Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 526/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- -Menținere măsură arestare preventiivă-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 526
Ședința publică de la 18 August 2008
PREȘEDINTE: Mircea Mugurel Șelea JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
- - - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta
- - - Judecător
Grefier -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul Dolj la 13 august 2008, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat - apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, apărătorul inculpatului depune la dosar un set de înscrisuri, și constatând recursul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii, în principal revocarea măsurii, în subsidiar, înlocuirea cu o altă măsură preventivă. Motivarea încheierii se referă doar la gravitatea și natura infracțiunii, dar acest motiv nu este suficient pentru menținerea măsurii arestării preventive în condițiile în care pericolul concret pentru ordinea publică, nu se confundă cu pericolul social al faptei. Practica Curții Europene a Drepturilor Omului - Letellier contra Franței a statuat că trebuie să se dovedească faptul că prin lăsarea inculpatului în libertate s-ar produce o tulburare gravă a bunului mers al societății. Inculpatul nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică, deoarece au trecut 6 luni de la data arestării, iar în aceeași cauză mai sunt 2 inculpați cărora li s-a înlocuit măsura arestării cu altă măsură - și. Având în vedere persoana inculpatului care are 2 minori în întreținere, are familie, prin înlocuirea măsurii arestării preventive se poate realiza scopul prevăzut de lege.
Reprezentantul parchetului arată că nu se contestă existența faptelor și vinovăția inculpatului, iar practica Înaltei Curți de Casație și Justiție a statuat că pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din sentimentul de insecuritate socială, când cetățeanul află că persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni, se află în libertate. Infracțiunea este gravă,iar țările europene emit mandate de arestare pentru acest gen de infracțiunii. Nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive art.136 alin.8 cod procedură penală, arătând criteriile avute în vedere la alegerea măsurii preventive, iar textul de lege nu trebuie interpretat numai literal, ci și rațional, astfel încât trebuie avut în vedere gradul de pericol social al infracțiunii.
În concluzie solicită respingerea recursului ca nefondat.
Avocat pentru inculpat, în replică arată că ceilalți doi inculpați sunt judecați în stare de libertate, deși sunt cercetați pentru aceleași fapte.
Reprezentantul parchetului arată că nu se judecă cauzele acelor inculpați.
Inculpatul precizează că își însușește concluziile apărătorului, solicită să fie judecat în stare de libertate, are doi minori în întreținere, iar în condițiile în care ceilalți doi inculpați sunt liberi, iar el nu, se gândește că există rasism.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Constată că prin încheierea din data de13 august 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nrr-,în baza art.3002pr.pen. rap.la art.160 pr.pen.
S-a menținut starea de arest a inculpatului - fiul lui și, ns.22.08.1978, în municipiul C, județul D, CNP -, cu domiciliul în comuna Podari, sat Podari,-, județul D, deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C (mandat de arestare preventivă nr.21/22.11.2007 emis de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr--pus în executare la data de 01 mai 2008).
În motivarea încheierii s-au arătat următoarele:
La data de 26 mai 2008 a fost înregistrat pe rolul instanței rechizitoriul cu nr.136D/P/2007 din 26 mai 2008 al Ministerului Public -Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Dolj, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art.12 alin.1, alin.2 lit.a cu referire la art.2, pct.2, lit.c din Legea nr.678/2001, modificată și completată prin OUG nr.79/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 pen.
În fapt s-a reținut că, în luna martie 2007, inculpatul, zis "", zis "" a venit din Italia, în România cu scopul de a găsi "fete" pe care să le convingă să meargă în Italia, sub propunerea mincinoasă de a fi angajate în calitate de "dame de companie" într-un club de noapte, al cărui proprietar afirma că este, iar în realitate, propunerea urmărea ca după ajungerea în Italia a fetelor, acestea să fie exploatate sexual în cluburi de noapte.
În seara zilei de 8 martie 2007, inculpatul, zis "" s-a deplasat în apartamentul martorului unde le-a arătat părților vătămate, și, aduse acolo de inculpatul-trimis în judecată în stare de arest preventiv, cărți de vizită ale unui club de noapte "" din -Italia, al cărui patron le-a spus că este și le-a precizat acestora că le va angaja să lucreze cu contract de muncă în localul respectiv, în calitate de dame de companie, explicându-le că munca lor va consta în activitatea de servire a clienților la masă și de întreținere de discuții cu aceștia pe timpul consumației, nefiind vorba de întreținerea de relații sexuale cu clienții.
În dimineața zilei de 9 martie 2007, inculpatul - trimis în judecată în stare de arest preventiv - a revenit la apartamentul martorului, de unde le-a luat pe părțile vătămate -, - și - și, cu autoturismul proprietate personală BMW seria 3, culoare neagră, înmatriculat în Italia, le-a transportat în municipiul Băilești, jud. D, la domiciliul numitei -, identificată ulterior de părțile vătămate ca numita "" sau "".
Aici, toate părțile vătămate au fost vopsite la păr de către -, iar pentru motivul că părinții acesteia au refuzat ca părțile vătămate să rămână peste noapte la domiciliul său, inculpatul a fost nevoit să le aducă în municipiul
Pentru faptul că nu avea unde să le cazeze și cunoștea că părțile vătămate sunt fugite de la domiciliu, inculpatul, zis "" le-a dus pe timpul nopții de 9/10 martie 2007 în barul de noapte " in Red", cunoscut sub numele "La " din municipiul C, strada -, unde a rămas și el, iar în dimineața zilei de 10 martie 2007, cu acceptul patronului localului, cele trei părți vătămate s-au deplasat cu martora -, barman la clubul respectiv, în garsoniera în care locuia cu chirie martora, unde au rămas până în după-amiaza zilei, în jurul orei 16,00, când inculpatul, zis "" a revenit și le-a luat.
Martora - l-a recunoscut în fotografie pe inculpatul, zis "", individualizându-1 după fizionomie și îmbrăcăminte, ca fiind cel care le-a însoțit pe părțile vătămate în clubul de noapte, le-a adus în garsoniera ei și le-a luat ulterior. Referitor la părțile vătămate, aceeași martoră a arătat că a aflat de la ele că urmau să plece în Italia, ca dansatoare, și nu le-a auzit pe niciuna din ele să afirme că merg acolo să practice prostituția.
În după-amiaza zilei de 10 martie 2007, părțile vătămate au fost luate de la inculpatul, zis "", de un neidentificat și transportate cu autoturismul într-un apartament din cartierul Roșie, unde au rămas împreună cu o tânără, pe nume.
În jurul orelor 23,00, părțile vătămate au fost transportate cu un autoturism taxi în cartierul Romanești, la o adresă neidentificată, comunicată verbal taximetristului de către "", iar din cartierul Romanești au plecat, în aceeași noapte, către localitatea - Italia, cu un microbuz, marca Mercedes -, de culoare închisă, condus de un, cu numele "".
Părțile vătămate cunoșteau de la inculpatul, zis "" că în Italia vor fi așteptate de un prieten de-al lui, pe nume "", identificat ulterior ca fiind-inculpatul din comuna Podari, jud. D, persoană pe care șoferul microbuzului a contactat-o telefonic pe drum.
de aproximativ o lună, părțile vătămate -, - și - au fost zilnic de numitul, zis "", la barurile "II " și "Club 81" din, unde rămâneau în intervalul orar aproximativ 23,00 - 03,00, pentru a întreține relații sexuale cu clienți, contra unor sume de bani însușite de, zis "", în totalitate.
După această perioadă, în Italia a ajuns și inculpatul, zis "", cu -, zisă "", zisă "" și cu sora inculpatului -, pe nume, zisă "", ultimele două întreținând relații sexuale de bună-voie cu clienții din cluburi de noapte, pentru un folos material comun cu inculpatul, zis "".
Părțile vătămate i-au reproșat inculpatului, zis "" că înțelegerea lor din țară a fost ca ele să lucreze cu contract de muncă, ca dame de companie sau dansatoare și nu să întrețină relații sexuale cu clienții, însă, zis "", le-a precizat că "sunt femeile lui", deoarece le-a "cumpărat de la inculpatul - și - cu suma de 3.000 sau 5.000 euro". Mai mult, ca să le convingă, în prezența lor, inculpatul, zis "", 1-a contactat telefonic în România pe inculpatul - și i-a spus că "a găsit să vândă mașina cu "L" (), cu o bătrână (o mie euro), iar a spus că este puțin și l-a întrebat dacă Audi (), nimic..nimic.?".
Inculpatul, zis "" le-a precizat părților vătămate - și - că în mod frecvent le-a trimis bani în România inculpatului - și numitului - din banii obținuți de ele, din întreținerea de relații sexuale cu clienții și chiar le-a arătat formulare de transfer bani pe numele celor doi, cu suma de 400 euro, respectiv 100 euro.
După ce inculpatul, zis "" a ajuns în Italia, s-a ocupat personal, sau împreună cu, zis "", de transportarea părților vătămate în cluburi de noapte, în vederea găsirii de clienți pentru întreținerea de relații sexuale, iar sumele de bani obținute în acest mod de părțile vătămate au fost însușite în totalitate de către inculpatul, zis "", existând situații în care părțile vătămate, din lipsa banilor și de foame, au furat mâncare din frigiderul hotelului.
În realitate, acesta nu deținea în proprietate nici un club de noapte, iar această variantă prezentată părților vătămate în țară, atât de inculpatul -, cât și de inculpatul, zis "", a fost făcută în scopul convingerii părților vătămate de a merge în Italia.
Pentru a fi determinate să întrețină relații sexuale cu clienți, cele trei părți vătămate nu au fost agresate fizic, fiind însă în mod constant amenințate de inculpatul, zis "" și de inculpatul, zis "", că vor fi vândute albanezilor, pentru recuperarea sumelor de bani cheltuite cu transportul și cazarea lor, respectiv cumpărarea lor din România.
Cu privire la partea vătămată -, după circa 2 săptămâni de când a ajuns în Italia, a fost despărțită de celelalte părți vătămate și ulterior după ce a refuzat să mai întrețină relații sexuale cu clienții, a fost dusă de inculpatul, zis "", în localitatea Milano, de unde, partea vătămată și-a anunțat telefonic tatăl, care a venit în Italia și a luat-o în țară. Partea vătămată - a ascuns familiei ce i s-a întâmplat, spunându-le că a lucrat la bucătăria unui restaurant.
În timpul urmăririi penale, inculpatul - i-a contactat în mod repetat pe inculpații, zis "" și, zis "", pe numitele -, zisă "", zisă " și, zisă "", toți aflați în Italia, pe care i-a ținut la curent cu demersurile făcute în prezentul dosar penal și a insistat față de aceștia să le întocmească acte false de muncă părților vătămate - și -, pentru a crea aparența că acestea au lucrat în calitatea pe care le-o promisese el și, zis "" în țară.
Contactarea de către inculpat a persoanelor sus menționate, rezultă din notele de redare a convorbirilor telefonice ale inculpatului -, ce au fost interceptate și înregistrate în baza autorizației nr. 15B/25 mai 2007 Tribunalului Dolj.
Din cuprinsul acelorași note a rezultat că inculpatul -, prin aceleași persoane din anturajul său a contactat-o pe partea vătămată -, pe care a încercat să o determine să schimbe declarația în schimbul unei sume de bani.
Din actele dosarului s-a reținut că inculpații, zis "" și, zis "", ca de altfel și -, zisă "", zisă "" au ținut legătura în permanență cu inculpatul, dovadă fiind notele de interceptare ale convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu acesta. Mai mult, sora vitregă a inculpatului -, pe nume, zisă "", era în Italia, în anturajul permanent al inculpatului, zis "", astfel că acesta cunoștea adevărata ocupație a inculpatului, zis "" și scopul ascuns pentru care le-a dus în Italia pe toate cele trei părți vătămate.
S-a mai reținut că inculpatul, zis "" este cunoscut cu antecedente pentru furt deosebit de grav, posesie nejustificată de cuțit și a fost destinatar al unei expulzări, fiind depistat la 17.03.2007, 27.03.2007 și 19.06.2007 de către în localitățile, și, împreună cu părțile vătămate -, - și -. umita - a fost arestată la 22-23 septembrie 2006 pentru imigrare clandestină și expulzată în baza ordinului chestorului din.
La solicitarea organelor judiciare, unitățile bancare au comunicat că inculpatul i-a expediat, prin, suma totală de 480 euro inculpatului, la 20.04.2007 și 25.04.2007 și suma de 100 euro numitului, la 27.04.2007, perioadă în care părțile vătămate și se aflau în Italia.
Prin rechizitoriul nr. 101D/P/2007 din 29.10.2007, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului pentru infracțiunea de trafic de persoane, prev. de art. 12 al.l, al.2 lit. a, cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c, toate din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin OUG nr. 79/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp, iar față de inculpatul, zis "" s-a dispus disjungerea, fiind format prezentul dosar penal cu nr. 136D/P/2007.
Inculpatul, zis "" nu a dat curs citațiilor de a se prezenta la parchet în vederea audierii în dosarele nr. 70D/P/2007, 101D/P/2007 și 136D/P/2007, în care are calitatea de inculpat pentru infracțiunea de trafic de persoane, iar din verificările efectuate de către organele de poliție care s-au deplasat în mod repetat la domiciliul lui, a rezultat că inculpatul este plecat în Italia și nu a mai venit la domiciliul său din comuna Podari, sat Podari,-, de aproximativ 7-8 ani.
Din verificările efectuate în baza de date a Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanei Dar ezultat că inculpatul figurează cu domiciliul la adresa din comuna Podari, sat Podari,-, din 22 august 1978 și în baza de date nu sunt făcute alte mențiuni legate de domiciliu.
Din răspunsul comunicat de Ministerul d e Interne, Direcția Generală a Poliției Criminale - Italia a rezultat că inculpatul, zis "" se află în Italia, iar din conținutul notelor de redare a convorbirilor telefonice ale inculpatului, interceptate și înregistrate în baza autorizației nr. 15B din 25 mai 2007, rezultat că în perioada exploatării autorizației, inculpatul, zis "" s-a aflat tot în Italia.
Prin ordonanța nr.136D/P/2007 din 14.11.2007 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul, zis "", iar prin referatul cu același număr din 19.11.2007 s-a propus Tribunalului Dolj arestarea preventivă, în lipsă, pe o perioadă de 30 zile a inculpatului.
Prin încheierea nr.186 din data de 19 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a respins ca neîntemeiată propunerea de arestare preventivă a inculpatului, propunere formulată de Ministerului Public -Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Dolj.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lîngă Tribunalul Dolj iar Curtea de Apel Craiova, prin încheirea nr.129/22.11.2007, a admis recursul, a casat încheierea atacată, a admis propunerea Parchetului și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadî de 30 zile, începînd cu data reținerii și încarcerării efective, precum și emiterea mandatului corespunzător.
Prin referatul nr.136D/P/2007 din 16 ianuarie 2008 s-a propus Curții de Apel Craiova emiterea unui mandat european de aresatre pentru inculpatul, iar prin încheierea nr.1 din 17 ianuarie 2008 Curții de Apel Craiova, pronunțată în doaarul nr- s-a admis cererea formulată de Parchetul de pe lîngă ÎCCJ-DIICOT-Biroul Teritorial Dolj, fiind emis mandatul european de arestare nr.1/2008, care a fost transmis spre executare autorităților judiciare italiene.
Prin sentința Curții de Apel Milano-Secția V, din 19 martie 2008 s-a decis predarea inculpatului către Autoritatea Judiciară Română pentru infracțiunea de trafic de persoane în scopul prostituției.
Prin procesul-verbal din 30 aprilie 2008 inculpatul a fost predat escortei din cadrul IPJ D pe Aeroportul Otopeni.
Prin încheierea din data de 01 mai 2008 Curții de Apel Craiovas -a pus în executare mandatul de arestare preventivă nr.21/22.11.2007 și s-a dispus introducerea inculpatului în arestul IPJ
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a constatat că temeiurile care au determinat arestarea impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului deoarece există indicii temeinice privind săvârșirea faptelor de către inculpat, pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este mai mare de 4 ani și se apreciază că lăsarea sa în libertate, prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
S-a mai arătat că în raport cu art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
În speță, pericolul social se apreciază în raport de natura infracțiunilor comise de către inculpat, fiind vorba de infracțiunile prevăzute de art.12 alin.1, alin.2 lit.a cu referire la art.2, pct.2, lit.c din Legea nr.678/2001, modificată și completată prin OUG nr.79/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 pen. de reacția opiniei publice și rezonanța faptelor comise de către aceștia.
De asemenea, pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia și în starea de neliniște, sentimentul de insecuritate în rândul societății generat de faptul că o persoană bănuită de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită este cercetată și judecată în stare de libertate.
Întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru aceste infracțiuni este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă un potențial pericol pentru ordinea publică tribunalul a constatat că măsura preventivă luată față de inculpat este legală și temeinică, iar temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu au încetat să existe, astfel că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea stării de arest a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, motivele fiind arătate prin apărătorul ales cu ocazia dezbaterilor, în sensul că în principal se solicită revocarea măsurii,iar în subsidiar înlocuirea cu altă măsură preventivă, deoarece nu mai există motive pentru menținerea măsurii arestării preventive în condițiile în care pericolul concret pentru ordinea publică nu se confundă cu gradul de pericol social al infracțiunii.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și din oficiu, în limitele prevăzute de lege, Curtea apreciază că este fondat în privința înlocuirii măsurii arestării preventive cu altă măsură.
Prin decizia nr.129 din 22 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr- s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj împotriva încheierii nr.186 din 19 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, a fost casată încheierea și admisă propunerea parchetului, dispunându-se arestarea preventivă a inculpatului, apreciindu-se că sunt îndeplinite condițiile prev.de art.148 alin.1 lit.a,b și f cod procedură penală.
Prin sentința Curții de Apel Milano - Secția V din 19 martie 2008 s-a decis predarea inculpatului către autoritatea judiciară română.
Inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, iar în cursul cercetării judecătorești au fost ascultate părțile vătămate -, -, -.
Având în vedere perioada scursă de la data încarcerării, cum și faptul că părțile vătămate au fost ascultate de instanța de fond, Curtea apreciază că s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Astfel, în prezent nu mai există riscul ca inculpatul să se sustragă de la judecată ori de la executarea pedepsei, ori să încerce să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului, în condițiile în care în sarcina acestuia vor fi instituite obligații care sunt de natură să înlăture acest risc.
De altfel, instanța de fond a motivat încheierea numai prin prisma cazului prevăzut de art.148 lit.f cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, iar pedeapsa revăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Curtea apreciază că nu mai este îndeplinită cea de a doua condiție a cazului prev.de art.148 lit.f cod procedură penală, respectiv lăsarea în libertate a inculpatului, ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Starea de pericol concret pentru ordinea publică nu se confundă cu gradul de pericol social al faptei, cu toate că potrivit art.136 alin.8 cod procedură penală, la alegerea măsurii preventive trebuie să se țină seama și de acest criteriu.
Însă gravitatea faptei și natura acesteia prin ele însele, nu sunt suficiente pentru menținerea în a măsurii preventive. Starea de pericol concret pentru ordinea publică, în sensul prevăzut de art.148 lit.f cod procedură penală, presupune un sentiment de temere în rândul societății civile, o rezonanță a acestor fapte, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o reacție colectivă față de aceste stări de fapt negative.
Potrivit jurisprudenței CEDO - cazul Neumeister Austria, cazul Letellier Franța, la menținerea măsurii arestării preventive trebuie avute în vedere o categorie de riscuri care ar afecta ordinea publică, fie prin trezirea unui
sentiment de îngrijorare în rândul publicului, fie prin crearea, menținerea sau amplificarea unei stări de tensiune în rândul colectivității, precum și încurajarea comiterii de infracțiuni de către alte persoane.
Cercetarea în stare de arest preventiv a unor persoane acuzate de săvârșirea unor infracțiuni grave, este justificată doar de existența unei veritabile exigențe de interes public și pentru prezervarea ordinii publice, fără însă să se rupă justul echilibru între drepturile individuale și interesul public.
Astfel, o menținere a arestului preventiv trebuie să fie motivată dincolo de o manieră abstractă, unică și stereotipă sau prin limitarea la prevederile legale aplicabile, trebuind arătate criteriile concrete, motivele pentru care inculpatul nu poate fi cercetat în stare de libertate.
Ținând cont de jurisprudența CEDO, Curtea apreciază că nu există nici un argument de fapt sau de drept care să concluzioneze că prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar crea o stare de insecuritate publică, rezonanța socială a faptelor s-a atenuat prin trecerea perioadei de de la arestare, iar alte riscuri pentru buna desfășurare a procesului penal, nu pot fi identificate, în condițiile în care părțile vătămate au fost audiate.
suspiciunii rezonabile că persoana arestată a comis o infracțiune, după o anumită perioadă de nu mai este suficientă pentru menținerea arestării, așa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului - cazul Castraveț -, iar justificarea oricărei perioade de detenție, indiferent cât de scurtă, trebuie în mod convingător demonstrată de către autorități - cazul Belchiev Bulgariei -.
În speță, având în vedere criteriile prevăzute de art.136 alin.8 cod procedură penală, Curtea apreciază că în prezent scopul măsurilor preventive prev.de art.136 alin.1 cod procedură penală, poate fi atins și prin înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara și instituirea obligațiilor prevăzute de art.1451alin.2 rap.la art.145 alin.11și alin.12cod procedură penală, în condițiile în care alte două persoane care au participat la săvârșirea infracțiunilor pentru care este cercetat inculpatul, respectiv - și sunt cercetați în stare de libertate, înlocuindu-se măsura arestării preventive.
Ori, dacă în cazul numiților - și s-a considerat că lăsarea lor în libertate nu constituie pericol concret pentru ordinea publică și nu ar împiedica desfășurarea cercetării judecătorești, Curtea apreciază că nici în cazul inculpatului prin lăsarea lui în libertate nu s-ar produce o tulburare însemnată a bunului mers al societății și nu ar exista riscul ca acesta să influențeze sau să se sustragă cercetării judecătorești.
În consecință, ținând cont de dispoz.art.38515alin.1 pct.2 lit.d cod procedură penală, recursul va fi admis, va fi casată încheierea sub aspectul disp.art.3002și art.160 cod procedură penală.
În baza art.39 alin.1 cod procedură penală se va dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
În baza art.1451alin.2 cod procedură penală, rap.la art.145 alin.11cod procedură penală va fi obligat inculpatul să respecte pe durata măsurii preventive următoarele obligații:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la organul de poliție desemnat - respectiv Poliția Municipiului C, conform programului de supraveghere întocmit de aceasta și ori de câte ori este chemat;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
În baza art.1451alin.2 cod procedură penală rap.la art.145 alin.12cod procedură penală, pe durata măsurii inculpatul va fi obligat să respecte următoarele obligații:
- să nu se apropie de persoanele vătămate și martorii care au această calitate, în cauza de față, membrii familiilor acestora, precum și de persoanele împreună cu care a comis fapta, să nu comunice cu acestea direct sau indirect;
- să nu se afle în locuința persoanelor vătămate;
Se va atrage atenția inculpatului asupra disp.art.145 alin.3 cod procedură penală;
Se vor menține celelalte dispoziții ale încheierii,
Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul Dolj la 13 august 2008, în dosarul nr-.
Casează încheierea sub aspectul aplicării dispoz.art.3002cod procedură penală și art.160 cod procedură penală.
În baza art.39 alin.1 cod procedură penală;
Dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
În baza art.1451alin.2 cod procedură penală, rap.la art.145 alin.11cod procedură penală;
Obligă inculpatul să respecte pe durata măsurii preventive următoarele obligații:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la organul de poliție desemnat - respectiv Poliția Municipiului C, conform programului de supraveghere întocmit de aceasta și ori de câte ori este chemat;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
În baza art.1451alin.2 cod procedură penală rap.la art.145 alin.12cod procedură penală;
Pe durata măsurii inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații:
-să nu se apropie de persoanele vătămate și martorii care au această calitate, în cauza de față, membrii familiilor acestora, precum și de persoanele împreună cu care a comis fapta, să nu comunice cu acestea direct sau indirect;
- să nu se afle în locuința persoanelor vătămate;
Atrage atenția inculpatului asupra disp.art.145 alin.3 cod procedură penală;
Menține celelalte dispoziții ale încheierii,
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 august 2008.
- - - - - -
Grefier
Red.jud./-
F/
S/19.08.2008
Președinte:Mircea Mugurel ȘeleaJudecători:Mircea Mugurel Șelea, Carmen Tomescu, Nicoleta
