Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 87/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-(629/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE NR.87/
Ședința publică de la 24 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lia Savonea
JUDECĂTOR 2: Daniel Gradinaru
JUDECĂTOR 3: Niculina Alexandru
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - A - a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 18 martie 2009, pronunțată în Camera de Consiliu de Tribunalul București Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 18 martie 2009, pronunțată în Camera de Consiliu de Tribunalul București Secția a II a Penală, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și a se dispune cercetarea inculpatei în libertate.
În referatul cu propunere de arestare preventivă se reține că inculpata a săvârșit 4 infracțiuni dintre care două infracțiuni de înșelăciune în formă continuată, două infracțiuni de furt în formă continuată.
O primă infracțiune constând în aceea că în relația cu între anii 2006-2008 prin falsificare de înscrisuri și-a însușit suma de aproximativ 5.000.000 euro, astfel cum reiese din expertiza efectuată, o altă infracțiune de înșelăciune în formă continuată și constând în 4 acte materiale, constând în aceea că a înșelat pe cu suma de 36.000 euro, cerând bani pentru un tratament medical, că a înșelat pe numitul cu suma de 4.000 euro, solicitând bani pentru renovarea unui apartament.
Referitor la infracțiunea de furt s-a reținut, că în mod repetat că ar fi furat din geanta și portofelul numitului suma de aproximativ 4900 dolari,1700 euro și 1500 lei, de asemenea că a sustras din patrimoniul SC un număr de 4 aparate medicale și că a înșelat pe cu suma de 3500 euro, pretinzând că îi poate mijlocii cumpărarea unui automobil BMW, ceea ce s- dovedit a fi înscenare.
Arată că la urmărirea penală s-a reținut că ulterior comiterii faptei în relația cu, inculpata ar mai fi comis două noi infracțiuni, situație care atrage temeiul prevăzut de litera daa rt.148 Cod procedură penală ca și motiv de arestare.
Se reține că la data de 22.10.2008 se prezintă la sediul SC, numitul care i-a remis suma de 2800 euro, pentru a fi dată părții vătămată și pentru că suma nu a ajuns la partea la care trebuia să ajungă procurorul a încadrat fapta la art.209 Cod penal.
Consideră că dacă infracțiunea de furt este reprezentată de scoaterea din posesia sau detenția unei persoane, fără drept a unor bunuri în scopul de a-l însușii pe nedrept, se pune întrebarea, din punct de vedre al încadrării juridice din patrimoniul cui a luat inculpata banii, din cel al lui care i-a dat de bună voie sau din cel al lui unde banii nu u fost niciodată.
Se reține că inculpata a luat cu împrumut de la suma de 36.000 euro, pentru un pretins tratament medical, menționează că va produce dovezi în sensul că a prezentat pe inculpată unui avocat din Barou B, care a pretins pentru aoa păra în fata organelor de urmărire penală este de 300 euro plus TVA/oră și din banii primiți de la a dat avocatului suma de 16.000 euro și că ulterior nu a mai primit nici un fel de bani de la.
Mai mult forțat-o pe inculpată să meargă la un notar unde a semnat un contract, în care se stipula că împrumutase suma de 38.000 USD, cu motivația că pe contract de menționa suma de 38.000USD pentru că a doua tranșă de 600 USD fusese împrumutată de la cămătari.
Arată că de fapt este vorba de un contract de împrumut, în care se stipula voința lui de da banii cu împrumut și a inculpatei de a primii banii, situație care este transformată într-o infracțiune de înșelăciune privind suma de 36.000 USD și în același fel se reține că ar constitui înșelăciune fapta inculpatei de a se împrumuta de la suma de 4000 USD.
Menționează că inculpata a recunoscut că a delapidat cu suma de 900.000 euro, însă la acest moment nu are nici un, aceștia găsindu-se acolo unde inculpata a menționat că ar fi, în declarațiile date în fața organelor de urmărire penală.
Arată că faptele sunt ale inculpatei, însă aceasta a fost supusă unor presiuni din partea anumitor persoane care s-au îmbogățit pe seama ei, prieteni ai inculpatei cărora le-a dat 300.000 euro.
Menționează că în raporturile cu, inculpata a falsificat chitanțe și și-a însușit sume de bani pe care le-a dat altora, însă celelalte infracțiuni nu există, nu sunt dovedite și nu pot fi încadrate, astfel cum sunt reținute de parchet.
Consideră că inculpata trebuie a fi tratată numai în raport de infracțiunea comisă față de și se va constata că dacă nu erau infracțiunile ce i s-au reținut ulterior, începerii urmării penale și pentru care s-a cerut în baza art,148 lit.d Cod procedură penală, nu se impunea arestarea inculpatei pentru primul set de infracțiuni.
Precizează că inculpata se află în libertate din anul 2008, de la descoperirea faptelor, s-a prezentat în fața organelor de urmărire penală, a colaborat cu acestea și se pune problema dacă după un an și J de la începerea urmării penale, parchetul putea solicita arestarea preventivă a acesteia.
Ori dacă în martie 2008 inculpata nu prezenta pericol, nici în 2009 nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Totodată dacă se face abstracție de infracțiunile comise în raporturile cu și se au în vedere celelalte două infracțiuni de înșelăciune, respectiv furt în formă continuată se pune problema dacă acestea există, dacă sunt infracțiuni și dacă se impune arestarea preventivă a inculpatei pentru aceste din urmă fapte.
Consideră că inculpata nu trebuie să fie arestată înainte de elucidarea cauzei, pe bază de probe și consideră că după terminarea urmării penale lucrurile vor sta în alt fel.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, consideră că în mod corect Tribunalul București Secția a II a Penală a apreciat că sunt întrunite cerințe art.143 și 148 lit.d și f Cod procedură penală, avându-se în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, mijloacele frauduloase folosite de inculpată, caracterul repetat al acestora, valoarea prejudiciului
Apreciază încheierea din data de 18 martie 2009 ca fiind legală și temeinică și în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală rap. la art.385/1 alin.2 Cod procedură penală, respingerea recursului, ca nefondat și obligarea recurentei la cheltuieli judiciare către stat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, nu are nimic de declarat.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 18.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a dispus, în temeiul art.1491Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatei, pe o perioadă de 29 zile, de la 18.03.2009 la 15.04.2009, inclusiv.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a apreciat că luarea măsurii preventive față de inculpată este legală și temeinică și că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că aceasta a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat.
A reținut că inculpata este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.208 alin.1, art.215 alin.1,2,3, art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal și art.290 alin.2, toate cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.33 lit.a Cod penal, și sunt îndeplinite condițiile prev. de art.148 lit. d și f Cod proc.
Astfel, s-a reținut că inculpata a săvârșit cu intenție alte trei infracțiuni în timp ce era cercetată în cauză, pedepsele prevăzute de lege pentru acestea sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar lăsarea inculpatei în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că nu există probe certe că aceasta aflată în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Examinând încheierea recuratăprin raportare la motivele invocate de către apărătorul inculpatei dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
În acord cu prima instanță și Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.136 Cod de procedură penală, iar luarea măsurii arestării preventive a inculpatei se impune pentru asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal.
Astfel, inculpata este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată, înșelăciune în formă continuată, înșelăciune în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzute art.208 alin.1, art.215 alin.1,2,3, art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal și art.290 alin.2, toate cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.33 lit.a Cod penal, constând în aceea că în calitate de agent de asigurare (în mod direct sau mediat prin - Agent de Asigurare ), în perioada 09.11.2005 - 20.08.2007, a creat un prejudiciu Asigurări în valoare de 5.626.101 euro. Valoarea totală a prejudiciului este compusă din: 2.168.146 euro, reprezentând diferența dintre sumele de bani menționate în chitanțele fiscale de încasare a primelor de asigurare și sumele de bani depuse de casierie în baza unor chitanțe ce menționau sume de bani mult mai mici decât cele încasate real; 1.812.756 euro, sumă de bani încasată de de la asigurați, nedepusă în casieria Asigurări și nerestituită asiguraților; 1.645.199 euro, sumă încasată de de la asigurați pe documente nefiscale și nedepuse la casieria Asigurări
În perioada noiembrie 2007-mai 2008, în mai multe tranșe, a obținut de la numitul suma de 36.000 euro, pretextând, în mod nereal, că are nevoie de acești bani pentru tratarea unei afecțiuni canceroase. Pentru
a-l determina să îi acorde aceste sume de bani, i-a prezentat lui un set de analize medicale care atestau, în mod fals, că este bolnavă de cancer. Pentru a-l menține în eroare pe, i-a prezentat acestuia mai multe împrejurări nereale, care să conducă la concluzia că este bolnavă: a refuzat efectuarea unor tratamente la o clinică specializată în Italia, pretextând că deplasarea cu avionul ar putea să îi declanșeze o embolie; a pretins că în luna februarie 2008 efectuat o operație chirurgicală la clinica, sediul amplasat în B, Calea (în urma verificărilor s-a constatat că, în perioada 2007-2008, nu a primit niciun tip de tratament medical la această clinică).
i-a învederat, în mod mincinos, că are în proprietate patru imobile (învinuita i-a arătat, din exterior, lui aceste imobile) în municipiul B și conturi în străinătate (prin persoane interpuse). Pentru a proba împrumutul, între și a fost încheiat, ulterior, un contract în formă autentică, având ca obiect suma de 36.000 euro.
În perioada septembrie - noiembrie 2008, a avut
calitatea de funcționar în fapt al, al cărei asociat unic și administrator este. Pentru a-și putea desfășura activitatea, i-a dat informații despre societatea comercială, modul de lucru al acesteia și i-a oferit accesul la unul din calculatoare. Pentru a-i capta încrederea, i-a arătat lui că este medic cu specializarea chirurgie plastică și reparatorie la Spitalul și
colaborează cu Agenția Națională de. De la a împrumutat și suma de 3.500 euro. Pentru a-l convinge să îi dea acești bani, i-a spus că, astfel, urma să renoveze un apartament în scopul închirierii cu toate că nu are în proprietate vreun imobil pe care, eventual, să îl închirieze.
În perioada în care a lucrat la, a sustras și patru aparate medicale, pe care le-a transportat la locuința sa.
În ziua de 22 octombrie 2008, în timp ce se afla în sediul, a primit de la suma de 2.800 euro, care reprezenta un împrumut, pe care acesta îl restituia lui. și-a însușit această sumă de bani, deși trebuia să îi păstreze și să îi predea lui.
În luna august 2008 a luat la cunoștință că partea vătămată ar dori să cumpere un autoturism marca BMW, dar întâmpina dificultăți, întrucât nu avea disponibili toți banii necesari plății acestuia (aproximativ 38.500 euro). s-a oferit să îl ajute să cumpere acest autoturism în următoarea modalitate: urma să cumpere autoturismul de la o reprezentanță BMW din Germania, după care autoturismul urma să fie transferat la o societate de leasing de la care, în final, urma să-1 cumpere prin plata unor rate de leasing adaptate posibilităților sale financiare. Pentru a-l convinge pe că are posibilitatea de a desfășura această operațiune financiară, i-a învederat acestuia următoarele împrejurări mincinoase: a arătat că este asociat sau că are o funcție administrativă și drept de semnătură la (pentru a-1 convinge de realitatea operațiunii, i-a predat lui următoarele înscrisuri: copie CI., copie de pe pașaportul lui, copie de pe certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului al societății, contractul de cumpărare al autoturismului în original. în eroare fiind, la sfârșitul lunii octombrie 2008, predat numitei, cu titlu de avans cumpărare autoturism, suma de 3.500 euro, urmând ca, prin intermediul, să facă viramentul acestei sume către reprezentanța BMW din Germania. Așa cum stabiliseră, SC SRL urma să facă și plata sumei de 35.000 euro către reprezentanța BMW. Fiind convins de realitatea celor prezentate de, împreună cu un prieten, s-a deplasat în Germania pentru o perioadă de 10 zile pentru a ridica autoturismul. Reprezentanța BMW a refuzat să îi preda autoturismul, întrucât nu plătise nicio sumă de bani pentru cumpărare. în perioada în care a fost în Germania, i-a transmis pe fax un ordin de plată din care rezulta că a fost trimisă suma de bani necesară cumpărării autoturismului. La întoarcerea în țară, a constatat că toate înscrisurile folosite de nu aveau elementele de fond și de formă care să le confere aptitudinea de a fi folosite pentru cumpărarea autoturismului. Tot de la, a obținut suma de 4.000 RON, pretextând în mod mincinos că este necesară pentru tratamentul unui copil bolnav.
Analizând actele și lucrările dosarului și Curtea reține că în acest moment procesual, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală raportat la art.148 lit.d și f Cod procedură penală.
În cauză există indicii temeinice care să justifice presupunerea rezonabilă că inculpata a comis faptele menționate anterior, relevante în acest sens fiind declarațiile părților vătămate și înscrisurilor depuse de aceștia, precum și, în parte, declarațiile inculpatei recunoaștere a unor fapte reținute în sarcina sa.
De asemenea, sunt incidente dispozițiile art.148 lit.d Cod proc. pen. întrucât există indicii temeinice că inculpata a săvârșit ultimele fapte în timp ce era cercetată pentru infracțiunile săvârșite în dauna SC Asigurări SA.
Curtea reține, totodată, incidența art.148 lit.f Cod procedură penală, fiind evident că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpata este cercetată este închisoarea mai mare de 4 ani.
Cât privește pericolul pentru ordinea publică, Curtea are în vedere natura și gravitatea infracțiunilor presupus comise de inculpată, modalitatea și împrejurările concrete în care au fost comise faptele, mijloacele frauduloase folosite, caracterul repetat al acestora, valoarea prejudiciului, aspecte ce conduc la convingerea că faptele acestuia creează o stare de pericol pentru ordinea publică.
Față de cele reținute, apreciind că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpată, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință din 18.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-.
Obligă recurenta la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./11.04.2009
INSTANȚA
Asupra cauzei de față / deliberând asupra apelului / recursului declarat împotriva. constată următoarele
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința nepublică de la 24 Martie 2009
Președinte,
- -
Grefier,
- -
08 Mai 2009
Președinte:Lia SavoneaJudecători:Lia Savonea, Daniel Gradinaru, Niculina Alexandru
