Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 352/2009. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ OPERATOR 2711

DECIZIE PENALĂ Nr. 352

Ședința publică de la 02 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Nacu

JUDECĂTOR 2: Florin Popescu

JUDECĂTOR 3: Codrina Iosana

Grefier

Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul T Serviciul Teritorial Timiș.

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații senior și împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Arad - Secția Penală la data de 16.03.2009 în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpații recurenți, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales, asistat de avocat oficiu.

Procedura de citare îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Apărătorul ales al inculpatului a solicitat admiterea recursului, revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatului, apreciind că detenție preventivă nu mai este legitimă, inculpatul fiind arestat de 15 luni. În motivare a arătat că inculpatul a avut o poziție procesuală corectă, a recunoscut comiterea faptelor. În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de a părăsi țara.

Apărătorul din oficiu pentru inculpatul a solicitat admiterea recursului, punerea în libertate a inculpatului, sau în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura interzicerii de a părăsi țara.

Procurorul a pus concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, încheierea primei instanțe este judicios motivată, în privința inculpatului existând probe și indicii temeinice pentru menținerea măsurii preventive, iar inculpatul este recidivist.

Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, a solicitat admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate, arătând că este nevinovat de comiterea infracțiunii de trafic de droguri.

Inculpatul recurent a solicitat admiterea recursului și punerea sa în libertate, întrucât temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă, este arestat din data de 23.01.2008, astfel că această măsură a depășit termenul rezonabil. A arătat că nu există probe la dosar care să demonstreze vinovăția sa, declarațiile sale nu sunt contradictorii și coincid cu declarațiile coinculpaților, i-au fost respinse mai multe cereri de probațiune și nu există temeiuri că în stare de libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 16.03.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților senior și și au fost respinse cererile privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Arada constatat că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv cele prevăzute de art. 148 lit.f p Cod Penal, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani închisoare și există probe certe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În contextul stării de fapt și a probelor administrate în cauză, instanța de fond a apreciat că în această fază procesuală nu se impune înlocuirea măsurii privative de libertate cu o altă măsură preventivă mai puțin exigentă.

Împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Arad - Secția Penală la data de 16.03.2009 în dosarul nr- din 18.04.2008 au declarat recurs inculpații și I, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA - Secția Penală sub nr- din 18.03.2009.

În motivarea recursului, printr-un memoriu depus de recurent la termenul de azi, inculpatul arată că: temeiurile care au stat la baza arestării nu mai subzistă, a trecut un timp rezonabil de la arestare, nu prezintă pericol public, declarațiile sale nu sunt contradictorii față de a celorlalți inculpați, nu mai sunt alte probe de administrat, parchetul a sustras unele probe din dosar, fapta imputată nu există,concentrația de este de 0,136 și nu este incriminată de legea nr.143/2000.

De asemenea inculpatul I în memoriul depus la același termen a arătat că este arestat de 15 luni; toate declarațiile martorilor au fost date în fața instanței, nu a făcut trafic de canabis, este un simplu crescător de animale,solicită să fie judecat în libertate sau să se dispună înlocuirea măsurii arestării cu obligația de a nu părăsi țara,deoarece părinții săi au o vârstă înaintată,mama sa este handicapată, fratele său a decedat în 2008, fapta sa nu este de violență.

Din analiza încheierii recurate, prin prisma motivelor de recurs invocate și a celor analizate din oficiu, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce urmează.

Instanța de recurs constată că nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, Tribunalul reținând corect că persistă presupunerea că inculpații au săvârșit fapte grave, periculoase pentru sănătatea și chiar viața cetățenilor, valori sociale fundamentale apărate de legea penală.

Se observă atât pericolul social al faptelor reținute în sarcina inculpatului (trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000), cât și pericolul concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului - recurent (față de modul de săvârșire a faptei - pe timp de noapte, în locuri publice; numărul persoanelor implicate în activitatea infracțională; cantitatea de droguri traficată; starea de recidivă postexecutorie, care denotă perseverența infracțională - a se vedea fila 87, vol. IV dosar urmărire penală; lipsa garanțiilor că inculpatul ar abandona comportamentul antisocial - insistența cu care inculpatul pretindea sumele de bani restante pentru plata canabis-ului vândut).

În ceea cel privește pe inculpatul I acesta este trimis în judecată pentru trafic de migranți și trafic de droguri alături de alți inculpați,pericolul concret pe care îl prezintă lăsarea acestuia în libertate existând și în acest caz.

Curtea consideră că sunt întrunite cumulativ exigențele imperative ale art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiuni care sunt pedepsite de legea penală cu închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestora în libertate reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la modul în care inculpații și-au desfășurat activitatea infracțională, la numărul mare de persoane implicate în activitatea infracțională.

În ceea ce privește respectarea duratei rezonabile a arestării preventive, instanța apreciază că trebuie avută în vedere gravitatea și consecințele infracțiunii cu privire la care există indicii că ar fi fost săvârșită. Astfel, interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaților și din consecințele acesteia, prevalează în raport cu interesul inculpaților de a fi puși în stare de libertate, atrăgând obligația statutului de asigurare a siguranței persoanei.

În condițiile de față, Curtea apreciază că la acest moment procesual interesul general prevalează în raport cu interesul inculpaților de a fi cercetați în stare de libertate. Astfel, se reține că presupunerea rezonabilă privește o faptă gravă, că această faptă are un impact social deosebit prin repercusiunile pe care le generează.

Referitor la împrejurarea că alți inculpați sunt cercetați în stare de libertate, aceasta nu are relevanță asupra măsurii arestării preventive luată față de inculpați, deoarece alegerea măsurii preventive ce urmează a fi luată se face ținându-se seama și de circumstanțele personale.

Susținerile inculpatului recurent privitoare la faptul că toate declarațiile martorilor au fost date în fața instanței și nu sunt contradictorii cu declarația lui iar din toate declarațiile reiese clar că este vorba de cânepă industrială românească, rapoartele tehnico-științifice sunt empirice și din ele nu reiese concentrația de, vor fi analizate de prima instanță cu ocazia rezolvării acțiunii penale.

Referitor la susținerea inculpatului I privind înlocuirea măsurii arestării cu obligația de a nu părăsi țara, pe motive familiale, aceasta nu se justifică având în vedere considerentele analizate cu privire la măsura arestării.

Față de cele reținute, se apreciază și că lăsarea inculpaților în libertate ar încuraja săvârșirea unor fapte similare celor imputate prin actul de inculpare.

Având în vedere aceste considerente, în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. va fi respins ca nefondate recursurile declarate de inculpați împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Arad - Secția Penală la data de 16.03.2009 în dosarul nr- din 18.04.2008.

Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul I la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs, pe inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare în recurs, iar suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.38515pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații senior și împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Arad - Secția Penală la data de 16.03.2009 în dosarul nr- din 18.04.2008.

În temeiul art.192 al.2 p Cod Penal obligă inculpații recurenți la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs. senior în sumă de 100 lei iar în sumă de 200 lei.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 100 lei reprezentând onorariu apărătorului din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 02 Aprilie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red.CM/6.04.09

Tehnored AJ/8.04.09

Prima instanță: Trib.

09 Aprilie 2009

Președinte:Anca Nacu
Judecători:Anca Nacu, Florin Popescu, Codrina Iosana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 352/2009. Curtea de Apel Timisoara