Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 434/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 434/

Ședința publică din data de 22 August 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Raluca Elena Șimonescu Diaconu judecător

JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu

Judecător: - G-

Grefier:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:

- procuror

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul, deținut în Penitenciartul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 12 august 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat recurentul inculpat, asistat de avocat ales, în baza delegației de la dosar.

Procedura, legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, potrivit art. 172 al. 7 Cod procedură penală, s-a permis apărătorului să ia legătura cu recurentul inculpat.

Avocat și procurorul, având pe rând cuvântul, precizează că nu mai au cereri prealabile de formulat.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 12 august 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond punerea în libertate a inculpatului, apreciind că nu mai subzistă niciunul din temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri.

Arată că inculpatul a fost arestat în anul 2007, luna iunie, temeiul arestării preventive fiind art.148 lit a și f C.P.P. iar cu acea ocazie a fost discutată arestarea preventivă a inculpatului alături de ceilalți coinculpați, iar cu acea ocazie ceilalți au fost lăsați în libertate tribunalul considerând că după o perioadă atât de lungă nu se justifica arestarea preventivă.

Apreciază că față de această situație inculpatul având aceeasi situație ca ceilalți, pentru un proces echitabil solicită punerea în libertate a inculpatului, apreciază că inculpatul nu a fost certate cu respectarea dispozițiilor legale.

Reprezentantul parchetului având cuvântul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii de ședință din 12 august 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- ca fiind legală și temeinică, apreciind că nu au încetat temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, acestea subzistă, motiv pentru care solicită respingerea recursului.

Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod de procedură penală solicită admiterea recursului, pe fond punerea în libertate.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea din 12 august 2008, Tribunalul Argeșac onstatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui G și a, născut la data de 11.07.1980 în C, jud. A, domiciliat în C, str. -, -. D,. 15, jud. A, CNP -, și a menținut starea de arest a acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că măsura preventivă sus - menționată a fost dispusă cu respectarea prevederilor legale și că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea ei, întrucât inculpatul se află în situația prevăzută de art. 143 și art. 148 lit. a) și f) Cod procedură penală.

S-a observat, astfel, că pentru faptele de aderare la grup infracțional organizat, de fals în înscrisuri sub semnătură privată, de înșelăciune și de evaziune fiscală, imputate celui în cauză, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și, de asemenea, că există probe potrivit cărora lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În final, a fost menționată și împrejurarea că inculpatul a dispărut de la domiciliu, încercând să se sustragă de la urmărirea penală.

În termen legal, inculpatul a atacat cu recurs încheierea, solicitând casarea ei, iar pe fond - revocarea măsurii preventive luate împotriva sa, pe motiv că arestarea sa a fost dispusă din luna iunie a anului 2007, așa încât a depășit durata rezonabilă, că toți ceilalți coinculpați cercetați în cauză sunt liberi și, în fine, că procesul ce se desfășoară împotriva sa nu este echitabil.

Examinând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor art. 141 din Codul d e procedură penală, cum și sub toate aspectele, potrivit art. 385/6 alin. ultim din Codul d e procedură penală, curtea reține următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 8S/P/2006 al DIICOT - Serviciul Teritorial Piteștis -a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin 1 din Lg. 39/2003 - aderare la grup infracțional organizat, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal - fals în înscrisuri sub semnătură privată, art. 215 alin. 1,2,5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal - înșelăciune, art. 10 din Legea nr. 87/1994, în condițiile art. 9 alin 1 lit. c) din Legea nr. 241/2005 - evaziune fiscală, cu aplicarea art. 13 Cod penal, în condițiile art. 33 lit. a) Cod penal.

În actul de sesizare al instanței se arată că inculpatul a aderat la un grup infracțional organizat de inculpatul, a produs documente de contabilitate primară false în perioada octombrie 2004-octombrie 2005, cu ajutorul cărora a indus în eroare organele DGFP A, înșelând statul cu suma totală de 1.586.624 lei, TVA încasată ilegal; în aceeași perioadă, inculpatul a întocmit necorespunzător documente primare, acceptând totodată astfel de documente contabile, în scopul împiedicării verificării financiar-contabile și diminuării veniturilor și a surselor impozabile.

Măsura arestării preventive a recurentului, dispusă prin încheierea nr. 37/CC/29.03.2007 a Tribunalului Argeș, a fost întemeiată pe dispozițiile art. 148 lit. a) și f) Cod procedură penală, dat fiind că acesta s-a sustras de la urmărirea penală.

Cum din cercetările efectuate rezulta că inculpatul nu se afla în țară la data emiterii împotriva sa a mandatului de arestare, s-a dispus emiterea mandatului european de arestare pe numele său, iar la data de 13.06.2007 s-a dispus punerea în executare a mandatului de arestare preventivă nr- al Tribunalului Argeș.

Prin hotărârea atacată, judecătorul fondului a făcut aplicațiunea dispozițiilor art. 300/2 din Codul d e procedură penală, potrivit cărora în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive -.

În cauza de față, văzând că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, în mod corect s-a procedat la menținerea măsurii preventive, potrivit art. 160/b) alin. 3 din Codul d e procedură penală, la care face trimitere textul de lege citat anterior.

Astfel, complexitatea cauzei (ce rezultă din numărul mare al persoanelor implicate, din perioada îndelungată de timp pe parcursul căreia s-a desfășurat activitatea infracțională descrisă în actul de sesizare a instanței), cum și propria atitudine a inculpatului, necooperantă, de sustragere de la cercetări, conduc instanța la o concluzie contrară susținerii făcute în recurs, referitoare la scurgerea termenul rezonabil în ce privește prevenția.

Împrejurarea că doar recurentul este în stare de arest, în vreme ce alți trei inculpați din aceeași cauză sunt judecați în stare de libertate, nu are caracter discriminator și nici nu încalcă dreptul său la un proces echitabil, atâta vreme cât luarea unei măsuri preventive nu presupune o analiză globală a faptelor de care sunt acuzați cei în cauză și, prin urmare, nici aplicarea unui "tratament egal" tuturor inculpaților, ea neavând rol punitiv ci dimpotrivă, așa cum o arată și denumirea, unul strict preventiv.

Nu este de ignorat, în ce-l privește pe recurent, că acesta a fost condamnat anterior prin hotărâri judecătorești definitive, aflându-se în stare de recidivă, potrivit art. 37 lit. b) din Codul d e procedură penală și că, în ciuda apărărilor sale, a fost reținut ca temei al arestării prin hotărâre intrată în puterea lucrului judecat și art. 148 lit. a) din Codul d e procedură penală (a fugit din țară, în scopul de a se sustrage de la urmărire).

Toate elementele menționate dau în mod indubitabil contur pericolului concret pentru ordinea publică pe care punerea în libertate a inculpatului l-ar prezenta, fiind, așadar, în continuare îndeplinită condiția cumulativ prevăzută de art. 148 lit. f) din același cod.

În consecință, încheierea prin care a fost menținută măsura arestării preventive a recurentului - inculpat este legală și temeinică, urmând a fi menținută și, pe cale de consecință, a se respinge ca nefondat recursul, potrivit art. 385/15 pct. 1 lit. b) Cod de procedură penală.

În baza art. 192 alin. 2, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 12 august 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-, ca nefondat.

Obligă pe recurentul inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 august 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția pentru cauze cu minori și de familie.

dr.

Grefier,

Red.:

Tehn.

2 ex.

Jud.fond:

Președinte:Raluca Elena Șimonescu Diaconu
Judecători:Raluca Elena Șimonescu Diaconu, Marius Andreescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 434/2008. Curtea de Apel Pitesti