Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 525/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- -Menținere măsură arestare preventivă-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 525
Ședința publică de la 18 August 2008
PREȘEDINTE: Mircea Mugurel Șelea JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
- - - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta
- - - Judecător
Grefier -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul deținut în SCî mpotriva Încheierii din 13.08.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat, asistat de avocat - apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând cauza în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii, revocarea măsurii arestării preventive, deoarece inculpatul nu mai poate influența desfășurarea procesului penal, a recunoscut săvârșirea faptelor, iar recidiva nu mai constituie un criteriu pentru menținerea arestului. Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat, deoarece nu s-au schimbat temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar împrejurarea că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor și depune eforturi pentru acoperirea prejudiciului, va fi avută în vedere la individualizarea pedepsei.
Inculpatul solicită să fie judecat în stare de libertate pentru a putea despăgubi victima, are o situație familială grea, nu s-a sustras cercetării judecătorești.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Prin Încheierea de la 13 august 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în baza art.3002cod procedură penală rap.la art.160 cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului - fiul lui și, născut la 28 aprilie 1975 în Comuna Sadova Județul D, CNP -.
În motivarea încheierii s-au arătat următoarele:
La data de 16 Iulie 2008 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj sub nr- apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 1667/03 iulie 2008 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul cu același număr, cauza primind termen de fond la data de 17.09.2008.
Potrivit disp. art. 3002rap.C.P.P. la art. 160 instanța C.P.P. a procedat la verificarea legalității și teminiciei arestării preventive acordând termen în acest sens la data de 13 august 2008.
Din actele și lucrările dosarului, instanța de apel a reținut că prin sentința penalăr- inculaptul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisaore cuaplicarea art-. 64 lit.a teza a II. și. b pen. pe durata prevăzută de art. 71 pen.
I-a fost dedusă perioada arestului preventiv de la 17.12.2007 la zi și menținută starea de arest.
Acesta a fost obligat la 2800 lei daune materiale către părțile civile, și.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova ( dosar nr.12480/P/2008) inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autorism de către o persoană care nu posedă permis de conducere, fapte prevăzute și pedepsite de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002, fiecare cu aplic. art.37 lit. a cpen. și o infracțiune de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, faptă prev. și pedepsită de art.89 al 1 din OUG 195/2002 apic.art. 37 lit.a,constând în aceea că 13.12.2007 a condus un autoturism pe drumurile publice fără aposeda permis de conducere, a accidentat mortal o persoană și a prăăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție. La data de 11.03.2007 inculpatul a condus de asemenea un autoturism fără a poseda permis de conducere.
Prima instanță a statuat că starea de fapt este corect reținută și probată prin înscrisurile aflate în dosar, care coroborate cu declarația inculpatului de recunoaștere parțială a faptei, declarațiile martorilor, și, pasageri ai autoturismului condus de inculpat, cu adresa din care rezultă că inculpatul nu este posesor al permisului de conducere întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.
S-a mai reținut că, din fișa de cazier a inculpatului emisă de D, acesta a săvârșit faptele în stare de recidivă postcondamnatorie, prev.de art.37 lit.a Cod Penal, fiind anterior condamnat de mai multe ori pentru infracțiuni grave, aspect considerat de primă instanță ca fiind concludent în a demonstra perseverența infracțională a inculpatului. Din executarea ultimei pedepse,de 10 ani închisoare, a fost liberat condiționat la data de 25.04.2006, având un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 952 zile.
Astfel, inculpatul a fost condamnat în baza art.86 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.37 lit.a Cod Penal, la pedeapsa de câte 1 an și 6 luni închisoare, pentru fiecare din cele două infracțiuni săvârșite la data de 11.03.2007, respectiv 13.12.2007, în baza art.89 alin.1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art.37 lit.a Cod Penal, instanța a condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art.178 alin.2 Cod Penal, cu aplicarea art.37 lit.a p, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare.
Totodată, instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă formulată de către părțile civile, și și a obligat inculpatul la plata sumei de 2800 lei daune materiale către aceste părți civile.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul, fără a-l motiva în scris.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 16.07.2008, sub nr-.
Verificând din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, potrivit.art.160/b Cod proc.pen.cu referire la art.300/2 Cod proc.pen, tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea inițială s-au menținut și s-a impus în continuare privarea de libertate a inculpatului.
În acest sens, instanța a avut în vedere atât natura și gravitatea faptelor pentru care este cercetat, împrejurările în care a fost comisă, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, fiind create premisele ca lăsat în libertate, să reia activitatea infracțională.
Astfel, din probele existente la dosarul cauzei s- apreciat că măsura arestării preventive a inculpatului este pe deplin justificată, existând cel puțin indicii temeinice în sensul prev.de art.143 Cod proc.pen. din care rezultă presupunerea că inculpatul a săvârșit o faptă penală.
De asemenea, s-a constatat că nu există împrejurări noi care să schimbe temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar menținerea stării de arest se impune și pentru o mai bună desfășurare a procesului penal.
Împotriva acestei Încheieri a declarat recurs inculpatul, motivele fiind arătate prin apărătorul ales cu ocazia dezbaterilor, în sensul că nu mai există motive pentru menținerea arestării preventive a inculpatului, deoarece acesta a recunoscut săvârșirea faptei, iar starea de recidivă nu mai poate constitui un motiv pentru menținerea arestului.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea apreciază că este nefondat.
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea nr.53 din 18 decembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, apreciindu-se că sunt întrunite condițiile prev.de art.148 lit.a și cod procedură penală, existând probe certe că inculpatul în dimineața zilei de 13 decembrie 2007, în jurul orelor 6,30 a condus pe DN 54.A autoturismul marca Opel cu nr.înmatriculare 4755--fără să posede permis de conducere, a produs un accident de circulație soldat cu decesul numitului, după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție și s-a ascuns în scopul de a se sustrage urmăririi penale.
Măsura a fost prelungită și menținută, iar prin sentința civilă nr. 1667 din 3 iulie 2008 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr- inculpatul a fost condamnat la pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că și în prezent există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă atât din natura, gravitatea și modalitatea de săvârșire a faptelor, cât și din criteriile ce privesc persoana inculpatului care nu este la primul conflict cu legea penală, a părăsit locul accidentului după ce a lovit victima cu autoturismul, aspecte care justifică concluzia că dacă inculpatul ar fi lăsat în libertate, s-ar crea un sentiment de nesiguranță în rândul celorlalți membrii ai societății, existând posibilitatea ca inculpatul să săvârșească alte fapte antisociale.
Împrejurarea că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor nu este suficientă pentru a se concluziona că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, putând constitui un criteriu la individualizarea pedepsei.
În consecință, ținând cont de dispoz.art.38515alin.1 pct.1 lit.b cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul deținut în SCî mpotriva Încheierii din 13.08.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă inculpatul recurent la 40 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 august 2008.
- - - - - -
Grefier
Red.jud/-
A/
S/
18 august 2008
- nr.5 județul D va încasa de la recurentul inculpat suma de 40 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Mircea Mugurel ȘeleaJudecători:Mircea Mugurel Șelea, Carmen Tomescu, Nicoleta
