Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Sentința nr. 229/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 229/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 30-03-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 229/2015
Ședința publică din data de 30 martie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: I. P.
Grefier: D. G.
Din partea Ministerului Public a participat procuror R. Ș. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tîrgu-M..
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul B. M. V., având ca obiect săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (art.336 NCP).
În lipsa părților.
Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea ședinței din data de 2703.2015, prin care s-a stabilit pronunțarea pentru data de astăzi, pentru când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei penale, instanța constată următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 2152/P/2013 din data de 27.10.2014 emis de P. de pe lângă Judecătoria Târgu M., înregistrat la această instanță sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului B. M.-V., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, faptă prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt, că la data de 15.04.2013, în jurul orei 12:02 inculpatul B. M.-V. a condus autoturismul Daewoo tipul Matiz cu nr. de înmatriculare_, pe .. M., ulterior intrând pe . intrat într-un gard de protecție, care separă partea carosabilă de trotuar, provocând avarii la autoturism.
Conducătorul autoturismului a fost identificat în persoana inculpatului B. M. V., care a fost testat cu un aparat etilotest, rezultând o concentrație de 1,29 mg./l. alcool pur în aerul expirat. Ca urmare a acestui fapt, inculpatul a fost condus la SMURD Tg. M., unde i-au fost recoltate două mostre biologice de sânge, la orele 12:50, și respectiv 13:50.
În urma analizei de laborator a mostrelor biologice recoltate de la inculpat, astfel cum s-a stabilit prin buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1124/204/A-2, din 16.04.2013, emis de IML Tg. M., acesta avea o alcoolemie de 2,40 ‰ la ora 12:50, și 2,20 ‰ la ora 13:50.
Pentru dovedirea situației de fapt reținute prin rechizitoriu, au fost menționate următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: proces verbal de constatare a infracțiunii f. 11-12, protocol alcooltest f. 13, buletinul de examinare clinică f. 15, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie f. 16, declarațiile inculpatului B. M.-V. f. 18, 21, declarația martorului K. I. f. 26-27.
Prin încheierea din data de 27.03.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu Rechizitoriul nr. 2152/P/2013 din data de 27.10.2014, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu M., precum și legalitatea administrării probatoriului și a efectuării actelor de urmărire penală, privind pe inculpatul B. M.-V., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, faptă prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal. Totodată s-a dispus începerea judecății față de inculpat.
La termenul de judecată din data de 20.01.2015, cu procedura legal îndeplinită, instanța a dispus citirea actului de sesizare, iar ulterior a adus la cunoștința inculpatului prevederile art. 396 alin. (10) raportat la art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală privind procedura simplificată și i-a prezentat consecințele urmării acestei proceduri. Fiind audiat la termenul din data de 27.03.2015, inculpatul a declarat că solicită aplicarea art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală., în sensul că recunoaște fapta astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu și dorește ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor depuse. Totodată, a arătat că dorește să presteze muncă neremunerată în folosul comunității dacă se va dispune această măsură.
La dosar, la solicitarea din oficiu a instanței de judecată, a fost depusă fișa de cazier judiciar a inculpatului.
Inculpatul nu a solicitat încuviințarea probei înscrisuri sau înscrisuri în circumstanțiere.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt,la data de 15.04.2013, în jurul orei 12:02 inculpatul B. M.-V. a condus autoturismul Daewoo tipul Matiz cu nr. de înmatriculare_, pe .. M., iar pe . într-un gard de protecție, care separă partea carosabilă de trotuar, provocând avarii la propriul autoturism.
Cu această ocazie, organele de poliție au procedat la testarea inculpatului cu aparatul alcooltest care a indicat, la ora 12.29, o valoare de 1,29 mg/l alcool pur în aerul expirat, astfel cum reiese din procesul verbal de constatare întocmit la acea dată ( fila 11 d.u.p) și din rezultatul aparatului alcooltest atașat la dosar ( fila 13 d.u.p).
Inculpatul a fost condus la sediul SMURD Târgu M., unde i s-au recoltat probe biologice în vederea depistării alcoolemiei în sânge. Potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1124/204/A-2, din 16.04.2013, emis de IML Tg. M., acesta avea o alcoolemie de 2,40 ‰ la ora 12:50, și 2,20 ‰ la ora 13:50.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut la data săvârșirii faptei că a consumat alcool ( declarație care poate constitui mijloc de probă conform legislației penale de la acea dată), ulterior, în cursul urmăririi penale prevalându-se de dreptul la tăcere.
Susținerile inculpatului referitoare la împrejurarea în care a fost depistat conducând autovehiculul în cauză în trafic sunt confirmate și prin declarația martorului K. I. care arată că, fiind prezent la data testării inculpatului cu aparatul etilotest de către poliție acesta a avut o concentrație ridicată de alcool și părea a fi sub influența băuturilor alcoolice.
Situația de fapt astfel reținută, cu privire la fapta imputată inculpatului, este susținută de următoarele mijloace de probă: proces verbal de constatare a infracțiunii f. 11-12 d.u.p, protocol alcooltest f. 13 d.u.p, buletinul de examinare clinică f. 15 d.u.p, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie f. 16 d.u.p, declarațiile inculpatului B. M.-V. f. 18, 21 d.u.p, declarația martorului K. I. f. 26-27d.u.p.
Din coroborarea întregului material probatoriu, se poate considera, în mod neîndoielnic, că inculpatul B. M. V. este cel care a săvârșit fapta reținută în sarcina sa.
În drept,fapta inculpatului B. M.-V., care, la data de 15.04.2013, în jurul orei 12:02, a condus autoturismul Daewoo tipul Matiz cu nr. de înmatriculare_, pe . Tg. M., în timp ce avea în sânge o îmbibație alcoolică de 2,40 ‰ – 2,20 ‰, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, faptă prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Sub aspectul încadrării juridice a faptei, instanța reține că în mod corect în cursul urmăririi penale Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu M. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B. M. V. din infracțiunea prevăzută în art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare (în forma în vigoare la data săvârșirii faptei) în infracțiunea prevăzută în art. 336 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
În același sens, și instanța de judecată apreciază că legea penală mai favorabilă în acest caz este reprezentată de Codul penal intrat în vigoare la data de 01.02.2014, din următoarele considerente:
În primul rând, instanța reține că limitele de pedeapsă pentru închisoare (spre care instanța se va orienta, apreciind că nu sunt incidente dispozițiile privind aplicarea amenzii penale sau renunțarea la aplicarea pedepsei, astfel cum se va arăta în considerentele următoare) sunt cuprinse între 1 an și 5 ani închisoare în ambele reglementări penale succesive (O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare până la data săvârșirii faptei, respectiv Codul penal intrat în vigoare la data de 01.02.2014), astfel că determinarea legii penale mai favorabile nu se va face prin raportare la aceste limite, ci în funcție de modalitatea de individualizare a executării pedepsei închisorii, instanța urmând a analiza, în concret, care dintre cele două instituții de drept penal – suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii prevăzute în art. 81 din Codul penal din 1968 sau amânarea aplicării pedepsei prevăzute în art. 83 din Codul penal intrat în vigoare la data de 01.02.2014 este mai favorabilă inculpatului.
Sub acest ultim aspect, în abstract, instanța reține că, dacă se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, la rămânerea definitivă a acestei hotărâri, potrivit dispozițiilor O.u.G. nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, permisul de conducere al inculpatului se va anula, inculpatul putând să obțină un nou permis de conducere după trecerea unei perioade de 1 an de la rămânerea definitivă a acestei hotărâri. Dacă s-ar dispune amânarea aplicării pedepsei, pe lângă celelalte măsuri de supraveghere și obligații – inclusiv munca neremunerată în folosul comunității (spre deosebire de suspendarea condiționată a executării pedepsei, unde nu se pot dispune astfel de obligații), instanța ar aplica și dispozițiile art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal (care din punctul de vedere al instanței, având în vedere natura infracțiunii săvârșite, s-ar impune în fiecare caz în parte) ar însemna ca inculpatul să nu conducă vehicule pe perioada termenului de supraveghere de 2 ani stabilit de lege. În acest context, raportat la aceste aspecte (existența dreptului de conducere a autovehiculului pe drumurilor publice fiind un aspect de interes pentru orice cetățean, chiar și în prezența unor obligații, dintre cele prevăzute în art. 85 din Codul penal, care să-i limiteze oarecum libertatea de mișcare), în abstract, legea penală mai favorabilă aplicabilă în cazul săvârșirii unei asemenea infracțiuni ar fi de fiecare dată reprezentată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare (în forma în vigoare la data săvârșirii faptei) și Codul penal din 1968.
Cu toate acestea, în cazul concret dedus judecății, instanța observă că data săvârșirii faptei este 15.04.2013, dată de la care inculpatului i-a fost ridicat permisul de conducere, eliberându-i-se o dovadă înlocuitoare a acestuia fără drept de circulație. Din actele dosarului, rezultă că de la data săvârșirii faptei nici inculpatul nu a solicitat organelor judiciare prelungirea dreptului de a conduce autovehicule în baza art. 111 alin. (6) din O.u.G. nr. 195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare. Ca atare, în speță nu s-ar impune aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal, instituirea obligației de a nu conduce vehicule pe o perioadă de 2 ani peste perioada de aproximativ 2 ani în care inculpatul nu a condus vehicule (dată fiind cercetarea inculpatului în prezentul dosar), ar reprezenta o perioada nerezonabilă în raport de gravitatea acuzației ce se impută inculpatului.
În acest context, în concret, raportat la aspectele învederate anterior, ținând cont și de faptul că permisul de conducere îi poate fi de un real folos inculpatului în exercitarea atribuțiilor de serviciu mai ales că acesta are locul de muncă în altă localitate decât cea de domiciliu, instanța reține că legea penală mai favorabilă este Codul penal intrat în vigoare la data de 01.02.2014.
Cu privire la latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, instanța constată, că elementul material s-a realizat prin conducerea unui autovehicul pe drumurile publice – .. Transilvania din mun. Târgu M. - având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge ( cca. 2,40g/l alcool pus în sânge, probă relevantă).
Cu privire la urmarea imediată, instanța reține, că fapta inculpatului a avut ca urmare crearea unei stări de pericol cu privire la circulația pe drumurile publice. Fiind vorba de o infracțiune de pericol, legătura de cauzalitate se prezumă ex re, prin realizarea însăși a acțiunii incriminate (conducerea sub influența băuturilor alcoolice).
Referitor la latura subiectivă, instanța constată că fapta a fost săvârșită cu intenție indirectă, conform art. 16 alin.(3) lit. b) din Codul penal. Inculpatul nu a urmărit producerea stării de pericol pentru cei implicați în circulația pe drumurile publice, însă, la momentul realizării acțiunii sancționate de art. 336 alin. (1) din Codul penal, a prevăzut și a acceptat posibilitatea creării acestei stări de pericol.
Procedând în continuare la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 alin. (1) si alin. (2) din Codul penal., respectiv gradul de pericol social al faptei, conduita după săvârșirea infracțiunii, nivelul de educație și situația socială a inculpatului.
Referitor la limitele de pedeapsă stabilite de legea penală pentru infracțiunea săvârșită, instanța reține că art. 336 alin. (1) din Codul penal prevede pentru fapta reținută în sarcina inculpatului pedeapsa închisorii de 1 la 5 ani alternativ cu amenda.
În ceea ce privește gradul de pericol social concret al faptei săvârșite (împrejurările comiterii faptei, locul și timpul în care aceasta a fost săvârșită), instanța reține că inculpatul a săvârșit fapta în timpul zilei, în jurul orelor 12.02, oră la care traficul rutier este aglomerat, iar fapta a avut ca urmare producerea unor pagube materiale, chiar dacă la propriul autoturism.
Raportat la circumstanțele personale ale inculpatului B. M. V., instanța reține că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel cum reiese din fișa de cazier existentă la dosarul cauzei, inculpatul a recunoscut fapta reținută în sarcina sa, are vârsta de 47 de ani, este tehnician la . Timișoara S.R.L. Având în vedere cele menționate, instanța apreciază că inculpatul deține resurse pentru reintegrarea sa socială.
Referitor la conduita după săvârșirea infracțiunii, instanța reține că, inculpatul B. M. V. a recunoscut fapta săvârșită, precum și împrejurarea că a consumat băuturi alcoolice. Prezent în fața instanței de judecată la data de 27.03.2015 acesta a arătat că a avut în trecut reale probleme cu alcoolul, iar că fapta din prezenta cauză a fost punctul care l-a făcut să conștientizeze efectele nocive ale consumului excesiv de alcool, și că de la data de 15.04.2013 nu a mai consumat alcool în exces, ba mai mult a avansat în cadrul societății unde lucrează pe scară ierarhică. Instanța constată că cele arătate de inculpat pot fi situații adevărate, având în vedere că din studiul cazierului rutier al acestuia,rezultă că B. M. a mai suferit două condamnări pentru conducere de vehicule sub influența alcoolului în anul 1994 și 2006, de fiecare dată permisul fiindu-i anulat. În mod normal, dat fiind gradul ridicat de alcoolemie al inculpatului B. M. V., a faptului că acesta a produs un accident rutier prin care și-a avariat autoturismul și față de cele arătate în cazierul rutier al acestuia, instanța ar fi avut posibilitatea aplicării unei sancțiuni severe față de inculpat. Totuși, judecătorul consideră că inculpatul merită o șansă de reintegrare socială ( având în vedere că amânarea aplicării pedepsei nu este o soluție de condamnare), perspectivele acestuia fiind pozitive, având în vedere și principiul umanismului în stabilirea unei pedepse.
Cu toate acestea, instanța atrage atenția inculpatului asupra faptului, că inclusiv în situații excepționale ( certuri familiale, neînțelegeri) nu ar trebui să conducă la încălcarea normelor penale, deoarece astfel de conduite pot avea o finalitate de nedorit, cum ar fi producerea de vătămări sau de pagube materiale.
Prin raportare la criteriile analizate, instanța apreciază că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea, și nu a unei pedepse cu amenda, în cuantumul ce se va arăta ulterior.
Prin urmare, având în vedere împrejurările mai sus-expuse, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins prin stabilirea unei pedepse al cărei cuantum va fi orientat la minimul special prevăzut de lege. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 336 alin. (1) din Codul penal, minimul special al infracțiunii este de 1 an închisoare, iar maximul special este de 5 ani închisoare (prin aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, noile limite fiind de la 8 luni la 3 ani și 4 luni închisoare).
Instanța apreciază că nu sunt incidente în cauză circumstanțe atenuante legale și judiciare, de natură să atragă reducerea cu o treime a limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiune.
Așadar, constatând că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, instanța, potrivit art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, va stabili în sarcina inculpatului B. M. V. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută în art. 336 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal și art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, pedeapsa de 8 luni închisoare, apreciind că pedeapsa astfel cum va fi stabilită este de natură să asigure atingerea scopurilor preventiv-educative și sancționatorii ale pedepsei.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în raport de criteriile anterior menționate, instanța apreciază, în special față de circumstanțele personale ale inculpatului, astfel cum acestea au fost arătate anterior, că scopul pedepsei va putea fi atins chiar fără privarea de libertate a acestuia.
Astfel, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 83 alin. (1) și alin. (2) Cod penal, respectiv, pedeapsa stabilită este închisoarea de cel mult 2 ani, infractorul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii, inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității și a cooperat cu organele judiciare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită nu este mai mare de 7 ani, instanța va amâna aplicarea pedepsei de 8 luni închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, în condițiile art. 84 Cod penal.
Totodată, instanța îi va pune în vedere inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere va trebui să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1) din Codul penal, și anume:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune de la domiciliul inculpatului, la datele fixate de către acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului său de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) din Codul penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) Cod penal se vor comunica Serviciului de Probațiune de la domiciliul inculpatului.
În baza art. 85 alin. (2) lit. c) din Codul penal, va impune inculpatului B. M. V. obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune de la domiciliul inculpatului sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate, care să aibă ca obiect prevenirea consumului de alcool, în măsura în care Serviciul de Probațiune poate derula astfel de programe.
În baza art. 83 alin. (4) teza ultimă din Codul penal, va atrage atenția inculpatului B. M. V. asupra dispozițiilor art. 88 din Codul penal privind revocarea amânării aplicării pedepsei cu consecința aplicării pedepsei și executării pedepsei închisorii în regim de detenție, în cazul nerespectării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse de instanță sau stabilite de lege, în cazul în care nu se îndeplinesc integral obligațiile civile stabilite de instanță până la expirarea termenului de supraveghere, precum și în cazul în care inculpatul mai săvârșește o infracțiune pe parcursul termenului de supraveghere. Astfel, această atenționare urmează a avea pentru inculpat semnificația unui avertisment serios asupra consecințelor pe care le va suporta în eventualitatea nerespectării în viitor a legii și a regulilor de conviețuire socială, nu numai în cursul termenului de supraveghere, dar și de-a lungul vieții. În acest context, instanța apreciază că aplicarea acestui text de lege are semnificația creării pentru inculpat a unei profunde conștiințe moral-juridice referitoare la garantarea echilibrului firesc care trebuie să existe între drepturile și obligațiile fiecăruia raportate atât la el însuși, cât și la societate, în ansamblul său.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 336 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal și art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, stabilește în sarcina inculpatului B. M.-V., fiul lui I. și M., născut la data de 20.05.1967 în Reșița, jud. C.-S., domiciliat în Reșița, bld. Revoluția din Decembrie, nr. 35/A, ., jud. C.-S., posesor al CI . nr._, având CNP:_, pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
În baza art. 83 din Codul penal amână aplicarea pedepsei de 8 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, stabilit conform art. 84 din Codul penal.
În baza art. 85 din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune C. S., la datele fixate de către acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului său de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se vor comunica Serviciului de Probațiune C. S..
În baza art. 85 alin. (2) lit. c) din Codul penal, impune inculpatului B. M. V. obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune C. S. sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate, care să aibă ca obiect prevenirea consumului de alcool, în măsura în care Serviciul de Probațiune deține resursele necesare pentru derularea unor astfel de programe.
În baza art. 83 alin. (4) teza ultimă din Codul penal, atrage atenția inculpatului B. M. V. asupra dispozițiilor art. 88 din Codul penal privind revocarea amânării aplicării pedepsei cu consecința aplicării pedepsei și executării pedepsei închisorii în regim de detenție, în cazul nerespectării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse de instanță, precum și în cazul în care inculpatul mai săvârșește o infracțiune pe parcursul termenului de supraveghere.
În baza art. 398 rap. la art. 274 alin. 1 Cproc. P. obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat ( 250 lei pentru faza de urmărire penală și 250 lei pentru faza de judecată).
Ia act că inculpatul nu a fost asistat de apărător.
O copie a prezentei hotărâri se va comunica către IPJ C. S. – Serviciul Rutier în conformitate cu dispozițiile art. 103 alin 1 lit. c) din OUG nr. 195/2002.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru reprezentantul Ministerului Public și inculpat.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.03.2015.
Președinte Grefier
I. P. D. G.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 172/2015.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 226/2015.... → |
|---|
