. 1, 2 și 5 din Codul penal din 1969 pedeapsa prevăzută de lege este de la 2 la 7 ani, aplicarea unui spor fiind facultativă iar în cazul infracțiunii de Ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 192 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal pedeapsa prevăzută de lege este de la 3 la 10 ani și 6 luni) cât și sub aspectul stabilirii pedepsei principale în caz de concurs de infracțiuni(dacă potrivit dispozițiilor noii legi penale aplicarea unui spor de pedeapsă în cazul concursului de infracțiuni este obligatorie – art. 39 din Codul penal, în cazul legii penale anterioare aplicarea sporului de pedeapsă este facultativ – art. 34 din Codul penal din 1969).

În drept, fapta inculpatului D. V., constând în aceea că în data de 26.09.2013 în timp ce conducea autoutilitara marca Ford cu nr. de inmatriculare_, pe DN64, în afara localității Osica de Sus, jud. O., în direcția mun. Caracal, datorită nerespectării dispozițiilor legale referitoare la conducerea unui autovehicul pe drumurile publice – respectarea limitei maxime de viteză în afara localității, conducerea vehiculelor pe partea din dreapta a drumului public, existența cunoștințelor și îndemânării necesare conducerii autovehiculelor – a pierdut controlul direcției de mers, a pătruns pe sensul opus de deplasare și a intrat în coliziune autoturismul marca Dacia 1310L cu nr. de înmatriculare_ condus de către numitul C. I. și care circula din sens opus, împrejurare în care a intervenit decesul conducătorului autoturismului marca Dacia, C. I. și a doi dintre pasagerii care se aflau în autoturism – A. I. și M. G., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de Ucidere din culpă, faptă prev și ped. de art. 178 alin. 1, 2 și 5 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

Sub aspectul laturii subiective, se apreciază că acționând în acest mod – conducând autoutilitara cu o viteză mai mare decât maximul admis pentru segmentul de drum pe care circula inculpatul, circulând cu autoutilitara pe drumurile publice având o stare psiho – fizică care a determinat adormirea în timpul conducerii și pătrunderea, în aceste condiții, pe sensul opus de mers cu consecința producerii unui impact deosebit de violent cu un alt autoturism – inculpatul nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să – l prevadă, reținându – se ca formă de vinovăție culpa simplă.

În drept, fapta inculpatului D. V., constând în aceea că în data de 26.09.2013 în timp ce conducea autoutilitara marca Ford cu nr. de inmatriculare_, pe DN64, în afara localității Osica de Sus, jud. O., în direcția mun. Caracal, datorită nerespectării dispozițiilor legale referitoare la conducerea unui autovehicul pe drumurile publice – respectarea limitei maxime de viteză în afara localității, conducerea vehiculelor pe partea din dreapta a drumului public, existența cunoștințelor și îndemânării necesare conducerii autovehiculelor – a pierdut controlul direcției de mers, a pătruns pe sensul opus de deplasare și a intrat în coliziune autoturismul marca Dacia 1310L cu nr. de înmatriculare_ condus de către numitul C. I. și care circula din sens opus, rezultând vătămarea corporală a persoanei vătămate C. D., pasager în autoturism, care a necesitat pentru vindecare 100 – 110 zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico-legal nr. 1065/A1/12 din 13.06.2014, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de Vătămare corporală din culpă, faptă prev. și ped. de 184 alin. 2 și 4 din Codul penal 1969 cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

Sub aspectul laturii subiective, se apreciază că acționând în acest mod – conducând autoutilitara cu o viteză mai mare decât maximul admis pentru segmentul de drum pe care circula inculpatul, circulând cu autoutilitara pe drumurile publice având o stare psiho – fizică care a determinat adormirea în timpul conducerii și pătrunderea, în aceste condiții, pe sensul opus de mers cu consecința producerii unui impact deosebit de violent – inculpatul nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să – l prevadă, reținându – se ca formă de vinovăție culpa simplă.

În cauză, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. b din Cod penal 1969 referitoare la concursul ideal de infracțiuni, în condițiile în care, prin aceeași acțiune săvârșită de către inculpatul D. V., datorită împrejurărilor faptei și urmărilor pe care le – a produs, sunt întrunite elementele constitutive atât ale infracțiunii de ucidere din culpă cât și ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Starea de fapt reținută de către instanță și vinovatia inculpatului în săvârșirea ambelor infracțiuni este probată cu:

- proces verbal de cercetare la fața locului;

- planșă foto;

- schița locului faptei;

- buletin de analiză toxicologică a alcoolemiei;

- raport de constatare medico-legală;

- raport de expertiză tehnică auto;

- declarații persoană vătămată C. D.;

- declarații inculpat D. V.;

- declarații martori;

- alte înscrisuri.

La individualizarea judiciară a pedepsei pe care o va aplica inculpatului instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C.p., reținând: dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare (închisoare de la 3 ani la 7 ani cu posibilitatea aplicării unui spor de 3 ani – ucidere din culpă și de la 6 luni la 3 ani – vătămare corporală din culpă), gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite (generat de nerespectarea dispozițiilor legale privind relațiile sociale referitoare la respectarea dreptului la viață al persoanei și cele referitoare la ocrotirea integrității corporale sau sănătății fiecărei persoane; reliefat de modalitatea concretă de comitere a faptelor – conducând autoutilitara cu o viteză mai mare decât maximul admis pentru segmentul de drum pe care circula inculpatul, circulând cu autoutilitara pe drumurile publice având o stare psiho – fizică care a determinat adormirea în timpul conducerii și pătrunderea, în aceste condiții, pe sensul opus de mers cu consecința producerii unui impact deosebit de violent cu un alt autoturism, nemanifestând astfel diligență pentru a evita producerea unor evenimente rutiere, urmarea produsă – decesul a trei persoane și vătămarea corporală gravă a celei de – a patra în împrejurări deosebit de violente, atitudinea inculpatului după săvârșirea faptelor – a recunoscut și regretat faptele reținute în sarcina sa, persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale iar în faza judecății a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa solicitând aplicarea art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală. Totodată, se va reține că inculpatul, după săvârșirea faptelor, nu a depus eforturi pentru acoperirea prejudiciului material sau moral încercat de către rudele personelor decedate.

Având în vedere toate argumentele expuse mai sus, urmează ca în baza art. 396 alin. 2 C.p.p. să se dispună condamnarea inculpatului D. V. pentru comiterea infracțiunilor de Ucidere din culpă și Vătămare corporală din culpă, fapte prev. și ped. de art. 178 alin. 1, 2 și 5 și art. 184 alin. 2 și 4 din Codul penal din 1969, la pedeapsa închisorii, aceasta fiind de natură să realizeze scopul educativ și preventiv prev. de art. 52 din Codul penal.

Instanța, față de recunoașterea de către inculpat a faptelor reținute în sarcina sa, va face în cauză aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, în sensul că limitele de pedeapsă se vor reduce cu o treime.

Cu respectarea limitelor astfel stabilite și ținând cont de considerentele anterior expuse, instanța apreciază că se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea situate peste minimul prevăzut de lege pentru a putea fi astfel îndeplinit scopul preventiv-educativ al pedepsei.

Astfel, instanța va aplica inculpatului D. V. pentru comiterea infracțiunii de Ucidere din culpă, faptă prev. și ped. de art. 178 alin. 1, 2 și 5 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, cu aplicarea art. 374 alin. 4, art. 375 alin. 1 și art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare iar pentru comiterea infracțiunii de Vătămare corporală din culpă, faptă prev și ped. de art. 184 alin. 2 și 4 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, cu aplicarea art. 374 alin. 4, art. 375 alin. 1 și art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b din Codul penal instanța va contopi pedepsele amintite anterior, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 4 luni închisoare în regim de detenție.

La individualizarea modalității de executare a pedepsei instanța va avea în vedere că inculpatul, deși se afla sub influența unei stări de oboseală pe fondul conducerii autoutilitarei timp de aproximativ 7 ore, a creat o stare de pericol iminent pe care a evaluat – o cu superficialitate, conducând autovehiculul în aceste condiții pe drumurile publice și cu o viteză excesivă, producând în circumstanțele create un grav accident rutier în urma căruia au decedat trei persoane iar cea de – a patra a suferit grave vătămări corporale. În contextul împrejurărilor descrise anterior instanța apreciază că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea pedepsei de 3 ani și 4 luni închisoare în regim de detenție chiar dacă inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale și a recunoscut și regretat faptele reținute în sarcina sa.

În baza art. 71 Cod penal va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin 1 lit. a, teza a II-a si lit b Cod penal, cu referire la art 8 CEDO si cauza S. si P. împoriva României, pe durata executării pedepsei principale.

Cât privește conținutul și modul de executare a pedepselor accesorii, și acestea au suferit modificări esențiale, de natură a le pune de acord cu jurisprudența Curții Europene a drepturilor omului (Hotărârea S. și P. contra României, M. Of., Partea I, nr. 484 din 08.05.2005). In acest sens, art. 71 alin. (2) C. pen. prevede că interzicerea drepturilor electorale (art. 64 lit. a)-c) C. pen.) este atrasă de drept de condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii, de la rămânerea definitivă a condamnării până la executarea pedepsei, grațierea totală sau a restului de pedeapsă sau până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei. Interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d) și e) C. pen. nu mai operează de drept, ca urmare a condamnării, ci este supusă aprecierii judecătorului în funcție de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, împrejurările cauzei, persoana infractorului, interesele copilului sau ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă. In ceea ce privește interzicerea de drept a drepturilor electorale, cf. art. 71 alin. (2) C. pen. modificat, se impune a fi valorificată jurisprudența Curții Europene a drepturilor omului, respectiv Hotărârea Hirst contra Marii Britanii din 6 octombrie 2005 care a statuat că interzicerea de drept a drepturilor electorale încalcă art. 3 al Protocolului nr. 1. In motivarea hotărârii s-a arătat că acest articol garantează drepturi individuale, cum ar fi, de pildă, dreptul la vot, recunoscând în același timp că aceste drepturi individuale nu sunt absolute, ci pot face obiectul unor limitări implicite și care sunt supuse unei largi marje de apreciere din partea statelor care, la rândul ei, este supusă unei verificări din partea Curții Europene pentru a se asigura că aceste limitări nu reduc dreptul pe care îl vizează într-o manieră care să îi atingă substanța însăși sau să îl priveze de efectivitate (a se vedea și Hotărârea Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei din 2 martie 1987). Astfel, jurisprudența CEDO a stabilit că orice restricție trebuie să vizeze un scop legitim și mijloacele restrictive utilizate să fie proporționale. Referitor la interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 64 lit. c) C. pen. se impun următoarele precizări din punct de vedere al concordanței cu dreptul comunitar. Astfel, limitările impuse liberei circulații a persoanelor și serviciilor ca urmare a interzicerii ope legis a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen. pot intra în contradicție cu directivele comunitare. Astfel conform principiului teritorialității legea română se aplică faptelor săvârșite pe teritoriul României, chiar dacă făptuitorul este cetățean străin. O condamnare trebuie să fie proporțională cu scopul legitim urmărit, iar autoritățile naționale să ofere motive pertinente și suficiente pentru a o justifica. Interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii se aplică, potrivit normei naționale, automat și absolut, cu titlu de pedeapsă accesorie, oricărei persoane care execută o pedeapsă cu închisoarea, în absența controlului cu privire la proporționalitate exercitat de o instanță. Sistemul sancționator nu trebuie sa conducă la compromiterea libertăților prevăzute de tratate ca în cazul în care o sancțiune ar fi vădit disproporționată față de gravitatea infracțiunii încât ar conduce la o restrângere a libertăților garantate de dreptul comunitar. Curtea de la Luxemburg a considerat (CJCE 29 febr. 1996-Skanavi ., R.. CJCE partea 1 929, 955) că statele membre nu sunt libere să prevadă sancțiuni disproporționate de natură să împiedice libera circulație a persoanelor serviciilor, ceea ce este de natură sa întărească faptul că, și în aprecierea limitării drepturilor ca urmare a aplicării unei pedepse accesorii, trebuie avut in vedere proporționalitatea consecințelor juridice cu situația care le-a generat.

În raport de cele sus menționate se apreciază ca inculpatul este nedemn în ceea ce privește exercitarea drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a teza a II a si lit b C.p. respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, astfel că pe durata executării pedepsei principale vor fi interzise inculpatului aceste drepturi.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, în raport de situația de fapt reținută prin prisma probelor administrate, instanța apreciază că inculpatul este responsabil nu numai de prejudiciul cauzat prin fapta sa dar și de acela cauzat prin imprudența sa, astfel că sunt îndeplinite condițiile pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a inculpatului respectiv existența faptelor ilicite cauzatoare de prejudiciu, implicarea în comiterea acestora a inculpatului precum și legătura de cauzalitate dintre aceste elemente.

Din înscrisurile existente la dosarul de fond rezulta ca autovehiculul condus de inculpat era asigurat, la data comiterii faptelor, la societatea de asigurare A. – Ț. Asigurări S.A., societate care a participat în prezenta procedură în calitate de parte responsabilă civilmente față de conținutul dispozițiilor art. 86 din Codul de procedură penală, care consacră expres calitatea de parte responsabilă civilmente și în cazul obligației de reparare a prejudiciului pe temei contractual. Instanța va obliga însă partea responsabilă civilmente A. – Ț. Asigurări S.A. singură, în limitele obligației contractuale, la repararea prejudiciului cauzat prin implicarea în accidentul rutier a autovehiculului asigurat având în vedere actuala reglementare a dispozițiilor art. 54 alin. 1 și art. 55 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 prin care se stabilește că persoana vătămată își poate formula pretențiile numai împotriva asiguratorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, angajarea răspunderii inculpatului, în temeiul răspunderii civile delictuale, fiind posibilă doar pentru pagubele neacoperite, în ipoteza în care prejudiciul depășește întinderea răspunderii asiguratorului, determinată prin contractul de asigurare și normele speciale aplicabile în materie.

Persoana vătămată C. D. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 75.000 euro daune morale pentru leziunile suferite în urma accidentului rutier și 75.000 euro pentru suferințele cauzate prin decesul vărului său A. I.; totodată, această persoană vătămată a solicitat acordarea de daune materiale, reprezentând cheltuielile de spitalizare însă nu a făcut dovada plății vreunei sume de bani cu acest titlu.

Persoana vătămată D. M., sora persoanei decedate C. I., s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20.000 lei reprezentând cheltuieli ocazionate cu înmormântarea fratelui său C. I., cheltuieli cu transportul de la București și toate operațiunile derulate la sediul INML București și 800.000 euro daune morale.

Partea civilă M. I. N. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale și_ lei daune materiale ca urmare a decesului soțului său M. G..

Partea civilă A. M.-C. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză și cu suma de 200.000 euro daune morale ca urmare a decesului tatălui său A. I.. A atașat acte doveditoare în copii. Totodată, partea civilă A. M.-C., fiul victimei A. I., a solicitat o prestație periodică lunară în sumă de 700 lei.

Partea civilă F. A. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale, ca urmare a decesului fratelui său C. I..

Partea civilă M. G. Nicușor a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale ca urmare a decesul tatălui său M. G..

Partea civilă M. M. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale ca urmare a decesul fiului său M. G..

Partea civilă M. R. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale ca urmare a decesul fiului său M. G..

Partea civilă C. M. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale ca urmare a decesul tatălui său M. G..

Partea civilă M. L. A. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale ca urmare a decesul fratelui său M. G..

Partea civilă M. G. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale ca urmare a decesul fratelui său M. G..

Partea civilă C. T. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale, ca urmare a decesului fratelui său C. I..

Partea civilă A. L. a depus o cerere prin care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 200.000 euro daune morale și_ lei daune materiale ca urmare a decesului soțului său A. I..

Cu privire la daunele materiale solicitate de părțile civile persoane fizice D. M., C. I., M. I. N. și A. L., instanța apreciază că acestea au fost dovedite doar în parte și cum acțiunea civilă chiar promovată în procesul penal rămâne supusă regulilor civile, în lipsa unor probe concludente pentru dovedirea integrală a daunelor materiale solicitate, asa cum impun dispozițiile Codului civil, instanța nu poate admite în totalitate acțiunile civile formulate de aceștea cu privire la despăgubirile civile. Cuantumul despăgubirilor civile acordate parților civile a rezultat din înscrisurile existente la dosarul de fond depuse în cursul cercetării judecătorești, susținute și de depozițiile martorilor audiați în cauză.

În ceea ce privește cheltuielile pretins efectuate de către părțile civile pentru care s – a dorit dovedirea prin depozițiile martorilor audiați în cauză, instanța constată că s – a făcut dovada doar a efectuării unor cheltuieli nu și a cuantumului acestora. Or, în aceste condiții, instanța constată că lipsește unul dintre elementele esențiale ale prejudiciului, în lipsa căruia nu poate fi angajată răspunderea civilă, respectiv acela de a fi cert, atât sub aspectul existentei, cât si al întinderii sale.

Astfel, martorii audiați în cursul cercetării judecătorești au precizat că au aflat de la părtile civile despre cheltuielile efectuate, participând personal la evenimentele prilejuite de înmormântarea defuncților și pomenirile ulterioare, din depozițiile acestor martori nerezultând cu exactitate cuantumul acestor cheltuieli, cu excepția sumelor cheltuite pentru cumpărarea anumitor bunuri folosite cu ocazia înmormântării persoanelor decedate(ex. cruce, coșciug), al căror cuantum rezultă în mod cert din declarațiile martorilor audiați și care vor fi reținute în cauză.

Pe cale de consecință, instanța va admite în parte acțiunile civile formulate de părțile civile D. M., C. I., M. I. N. și A. L. cu privire la daunele materiale suferite și va obliga partea responsabilă civilmente A. – Ț. Asigurări S.A. la plata sumelor de:

- 4046,1 lei părții civile M. I. N.(soția persoanei decedate M. G.), CNP_, cu același domiciliu, reprezentând daune materiale; la stabilirea acestei sume, instanța a avut în vedere înscrisurile aflate la dosarul cauzei(vol. I) la filele 133 – 134, 305 – 316 dar și declarația martorului S. D.(fila 104 vol. II) care se coroborează cu declarația părții civile în privința achiziției unei cruci și a unui coșciug și a valorii acestor bunuri;

- 5899,82 lei părții civile C. I.(mama persoanei decedate C. I.), CNP_, reprezentând daune materiale(din care suma de 1832 lei reprezintă contravaloarea autoturismului implicat în accidentul rutier); la stabilirea acestei sume, instanța a avut în vedere înscrisurile aflate la dosarul cauzei(vol. I) la fila 144 dar și declarațiile martorilor M. D. D. și E. D.(filele 101 - 102 vol. II) care se coroborează cu declarația părții civile în privința achiziției unei cruci și a valorii acestui bun. La acordarea sumei de 1832 lei reprezentând contravaloarea autoturismului implicat în accidentul rutier, instanța a avut în vedere faptul că, deși partea civilă C. I. nu a solicitat administrarea vreunei probe prin care să se dovedească valoarea autoturismului ce aparținea persoanei decedate C. I., partea responsabilă civilmente și – a manifestat disponibilitatea de a achita această sumă de bani către partea civilă – înscris intitulat completare la notele de ședință depus la dosar la 18.11.2015;

- 4781,62 lei părții civile D. M.(sora persoanei decedate C. I.), CNP_, reprezentând daune materiale; la stabilirea acestei sume, instanța a avut în vedere înscrisurile aflate la dosarul cauzei(vol. I) la filele 218 – 230 dar și cele aflate în vol. II al dosarului și depuse în ședința publică din 19.11.2015;

- 2600 lei părții civile A. L.(soția persoanei decedate A. I.), CNP_, reprezentând daune materiale; la stabilirea acestei sume, instanța a avut în vedere declarațiile martorilor J. Ș. și B. E.(fila 105 - 106 vol. II) care se coroborează cu declarația părții civile în privința achiziției unor cruci și a unui coșciug și a valorii acestor bunuri.

În ceea ce privește solicitarea persoanei vătămate C. D. de obligare a părții responsabile civilmente la plata unor sume de bani cu titlu de daune materiale – cheltuieli cu spitalizarea, instanța constată că aceasta este neîntemeiată în condițiile în care persoana vătămată nu a făcut, în cursul judecății, dovada unor plăți în acest sens. De altfel, persoana vătămată C. D. a precizat în declarația sa din data de 03.09.2015(fila 121 dosar instanță) că nu poate face dovada unor astfel de plăți întrucât nu le – a făcut. A mai precizat persoana vătămată că solicită acordarea acestor sume pentru eventualitatea în care ar fi obligat la plata unor sume de bani cu titlu de cheltuieli de spitalizare către unitatea spitalicească unde i – au fost acordate îngrijiri medicale.

Instanța, constată că în cauză s-au constituit părți civile și copiii persoanelor decedate, părțile civile M. T. G. și A. M. C. solicitând, pe lângă acordarea de daune morale, și acordarea unor prestații periodice pentru viitor.

La soluționarea cererilor de acordare a unor prestații periodice, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 1390 și art. 1393 din Codul civil.

Potrivit art. 1390 alin.3 cod civil (persoana îndreptățită la despăgubiri în caz de deces), la stabilirea despăgubirilor se va ține seama de nevoile celui despăgubit, precum și de veniturile pe care în mod normal, cel decedat le-ar fi avut pe timpul pentru care s-a acordat despăgubirea.

Potrivit art. 1393 alin.1 Cod civil dacă în cadrul asigurărilor sociale s-a recunoscut dreptul la un ajutor sau la o pensie, reparația este datorată numai în măsura în care paguba suferită prin vătămare sau moarte depășește ajutorul ori pensia.

Din actele dosarului rezultă că ambii copii ai persoanelor decedate beneficiază de pensie de urmaș, în cuantum de 301 lei M. T. G. și 331 lei A. M. C. (filele 207 – 211 dosar instanță).

La stabilirea prestației periodice, instanța va avea în vedere veniturile realizate de către persoanele decedate M. G. și A. I. astfel cum rezultă din actele dosarului(filele 296 și 199 dosar instanță), cota-legală pe care ar fi alocat-o copiilor lor din veniturile realizate dar și pensia de urmaș stabilită pentru fiecare dintre cei doi copii.

Astfel, în condițiile în care venitul mediu realizat de M. G. era în cuantum de 2210 lei/lună rezultă că suma alocată lunar părții civile M. T. G. era de maxim 552 lei. În aceste condiții, instanța constată că nu poate acorda părții civile M. T. G. cu titlu de prestație periodică decât suma de 251 lei/lună – diferența de la 301 lei la 552 lei. Având în vedere suma stabilită cu titlu de prestație periodică lunară, instanța va obliga partea responsabilă civilmente și la plata sumei de 6777 lei părții civile M. T. G., reprezentând cuantumul prestației periodice calculat de la momentul decesului tatălui său M. G. până la momentul pronunțării hotărârii. În cazul persoanei decedate A. I., raportat la venitul minim pe economie(având în vedere că este superior venitului său mediu de 283 lei/lună) suma alocată fiului său ar fi fost de aproximativ 230 lei/lună. În acest caz, se constată, așadar, că în privința părții civile A. M. C. cuantumul pensiei de urmaș depășește suma cu care victima A. I. ar fi contribuit la întreținerea sa, astfel că cererea sa de acordarea a unei prestații periodice nu este întemeiată.

În ceea ce privește daunele morale solicitate în cauză de părțile civile – soții, copii, părinți, frați și surori ai defuncților C. I., A. I. și M. G., se constată că acestea au un cuantum uriaș, nejustificat de mare.

Cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare ci este apreciată de instanță în raport de consecințele negative suferite de cei implicați, de importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute, modul în care au fost afectate situația familială, socială și profesională.

Regulile de evaluare a prejudiciului moral trebuie să fie unele care să asigure o satisfacție morală pe baza unei aprecieri în echitate și nu una având exclusiv scop patrimonial; sumele de bani acordate cu titlu de daune morale, trebuie să aibă efecte compensatorii; nu trebuie să constituie nici amenzi excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor; aceste sume trebuie să poată fi calificate numai ca despăgubiri.

În raport de aceste considerente și având în vedere că infracțiunile comise de inculpatul D. V. sunt din culpă, că nu avem de – a face cu o daună directă ci un prejudiciu nepatrimonial de afecțiune și fără a minimaliza în vreun fel suferința reală a părților civile – copii, soții, tați, mame, frați și surori, instanța apreciază că acordarea sumelor de câte 50.000 lei pentru fiecare soție și părinte și câte 20.000 lei pentru fiecare frate și soră, cu excepția părții civile D. M., corespunde unei aprecieri rezonabile și echitabile, de natură să ofere o anumită satisfacție compensatorie pentru prejudiciul moral suferit și nu să determine o îmbogățire fără just temei. În ceea ce o privește pe partea civilă D. M., instanța va obliga partea responsabilă civilmente la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale în condițiile în care probele administrate în cauză au evidențiat o relație mai apropiată decât în cazul celorlalte părți civile, frați și surori ai persoanelor decedate.

De reținut că principala satisfacție compensatorie este și trebuie realizată prin hotărârea de condamnare a autorului accidentului, în speță la pedeapsa închisorii de 3 ani și 4 luni cu privare de libertate, și nu prin acordarea de despăgubiri într-un cuantum exagerat.

În raport de vârstele copiilor – părți civile, de impactul și trauma psihică produsă prin decesul subit al taților lor, de împrejurarea că vor fi privați de grija și dragostea paternă și de sprijinul material, instanța constată că suma de 100.000 lei pentru fiecare din părțile civile M. T. G., M. G. Nicușor, C. M. și A. M. C. este justă, oferă satisfacție compensatorie pentru prejudiciul moral suferit și nu determină o îmbogățire fără just temei.

În ceea ce o privește pe partea civilă C. D., instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată de aceasta sub aspectul daunelor morale cuvenite pentru suferințele cauzate de vătămările suferite în accidentul rutier din 26.09.2013 și va obliga partea responsabilă civilmente la plata sumei de 30.000 lei către această partea civilă cu titlu de daune morale. Pentru a aprecia în acest fel instanța are în vedere faptul că inculpatul se face vinovat de săvârșirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii morale, existând o strânsă legătură de cauzalitate între această faptă și prejudiciul încercat de persoana vătămată victimă a infracțiunii de Vătămare corporală din culpă, prejudiciu ce trebuie acoperit prin obligarea societății de asigurare – parte responsabilă civilmente la o sumă de bani corespunzătoare faptei comise și gravității acesteia, fiind incontestabil faptul că persoana vătămată în urma leziunilor provocate de inculpat a suferit pe plan moral, psihic. Instanța, în raport de numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor astfel cum au fost descrise în certificatul medico – legal nr. 1065/A_, apreciază că suma de 30.000 lei reprezintă o justă și echitabilă despăgubire, aptă atât să dea satisfacție morală victimei cât și să nu constituie o îmbogățire fără justă cauză a acesteia. Mai departe, instanța va respinge ca nefondată cererea formulată de către partea civilă C. D. de obligare a părții responsabile civilmente la plata sumei de 75.000 euro cu titlu de daune morale ca urmare a intervenirii decesului numitului A. I., având în vedere că partea civilă nu a făcut dovada faptului că prin fapta inculpatului i – ar fi fost cauzat un prejudiciu de natură patrimonială, simpla calitate de văr al persoanei decedate A. I. nereprezentând o împrejurare care să determine existența unui prejudiciu de natură morală.

Mai departe, instanța va admite acțiunile civile formulate de părțile civile S. Județean de Urgență Slatina, S. C. de Urgență B. A. București, S. C. de Urgență Sfântul P. București, S. C. Județean de Urgență C. astfel cum au fost formulate având în vedere că prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei – filele 196 – 197, 213 – 215, 238 – 250, 259 – 260 Vol I s – a făcut dovada pretențiilor formulate. Pe cale de consecință, va obliga partea responsabilă civilmente A. – Ț. Asigurări S.A. la plata sumelor de:

- 556,98 lei către partea civilă S. Județean de Urgență Slatina, jud. O., cu titlu de daune materiale – contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate – parte civilă C. D.;

- 7388,55 lei către partea civilă S. C. de Urgență B. A., București, cu titlu de daune materiale – contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate – parte civilă C. D.;

- 5577,81 lei către partea civilă S. C. de Urgență Sfântul P., București, cu titlu de daune materiale – contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei decedate C. I., anterior intervenirii decesului;

- 512,23 lei către partea civilă S. C. Județean de Urgență C., jud. D., cu titlu de daune materiale – contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei decedate M. G., anterior intervenirii decesului.

În baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală va obliga inculpatul D. V., la plata sumei de 1200 lei(din care 600 lei cheltuieli judiciare în faza de urmărire penală) cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

I. În temeiul dispozițiilor art. 377 alin. 4 din Codul de procedură penală, admite cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul D. V. a fost trimis în judecată, astfel cum a fost formulată de către reprezentantul Ministerului Public.

Schimbă încadrarea juridică a faptelor din infracțiunile de Ucidere din culpă, faptă prev. și ped. de art. 192 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal și Vătămare corporală din culpă, faptă prev. și ped. de art. 196 alin. 2 și 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 din Codul penal și art. 5 din Codul penal în infracțiunile de Ucidere din culpă, faptă prev. și ped. de art. 178 alin. 1, 2 și 5 din Codul penal din 1969 și Vătămare corporală din culpă, faptă prev. și ped. de art. 184 alin. 2 și 4 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 33 lit. b din Codul penal din 1969 și art. 5 din Codul penal.

În baza art. 178 alin. 1, 2 și 5 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, cu aplicarea art. 374 alin. 4, art. 375 alin. 1 și art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, condamnă pe inculpatul D. V., fiul lui Ș. și M., născut la data de 21.12.1971, în .. O., domiciliat în . T. M., .. 1, jud. O., CNP_, judecat în stare de libertate, la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de Ucidere din culpă.

În baza art. 184 alin. 2 și 4 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, cu aplicarea art. 374 alin. 4, art. 375 alin. 1 și art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de Vătămare corporală din culpă.

În baza art. 33 lit. b și 34 lit. b din Codul penal din 1969 contopește pedepsele aplicate inculpatului D. V., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 4 luni închisoare, în regim de detenție.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b din Codul penal din 1969, pe durata executării pedepsei principale și în condițiile prevăzute de art. 71 din Codul penal din 1969.

În baza art. 19 și 397 din Codul de procedură penală admite în parte acțiunile civile formulate de părțile civile din prezenta cauză și obligă partea responsabilă civilmente A. – Ț. Asigurări S.A. la plata sumelor de:

- 50.000 lei către partea civilă M. I. N.(soția persoanei decedate M. G.), CNP_, domiciliata in ., nr. 19, jud. O., cu titlu de daune morale;

- 4046,1 lei părții civile M. I. N., CNP_, cu același domiciliu, reprezentând daune materiale;

- 50.000 lei către partea civilă M. Rădița(mama persoanei decedate M. G.), CNP_, cu domiciliul în ., cu titlu de daune morale;

- 50.000 lei către partea civilă M. M.(tatăl persoanei decedate M. G.), CNP_, cu domiciliul în ., cu titlu de daune morale;

- 20.000 lei către partea civilă M. G.(sora persoanei decedate M. G.), CNP_, domiciliata in ., ., .. 4, jud. O., cu titlu de daune morale;

- 20.000 lei către partea civilă M. L. A.(sora persoanei decedate M. G.), CNP_, domiciliata in mun. Slatina, .. 28, ., ., jud. O., cu titlu de daune morale;

- 100.000 lei către partea civilă M. G. Nicușor(fiul persoanei decedate M. G.), CNP_, domiciliat în ., ., nr. 19, jud. O. cu titlu de daune morale;

- 100.000 lei către partea civilă C. M.(fiica persoanei decedate M. G.), CNP_, domiciliată în ., ., jud. O., cu titlu de daune morale;

- 100.000 lei către partea civilă M. T. G.(fiica persoanei decedate M. G.), CNP_, domiciliata in ., nr. 19, jud. O. cu titlu de daune morale;

- 251 lei lunar părții civile M. T. G., CNP_, reprezentând prestație periodică până la terminarea studiilor sau până la împlinirea unei cauze legale de reducere sau sistare a prestației periodice, dar nu mai mult de 26 ani;

- 6777 lei părții civile M. T. G., CNP_, reprezentând cuantumul prestației periodice calculat de la momentul decesului tatălui său M. G. până la momentul pronunțării hotărârii;

- 50.000 lei către partea civilă C. I.(mama persoanei decedate C. I.), CNP_, domiciliată in ., jud O., cu titlu de daune morale;

- 5899,82 lei părții civile C. I., CNP_, reprezentând daune materiale(din care suma de 1832 lei reprezintă contravaloarea autoturismului implicat în accidentul rutier);

- 30.000 lei către partea civilă D. M.(sora persoanei decedate C. I.), CNP_, cu titlu de daune morale;

- 4781,62 lei părții civile D. M., CNP_, reprezentând daune materiale;

- 20.000 lei către partea civilă F. A.(sora persoanei decedate C. I.), CNP_, cu domiciliul în or. Cisnădie, ., ., ., cu titlu de daune morale;

- 20.000 lei către partea civilă C. T.(fratele persoanei decedate C. I.), CNP_, domiciliat în ., sat Vlăduleni, ., jud. O., cu titlu de daune morale;

- 50.000 lei către partea civilă A. L.(soția persoanei decedate A. I.), CNP_, domiciliată în ., ., cu titlu de daune morale;

- 2600 lei părții civile A. L., CNP_, reprezentând daune materiale;

- 100.000 lei către partea civilă A. M. C.(fiul persoanei decedate A. I.), CNP_, domiciliat în ., sat Vlăduleni, ., jud. O. cu titlu de daune morale;

- 30.000 lei către partea civilă C. D., CNP_, cu titlu de daune morale.

În baza art. 19 și 397 din Codul de procedură penală admite acțiunile civile formulate de părțile civile S. Județean de Urgență Slatina, S. C. de Urgență B. A. București, S. C. de Urgență Sfântul P. București, S. C. Județean de Urgență C. și obligă partea responsabilă civilmente A. – Ț. Asigurări S.A. la plata sumelor de:

Respinge ca nefondată cererea formulată de către partea civilă C. D. de obligare a părții responsabile civilmente la plata sumei de 75.000 euro cu titlu de daune morale ca urmare a intervenirii decesului numitului A. I..

Respinge ca nefondată cererea formulată de către partea civilă C. D. de obligare a părții responsabile civilmente la plata unor sume de bani cu titlu de daune materiale – cheltuieli de spitalizare.

Respinge ca nefondată cererea formulată de către partea civilă A. M. C. de obligare a părții responsabile civilmente la plata sumei de 700 lei/lună cu titlu de prestație periodică.

În baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală obligă inculpatul D. V., la plata sumei de 1200 lei(din care 600 lei cheltuieli judiciare în faza de urmărire penală) cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de apel la Curtea de Apel C. în termen de 10 zile conform dispozițiilor art. 410 din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică azi, 17.12.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C. N. CătălinTĂNASIE D.

Red. CNC

Tehnored. CNC/IM

2+23 ex./19.01.2016

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 893/2015....		Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... →

Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Sentința nr. 975/2015. Judecătoria SLATINA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Sentința nr. 975/2015. Judecătoria SLATINA