Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Sentința nr. 1524/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1524/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 16-12-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ nr. 1524/2015
Ședința publică din data de 16.12.2015
Președinte: I. P.
Grefier: D. G.
Din partea Ministerului Public a participat procuror R. Ș. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tîrgu-M..
Pe rol fiind soluționarea cauzei penale privind pe inculpata BUTILCA M. - E., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prev. și ped. de art. 196, al. 2, 3, din Codul Penal, cu aplicarea prev. art. 5 din Codul penal.
În lipsa părților.
Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea ședinței din data de 11.12.2015, prin care s-a stabilit pronunțarea pentru data de 15.12.2015, iar mai apoi pentru data de astăzi, pentru când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată:
I.Situația de fapt reținută prin rechizitoriu
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu M. numărul 6903/P/2013 din data de 28.07.2015 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatei BUTILCA M. - E., cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prev. și ped. de art. 196, al. 2, 3, din Codul Penal, cu aplicarea prev. art. 5 din Codul penal;
În fapt s-a reținut că la data de 09.12.2013, în jurul orelor 19.20 inculpata, în timp ce conducea autoturismul marca Hyundai Accent cu nr. de înmatriculare_, pe . Tg. M., pe fondul neadaptării vitezei la condițiile de trafic, fără a avea montate anvelope de iarnă, a pătruns inițial pe sensul opus de mers, apoi pe trotuar, loc unde a cauzat un accident rutier în urma căruia a rezultat vătămarea corporală a numitei A. M. F., care a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un nr. de 270 - 280 zile de zile de îngrijiri medicale.
Pentru dovedirea situației de fapt, procurorul a administrat următoarele mijloace de probă: proces - verbal de cercetare la fața locului, planșa fotografică, raportul de constatare medico-legala pe baza de acte nr. A1/1488/112/17.04.2014 eliberat de IML Tg — M., raportul de expertiza medico-legala nr. 2057/A1/161 din 10.07. 2014, eliberat de IML Tg – M., raportul de noua expertiza medico-legala, nr. 1271/A5/10 din 08.04.2015, declarațiile inculpatei, declarațiile persoanei vătămate,declarațiile martor.
II. Procedura camerei preliminare
Așa cum s-a stabilit în urma procedurii de cameră preliminară, prin încheierea din data de 02.10.2015, instanța apreciază că toate actele și măsurile dispuse de către organele de urmărire penală au fost îndeplinite cu respectarea condițiilor prevăzute de lege pentru efectuarea valabilă a acestora, inclusiv probatoriile, care au fost administrate legal și cu respectarea drepturilor legale ale inculpatului, aceste aspecte nefiind contestate nici de inculpată.
III. Desfășurarea cercetării judecătorești
La primul termen de judecată în ședință publică și cauza în stare de judecată, în conformitate cu prevederile art. 374 al. 2 C.proc.pen, inculpatei i-au fost aduse la cunoștință învinuirea ce i se aduce, precum și drepturile prevăzute de art. 83 C.pen. și obligațiile prevăzute de art. 108 al. 1 și 2 C.pen.
Totodată, inculpata B. M. E., a susținut că dorește să se prevaleze de dispozițiile art. 375 C.proc.pen, în acest sens declarând că înțelege ca prezenta cauză să fie judecată exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a situației de fapt reținute în fața instanței, în acest caz urmând să beneficieze de reducerea cu o treime în cazul pedepsei închisorii, iar în cazul pedepsei amenzii cu o pătrime în conformitate cu art. 396 C.proc.pen.
Inculpata a propus înscrisuri în probațiune, respectiv caracterizare, certificate de naștere.
IV. Situația de fapt reținută de către instanță
Instanța reține că la data de 09.12.2013, inculpata B. M. E., în timp ce se deplasa pe .. Târgu M. către ., pe un sector de drum în pantă, a pierdut controlul autoturismului, a părăsit partea carosabilă și a intrat pe trotuar unde a lovit-o pe persoana vătămată A. M. F.. Accidentul s-a produs pe fondul prezenței pe partea carosabilă a unui strat subțire de polei și a neechipării cu anvelope de iarnă a autoturismului. Inculpata a încercat să efectueze manevre de evitare a impactului, astfel cum arată martorul T. Goerge B., conducător al unui auto care se deplasa din sens opus cu autoturismul inculpatei, însă din cauza înclinației părții carosabile și a lipsei anvelopelor de iarnă, autoturismul fiind în coborâre, autovehiculul nu a mai putut fi controlat, conducând în final la lovirea persoanei vătămate și oprindu-se într-un gard de beton. Persoana vătămată a rămas imobilizată o perioadă între gardul de beton și autoturism. Inculpata nu se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Din Raportul de noua expertiza medico-legală nr. 1271/A5/10 din 08.04.2015 rezultă că numita A. M. - F. necesită pentru vindecare un număr de 270 - 280 zile, socotite de la data producerii leziunilor. Nu se poate face aprecierea asupra unei infirmități, recomandându-se o reevaluare după o perioada de minim 6 luni.
Actul mai sus amintit a fost supus Avizului Comisiei de Avizare și Control al Actelor Medico - Legale, nr. 22/E2/15.04.2015, prin care Comisia este de acord și avizează Raportul de nouă expertiză medico-legală nr. 1271/A5/10 din 08.04.2015.
Inculpata a recunoscut săvârșirea faptei pe tot parcursul procesului penal, manifestând regret și colaborând cu organele de anchetă. Situația de fapt descrisă anterior rezultă din declarația inculpatei care se coroborează cu declarațiile martorului T. Goerge B., martor direct la accidentului, precum și cu declarația persoanei vătămate A. M. F.. Starea carosabilului și poziționarea autoturismului după accident rezultă din planșele fotografice întocmite de către organele de poliție și schițele atașate procesului verbal de cercetare la fața locului.
În concret, în urma deliberării în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a audierii inculpatului în faza de judecată, instanța a stabilit dincolo de orice dubiu identitatea făptuitoarei, situația de fapt și încadrarea juridică a acesteia.
V. Încadrarea juridică a faptelor reținută de către instanță
Instanța va reține, analizând dispozițiile succesive ale legilor penale, că, în raport de fapta săvârșită de către inculpată, nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în dispozițiile legii penale vechi fiind mai favorabile prin raportare la pedeapsa stabilită de lege (sub aspectul infracțiunii săvârșite), noua reglementare penală (deși prevede aceleași limite speciale ale pedepsei închisorii) stabilind ca pedeapsă alternativă la pedeapsa închisorii și pedeapsa amenzii, noul Cod penal fiind mai favorabil inculpatei, în ansamblul său.
Fapta inculpatei Butilca M. E., care, la data de 09.12.2013, în jurul orelor 19.20 în timp ce conducea autoturismul marca Hyundai Accent cu nr. de înmatriculare_, pe . Tg. M., fără a avea montate anvelope de iarnă, în condiții de coborâre în pantă, a pătruns pe trotuar, unde a cauzat un accident rutier în urma căruia a rezultat vătămarea corporală a numitei A. M. F., care a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un nr. de 270 - 280 zile de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prevăzută de art. 196 al. 2 și 3 C.P. cu aplic. art. 5 C.pen..
Se constată faptul că infracțiunea de vătămare corporală din culpă constă în săvârșirea din culpă a unei acțiuni sau inacțiuni prin care s-a pricinuit altuia o vătămare a integrității corporale sau a sănătății pentru a cărei vindecare au fost necesare îngrijiri medicale.
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de vătămare corporală din culpă săvârșită de inculpată, elementul material constă în nerespectarea normelor care reglementează circulația rutieră pe drumurile publice, circulând cu autoturismul fără a fi echipat condițiilor meteorologice de la momentul deplasării, având ca urmare imediată producerea unor leziuni traumatice persoanei vătămate, care au necesitat pentru vindecare aproximativ 270 - 280 zile de îngrijiri medicale.
Fapta inculpatei a adus atingere atât relațiilor sociale referitoare la protecția integrității corporale și sănătății persoanelor.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei, respectiv din împrejurarea că vătămările corporale produse persoanei vătămate s-au produs ca urmare a încălcării normelor rutiere de către inculpată.
În ceea ce privește latura subiectivă, instanța reține că infracțiunea a fost comisă sub forma de vinovăție a culpei fără prevedere, întrucât inculpata deși nu prevăzut potențialul rezultat al încălcării normelor de circulație pe drumurile publice, respectiv producerea unui accident rutier, trebuia și putea să prevadă că, în condițiile în care autoturismul nu era echipat cu anvelope de iarnă, iar condițiile climatice presupuneau lapoviță și temperaturi scăzute, există riscul producerii unui accident, dar a socotit fără temei că nu se va produce.
VI.Individualizarea judiciară a pedepsei
La individualizarea judiciară a pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C.pen. și anume împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului. Pedeapsa aplicată în concret va fi individualizată în limitele de pedeapsă reduse cu o treime ca urmare a aplicării prevederilor art. 396 al. 10 C.proc.pen.
În ceea ce privește conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, instanța arată că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, atât cele care ar înlătura beneficiul aplicării art. 83 alin 1 lit. b) Cpen, cât și antecedente ce au atras răspunderea administrativă.
Cu privire la persoana inculpatei, instanța observă că aceasta este angajată, are relații familiale normale, iar atitudinea inculpatei în relațiile interumane arată că inculpata este bine ancorat în viața socială, așa cum rezultă și din înscrisurile depuse de către aceasta la dosarul cauzei. În ceea ce privește posibilitățile sale de îndreptare, instanța arată că inculpata are vocația de a-și câștiga pe viitor mijloacele de trai în mod cinstit prin practicarea unei profesii de economist, este susținută de familie și se află la primul contact cu legea penală. De asemenea, un indiciu puternic cu privire la posibilitatea de îndreptare a inculpatei îl reprezintă atitudinea de recunoaștere și regret manifestată față de comiterea faptei atât în fața organelor de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată. Concluzia este în sensul că inculpata are perspective favorabile de reintegrare în societate.
Judecătorul mai constată că inculpata nu se afla sub influența băuturilor alcoolice, iar după săvârșirea faptei a manifestat o stare de profundă tulburare și regret, inclusiv prin vizitarea, pentru o perioadă a persoanei vătămate pe timpul convalescenței acesteia. De asemenea, instanța apreciază că, fiind vorba despre o infracțiune din culpă, fără vinovăție, sancțiunea trebuie să fie proporțională, iar caracterul retributiv al pedepsei nu trebuie să depășească limitele rezonabile. Este adevărat că inculpata are culpa sa, prin neechiparea corespunzătoare a vehiculului și continuarea deplasării, deși condițiile de drum se înrăutățiseră considerabil de la plecarea acesteia de la domiciliu până la momentul întoarcerii. Deși poate părea excesiv, inculpata, cunoscând că autoturismul său nu are anvelope de iarnă, ar fi trebuit să îl parcheze și să se deplaseze la domiciliu cu un alt mijloc de transport. În realitate, acționând astfel, accidentul ar fi putut fi evitat. Continuându-și deplasarea, inculpata și-a asumat riscuri crescute care au condus în final la pierderea controlului autoturismului și vătămarea părții civile.
Judecătorul nu poate reține că inculpata ar fi mers cu neadaptarea vitezei la condițiile de trafic întrucât martorul T. Goerge B. arată că nici el nu a putut circula pe porțiunea de drum pe care inculpata a pierdut controlul mașinii, deși acesta din urmă se afla în urcare, deci viteza de deplasare ar fi fost oricum mică. În realitate, principala cauză a accidentului s-a produs pe fondul neechipării autoturismului pentru condițiile de drum cu anvelope de iarnă și a lipsei de prevedere a inculpatei raportat la riscurile la care se expune.
În ceea ce privește sancțiunea la care se va orienta judecătorul sunt de făcut unele nuanțări astfel: în ceea ce privește aplicarea unei eventuale amenzi penale ca pedeapsă principală, indiferent de forma de executare, instanța arată că aceasta este prea blândă raportat la datele speței și ar fi disproporționată. Instanța apreciază că infracțiunile la regimul circulației rutiere au crescut alarmant în România și chiar dacă suntem în prezența unei fapte comise din culpă, conducătorii auto trebuie disciplinați inclusiv prin aducerea la cunoștință a sancțiunilor prin intermediul hotărârilor judecătorești, întrucât, după cum se poate observa, o faptă produsă din culpă poate produce urmări la fel de grave ca o faptă comisă cu intenție; în cauza de față, doar întâmplarea a făcut ca urmările să nu fie mult mai grave și să se producă chiar decesul persoanei vătămate, aceasta fiind prinsă între vehicul și gardul de beton, așadar responsabilitatea crescută a conducătorilor auto este necesară și imperativă prin urmările pe care le pot produce faptele lor, chiar comise fără intenție.
Prin reglementarea amânării aplicării pedepsei, legiuitorul a prevăzut ca, în cazul persoanelor care sunt la prima abatere penală, având un comportament anterior bine integrat în societate să poată beneficia de un tratament sancționator atenuat, poate chiar și o clemență din partea organelor judiciare. De altfel, din actele dosarului, se poate trage concluzia că inculpata nu a comis infracțiunea datorită înclinației sale pentru comiterea de fapte antisociale, ci datorită unui complex de împrejurări care au contribuit ca inculpata să se abată de la conduita sa obișnuită. Judecătorul constată că, amânarea aplicării pedepsei este mult mai favorabilă inculpatei întrucât nu presupune o hotărâre de condamnare și exclude anularea permisului. Pentru a dispune în acest sens, judecătorul arată că în cauza de față anularea permisului de conducere trebuie privită cu o atenție deosebită față de infracțiunile comise cu intenție. Este adevărat că inculpata a manifestat neglijență în calitate de conducător auto, dar nu se poate pune semnul egalității între aceasta și un conducător auto care, conștient, comite infracțiuni la regimul circulației rutiere. Având în vedere și principiul umanismului dreptului penal, instanța apreciază că nu se impune anularea permisului de conducere a inculpatei.
Pentru toate motivele de mai sus, instanța va aplica inculpatei o pedeapsă de 6 luni închisoare, orientată către minimul special.
În ceea ce privește necesitatea aplicării pedepsei, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile art. 83 C.pen., pedeapsa stabilită fiind mai mică de 2 (doi) ani închisoare; inculpata nu a mai fost condamnată anterior la pedeapsa închisorii; aceasta și-a manifestat acordul de a presta o muncă în folosul comunității iar în raport de persoana inculpatei, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de aceasta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pe o perioadă determinată.
Totodată, având în vedere și modalitățile de individualizare a executării pedepsei prevăzute de Noul Cod penal, instanța apreciază că se impune amânarea aplicării pedepsei. De asemenea, se constată faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpată este de 3 ani închisoare, valoare inferioară celei prevăzute de art. 83 al. 2 C.pen., iar inculpata nu s-a sustras de la urmărire penală ori de la judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere a autorului sau a participanților.
Față de aceste considerente, în baza art. 83 al. 1 și 3 C.pen. va amâna aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, termen stabilit în conformitate cu prevederile art. 84 C.pen.
În baza art. 85 al. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, instanța va impune inculpatei să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune M., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 al. 1 C.pen. va dispune ca, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 al. 1 lit. c) - e) să se comunice Serviciului de Probațiune M..
În baza art. 404 al. 3 C.proc.pen. va atrage atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere în sensul că amânarea aplicării pedepsei se va revoca și se va dispune aplicarea și executarea pedepsei.
VII. Pedepsele complementare
Astfel, conform art. 67 alin. 1 C.pen. 2009, instanța are posibilitatea de a aplica pedeapsa complementară și în cazurile în care pedeapsa principală este amenda penală, instanța putând aplica pedeapsa complementară indiferent de durata pedepsei cu închisoarea și chiar dacă executarea acesteia a fost suspendată sub supraveghere.
Luând în considerare criteriile oferite de art. 67 alin. 1 C.pen. 2009 instanța apreciază că nu se impune aplicarea unei pedepse complementare, întrucât, față de considerentele exprimate anterior, suspendarea dreptului de a conduce autoturisme 90 zile după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri conform art. 103 din O.U.G 195/2002 sunt suficiente pentru atenționarea inculpatei cu privire la consecințele faptei sale. Hotărâtor în această privință este argumentul că fapta a fost săvârșită din culpă.
VIII. Latura civilă
Prin încheierea de ședință din data de 11.12.2015, instanța a dispus disjungerea acțiunii civile și soluționarea separată a acesteia în cadrul dosarului nr._/320/2015 a Judecătoriei Târgu M..
VIII. Cheltuieli judiciare
În baza art. 274 alin.(1) NCPP, instanța va obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 500 lei (100 lei cheltuieli judiciare în timpul urmăririi penale, 500 lei cheltuieli judiciare în cursul judecății).
PENTRU TOATE ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. cu aplicarea art. 396 alin 10 Cpp raportat la art. 83 C. pen. stabilește pedeapsa de 6 luni închisoare în sarcina inculpatei BUTILCA M. - E., fiica lui I. si M., născută la data de 19.01.1971, în Tg - M., jud. M., de cetățenie română, studii: medii, stagiul militar nesatisfăcut, ocupația: funcționar economic, loc de munca: .. - Tg - M., stare civila: căsătorită, 1 copil minor, domiciliată în Tg - M., ., ., posesoare a Cărții de Identitate, ., nr._, eliberată de SPCLEP Tg - M., CNP:_, fără antecedente penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prev. și ped. de art. 196, al. 2, 3, din Codul Penal, cu aplicarea prev. art. 5 din Codul penal.
În baza art. 83 alin. (1) C. pen. amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune M., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune M..
În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere în sensul că amânarea aplicării pedepsei se va revoca și se va dispune aplicarea și executarea pedepsei.
Constată că acțiunea civilă a fost disjunsă și va fi soluționată separat în dosarul cu nr._/320/2015 a Judecătoriei Târgu M..
Dispune transmiterea unui exemplar din prezenta hotărâre Serviciului Rutier M. conform art. 103 din O.U.G 195/2002, la rămânerea definitivă.
În baza art. 398 rap. la art. 274 alin. 1 Cproc. P. obligă inculpata la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat ( 100 lei pentru faza de urmărire penală și 400 lei pentru faza de judecată).
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.12.2015.
Președinte Grefier
I. P. D. G.
| ← Contestaţie împotriva hotărârii judecătorului delegat.... | Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
