Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 421/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR.2455/2/2009

612/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I -A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.421

Ședința publică din data de 24 martie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Viorel Adrian Podar

JUDECĂTOR 2: Antoaneta Nedelcu

JUDECĂTOR 3: Mihai

GREFIER -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - este reprezentat prin procuror

Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul - împotriva Încheierii de ședință din data de 12 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Călărași, Secția Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul -inculpat -, în stare de arest, asistat de apărător ales.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al recurentului-inculpat -, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe fond, în principal, cercetarea inculpatului în stare de libertate, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, considerând că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 C.P.P. în sensul că nu există probe sau indicii temeinice din care să rezulte că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat și de menținere încheierii atacate ca fiind legală și temeinică întrucât subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Recurentul - inculpat -, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului.

CURTEA

Deliberând asupra recursului penal de față, constată că prin încheierea din 12.03.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Penală, în baza art.160 rap. la art.3002Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, iar lăsarea acestuia în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunii reținute și modalitatea concretă de săvârșire.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive, solicitând înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

S-a arătat, în esență, în motivarea orală a recursului că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar influența buna desfășurare a cercetării judecătorești.

Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:

Astfel, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 - 175 lit. i Cod penal, reținându-se că, în noaptea de 17/18.08.2008, pe fondul unui conflict spontan, i-a aplicat mai multe lovituri cu picioarele în zona capului părții vătămate și cu o sabie în zona toracică posterioară și la nivelul membrelor superioare și inferioare.

Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive (art.143 rap. la art.148 lit. f Cod procedură penală), Curtea apreciază că acestea se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de art.143 alin. ultim Cod procedură penală acestei noțiuni, că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat.

Totodată, sunt îndeplinite și cerințele prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptelor, la modalitatea de comitere a acestora, precum și la persoana inculpatului, existând temerea că, pus în libertate, ar săvârși și alte fapte de același gen.

Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat și în consecință, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, îl va respinge ca atare.

Având în vedere că recurentul este cel care se află în culpă procesuală Curtea, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 12.03.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Penală, în dosarul nr-.

Obligă pe recurent la 100 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 24.03.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

Red.

Dact. /28.04.2009.

2 ex.

Red. Hodel - Tribunalul Călărași - Secția Penală

Președinte:Viorel Adrian Podar
Judecători:Viorel Adrian Podar, Antoaneta Nedelcu, Mihai

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 421/2009. Curtea de Apel Bucuresti