Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 476/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.476
Ședința publică din data de 23 mai 2008,
PREȘEDINTE: Cristina Georgescu
JUDECĂTOR 2: Gabriela Diaconu
JUDECĂTOR 3: Elena Negulescu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 09.07.1987, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva încheierii de ședință din data de 16 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-, prin care conform art.300/2 p rap. la art.160/b p s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și s-a dispus menținerea acestei măsuri.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de deținere, asistat din oficiu de avocat din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care s-a dat posibilitatea apărătorului din oficiu să ia legătura cu recurentul inculpat.
Recurentul inculpat, personal și prin avocat, declară că nu are cereri de formulat.
Reprezentantul ministerului Public având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat.
Curtea, ia act de susținerile părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurentul condamnat susține că acesta a fost trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, aflate în concurs real, la o pedeapsă de 3 ani închisoare, iar după revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie, prev. de art.211 alin.2 lit.b p cu aplicarea art.99 și urm, prin 613/2004 a Tribunalului Prahova, s-a dispus ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare.
Întrucât pedeapsa pentru infracțiunile săvârșite în concurs real este mai mică decât limita generală prevăzută de lege de 4 ani, consideră că nu se mai impune menținerea stării de arest. De asemenea, în opinia inculpatului nu există date care să impună menținerea acestei stări. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond revocarea măsurii arestării preventive, înlocuirea acestei cu una din măsurile prevăzute la art.145
C.P.P.Reprezentantul ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din data de 16 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care în baza art. 300/2 p rap. la art.160/b p s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și s-a dispus menținerea acestei măsuri.
Consideră că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică și a fost justificată de împrejurarea că subzistă în continuare temeiurile avute în vedere la momentul arestării. Privarea de libertate este motivată, inculpatul fiind trimis în judecată și condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 5 ani și 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.208 al.1 - art.209 al.1 lit.a,e, art.180 al.2,.182 al.2 p, după ce s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 6 luni aplicată pentru infracțiunea de tâlhărie prev. de art.211 al.2 lit.b p cu aplic. Art.99 și urm
Recurentul inculpat având personal cuvântul solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință, urmând a se dispune judecarea sa în stare de libertate întrucât în cauză au fost audiați martorii și nu are cum să mai influențeze cursul procesului întrucât acesta se află deja în faza de apel.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față reține următoarele:
Prin încheierea din 16.05.2008 dată in dosarul nr- Tribunalul Prahova a constatat legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la 09 iulie 1987, deținut în Penitenciarul Ploiești și dispus menținerea acestei măsuri.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că față de gradul de pericol social al faptelor comise de inculpat, de modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunilor, de circumstanțele acestuia, de perseverența sa infracțională si nu in ultimul rând de violența de care a dat dovadă, in conformitate cu disp. art. 300/2 si 160/b se C.P.P. impune privarea sa de libertate in continuare.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, susținând in esență că in prezent nu mai sunt întrunite condițiile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive împotriva sa și că trebuie să beneficieze de prezumția de nevinovăție pe timpul judecării cauzei până la rămânerea definitive a hotărârii penale ce urmează a se pronunța și că pedeapsa ce i-a fost aplicată de instanța de fond - Judecătoria Ploiești pentru concursul de infracțiuni reținut in sarcina sa este mai mică decât limita de 4 ani închisoare prevăzută de lege printre condițiile arestării preventive cuprinse in art. 148 lit. f
C.P.P.In final, recurentul a solicitat casarea încheierii si punerea sa in libertate sau eventual înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Examinând încheierea recurată in raport de actele și lucrările dosarului de fond atașat, de susținerile recurentului si ținând seama de dispozițiile legale in materie, art. 300/2 art.C.P.P. 160/ al.1 si 3 p si art. 385/6 al. ultim C.P.P. curtea constată că recursul inculpatului este nefondat.
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 20 noiembrie 2006 de Judecătoria Ploiești, temeiul măsurii luată împotriva sa fiind disp. art. 148 lit. C.P.P.iar legalitatea si temeinicia acestei măsuri a fost verificată periodic, prelungită si menținută atât în cursul urmăririi penale, cât si in cursul judecării cauzei la prima instanță.
Prin sentința penală nr. 1338/14 iunie 2007, prima instanță - Judecătoria Ploieștia dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 5 ani si 6 luni închisoare.
In concret, pentru faptele deduse judecății in cauză: două infracțiuni de furt calificat prev. de art. 208-209 i s-au aplicat pedepse de câte 3 ani închisoare, pentru o infracțiune de lovire prev. de art. 180 al.2 i s-a aplicat o pedeapsă de 6 luni închisoare, iar pentru o infracțiune de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 al.2 i s-a aplicat o pedeapsă de 2 ani închisoare.
de 3 ani închisoare rezultată in urma contopirii infracțiunilor concurente i s-a adăugat o pedeapsă anterioară de 2 ani si 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 al.2 lit. b, pentru care s-a dispus revocarea suspendării executării sub supraveghere.
Prin aceeași sentință, inculpatul a fost achitat pentru o infracțiune de furt calificat prev. de art. 208-209
In prezent, cauza se află pe rolul Tribunalului Prahova investit cu soluționarea apelului inculpatului, instanța de apel procedând de asemenea, periodic, in conformitate cu art. 300/1 si 300/2 C.P.P. la verificarea măsurii arestării preventive si la menținerea acesteia, inclusiv prin încheierea recurată in cauza de față.
Susținerea recurentului inculpat in sensul că in prezent nu mai subzistă temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive împotriva sa, este neîntemeiată.
In opinia curții, temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive: art. 143 coroborat C.P.P. cu art. 148 lit. f impun C.P.P. in continuare privarea de libertate a acestuia.
Astfel, mulțimea faptelor deduse judecății, două dintre ele fiind infracțiuni de violență dar si faptul că in minorat inculpatul a mai fost condamnat pentru o infracțiune de tâlhărie ce presupune de asemenea violență, justifică temerea că lăsarea in libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dar mai ales pentru comunitatea din care acesta face parte.
Este adevărat că inculpatul este arestat preventiv de perioadă de timp destul de îndelungată, insă judecata cauzei s-a prelungit atât in primă instanță cât si in apel datorită necesității administrării probelor solicitate de inculpat pentru a se verifica apărările pe care acesta și le-a făcut, iar în prezent judecarea cauzei in apel se apropie de momentul finalizării.
Cu toate acestea, așa cum s-a mai arătat, curtea consideră că este justificată soluția tribunalului d e menținere a arestării preventive a inculpatului in continuare față de natura violentă a unora dintre faptele reținute in sarcina sa și de antecedentele penale ale acestuia.
Așa fiind, in conformitate cu disp. art. 385/15 pct.1 lit. b C.P.P. curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului, iar in conformitate cu art. 192 al.2 C.P.P. acesta va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 09.07.1987, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva încheierii de ședință din 16 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 70 lei cheltuieli judiciare către stat din care 40 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 mai 2008.
Presedinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. DG/
4 ex/26.05.2008
f -- Tribunalul Prahova
jud. - -
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Cristina GeorgescuJudecători:Cristina Georgescu, Gabriela Diaconu, Elena Negulescu
