Cerere de liberare provizorie pe cauțiune (art. 160 ind. 4 c.p.p.). Încheierea 42/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
ÎNCHEIEREA NR. 42/R DOSAR NR-
Ședința publică din data de 11 mai 2009
PREȘEDINTE: Elena Barbu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Hădărean
- - - JUDECĂTOR 3: Alina Constanța
- C - Judecător
- Grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public B. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii din 8 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat asistat de avocat, apărător ales.
Procedură îndeplinită.
Avocat depune la dosar un set de acte, o parte din acestea fiind în limba engleză precizând că a intrat în posesia lor cu puțin înaintea termenului de judecată astfel că nu a avut posibilitatea să le traducă. Actele în limba engleză reprezintă o pagină de internet prin care și-a anunțat disponibilitatea de a desfășura activități în domeniul informatic, colaborarea cu o societate de la care a achiziționat echipamente, factura din 30.09.2008, actele în limba română reprezentând: contractul individual de muncă al inculpatului încheiat cu PC SRL, actul adițional nr. 5/2005, decizia nr. 39423 Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, Buletinul Oficial de proprietate industrială nr. 6/2007, sentința civilă nr. 608/2008 a Judecătoriei Brașov, copia cardului soției sale, extras de cont din 4 mai 2009, act constitutiv al societății comerciale ""SRL, încheierea nr. 2538/2006 a Tribunalului Brașov, certificat de înregistrare mențiuni, adeverință eliberată de SC "" SRL.
Recurentul inculpat depune la dosar o notă de ședință care solicită a fi avută în vedere la soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului potrivit dispozițiilor art. 385/13 Cod procedură penală.
Avocat susține recursul astfel cum a fost formulat solicitând admiterea acestuia.
În această fază procesuală instanța trebuie să verifice îndeplinirea condițiilor ce vizează limitele de pedeapsă și existența dovezilor că inculpatul ar putea zădărnici aflarea adevărului prin influențarea părților vătămate, martorilor sau experților. Instanța a extins obiectul acțiunii la chestiuni străine, depășindu-și competența prin rezolvarea unor împrejurări legate de cu totul alte aspecte.
Deși instanța de fond recunoaște că formal cererea de liberare provizorie pe cauțiune este admisibilă, apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului ar aduce atingere bunei desfășurări a procesului penal. Invederează că simpla deținere de echipamente informatice nu constituie infracțiune, ori probele administrate în cauză, procesul verbal de sesizare din oficiu, procesul verbal de ridicare de echipamente din tomberon, procesul verbal de percheziție, nu pot demonstra că inculpatul a folosit echipamentele pe care le deținea.
În mod greșit s-a reținut că de la inculpat au fost ridicate patru cititoare de carduri și softurile corespunzătoare acestora, inculpatul deținând doar trei cititoare de carduri fără softuri.
Dovadă că cititoarele de carduri nu au fost folosite în scopuri ilicite este și faptul că acestea nu funcționează decât alături de softuri pe care inculpatul nu le deținea
Faptul că inculpatul mai are și alt dosar pe rol nu poate constitui un temei pentru respingerea cererii de liberare provizorie întrucât fiecare dosar trebuie analizat individual. Mai mult în cauză operează prezumția de nevinovăție, sarcina administrării probelor revenind organului de urmărire penală nu inculpatului.
În acuzare se face referire la dosarul nr. 305/P/2005 în care inculpatul a fost cercetat pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune. Acest dosar nu are nicio relevanță în ceea ce privește admisibilitatea cererii de liberare provizorie sub control judiciar fiind vorba de un dosar aflat pe rolul Curții de APEL BRAȘOV în apel, soluția instanței de fond fiind de achitare a inculpatului pentru fapte comise în 2000 - 2003.
Inculpatul a arătat că și-a schimbat identitatea pentru o perioadă în care urma să fie arestat preventiv într-un dosar în care era cercetat, însă a revenit ulterior asupra acestei decizii. Instanța nu face referire la elemente de natură faptică, nu are în vedere împrejurarea că i-au fost ridicate instrumentele electronice astfel că nu mai poate desfășura astfel de activități și mai mult a declarat că va renunța la astfel de activități.
Referitor la modul de operare, faptul că au participat și alte persoane nu reprezintă un element care trebuie analizat de instanță la soluționarea cererii de liberare pe provizorie pe cauțiune.
Susține că inculpații nu poate influența martorii, experții sau statul astfel încât îndeplinește condițiile pentru a fi liberare pe cauțiune, suma stabilită fiind de natură să garanteze că inculpatul va avea un comportament corespunzător în societate.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului și menținerea ca fiind legală și temeinică a încheierii atacate. Față de inculpat s-a luat măsura arestării preventive la data de 1 mai 2009, în 4 mai 2009 Curtea de APEL BRAȘOV dispunând respingerea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă. Recursul de față vizează încheierea Tribunalului Brașov prin care a fost respinsă cererea de liberare provizorie pe cauțiune.
Instanța de fond a analizat admisibilitatea cererii însă a apreciază că aceasta nu este întemeiată.
Raportat la starea de fapt și persoana inculpatului apreciază că soluția dispusă se află la adăpost de orice critică. Inculpatul a fost cercetat, trimis în judecată și în alte dosare pentru infracțiuni de înșelăciune, fals privind identitatea, existând posibilitatea ca odată lăsat în libertate să își continue activitatea infracțională.
Recurentul inculpatul, având ultimul cuvânt, învederează instanței că în dosarul în care a fost cercetat pentru infracțiunea de înșelăciune s-au prezentat agenții economici care au declarat că nu au fost înșelați. Susține că a fost urmărit pentru fapte pe care nu le-a comis. de șapte ani a avut a avut un alt nume însă nu a desfășurat nicio activitate ilegală. De asemenea precizează că dacă ar fi avut intenția să comită vreo faptă de natură penală nu și-ar fi făcut reclamă pe internet. Solicită judecarea în stare de libertate pentru a avea posibilitatea să îl găsească pe numitul "" care este singurul vinovat de cele întâmplate. Nu se poate susține că acest nu există în condițiile în care au vorbit la telefon, există înregistrări de la My, și-au dat întâlnire în O și l-a asigura că desfășoară activități în domeniul informatic. Învederează instanței că a hotărât să renunțe la activități în domeniul informatic singura preocupare fiind aceea de a-l identifica pe acel pentru a-și dovedi nevinovăția.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Prin încheierea din 08.05.2009 a Tribunalului Brașovs -a respins cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul.
În baza art. 160/5 alin. 4 lit. f pr.pen. s-a dispus restituirea cauțiunii în cuantum de 15.000 lei depusă de inculpat la CEC la dispoziția instanței.
Pentru a dispune astfel tribunalul a reținut că, prin încheierea de ședință nr.10 din 30 aprilie 2009 pronunțată în dosarul penal nr- al Tribunalului Brașovs -a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul pe o perioadă de 29 de zile de la 1 mai 2009 la 29 mai 2009,reținându-se ca temeiuri art 143,148 lit c,f CPP.
Prin rezoluția procurorului din data de 28.04.2009 dată în dosarul penal nr. 1430/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașovs -a dispus începerea urmăririi penale față de inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002.
Prin ordonanța procurorului din data de 30 aprilie 2009 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpat relativ la săvârșirea aceleiași infracțiuni.
Ca stare de fapt s-a reținut că începând cu data de 23.04.09 inculpatul a deținut 4 dispozitive Porta-eader și soft-urile aferente acestora, în scopul falsificării instrumentelor de plată electronică,fiind ajutat de către co- inculpatul să intre în posesia acestor echipamente în sensul că, în data de 23.04.2009, folosindu-se de un act de identitate care nu îi aparține, eliberat pe numele,coinculpatul a ridicat de la firma de curierat rapid coletul conținând dispozitivele sus-menționate pe care l-a predat inculpatului, cunoscând conținutul acestuia.Se mai reține că la locuința inculpatului au fost găsite în urma percheziției domiciliare, printre altele:
- înscrisuri ce atestă efectuarea plăților necesare expedierii coletului conținând cele 4 dispozitive de copiere a datelor de pe cardurile cu bandă magnetică,
- 45 carduri din PVC cu bandă magnetică de culoare aurie, având fiecare inscripționate pe ele un numărde ordine și una sau mai multe combinații de 4 cifre (PIN-uri) din care două carduri de culoare albă
-o carcasă din plastic de la un dispozitiv MINI 123 - cunoscut a fi un cititor de date inscripționate pe benzile magnetice ale cardurilor bancare;
-trei dispozitive MINI 123, unul din ele având componentele desfăcute într-o manieră care, în aprecierea organelor de urmărire penală, poate conduce la concluzia unei încercări de adaptare a acestuia;
-două aparate marca "", ambele prezentând urme de modificare/adaptare;
-două aparate "", ambele prezentând urme de modificare/adaptare;
-mai multe componente ale unor -uri marca "";
-două obiecte tip skimmer pentru artizanale (guri de bancomate) ce prezentau aspecte aspecte de natură a se concluziona că sunt în lucru, în sensul că urma să fie completată toată partea electronică;
-stații delucru ce permit lipirea microcipurilor și a altor componente electronice;
-dispozitive electronice;
-un card cu cip ce are atașat de cip un ansamblu electronic lipit artizanal, existând indicii că s-ar încerca citirea datelor de pe acesta;
-un card cu cip cu inscripția și o cartelă telefonică ROMTELECOM ceprezontă urme de lipire pe cip în maniera similară cardului;
-freze, minifreze, menghine, substanțe de lipire și de curățare folosite în domeniul electronicii,
-mai multe suporturi de date informatice al căror conținut nu poate fi identificat în acest moment.
Instanța a reținut că cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de apărătorul ales a fost însușită de către inculpat și cuprinde mențiunile prevăzute de dispozițiile art. 160/6 alin. 2,3, Cod procedură penală.
Analizând pe fond cererea inculpatului, instanța a apreciat că deși formal nu există interdicția de acordare a liberării provizorii, la acest moment procesual lăsarea în libertate a acestui inculpat ar aduce atingere scopului procesului penal astfel cum este reglementat prin dispozițiile art. 136 alin. 1 Cod procedură penală și principiului aflării adevărului.
Văzând probatoriul administrat până în prezent instanța a constatat că există probe temeinice în sensul art. 143 Cod procedură penală că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea reținuta în sarcina sa:
- procesul verbal de sesizare din oficiu din 22.04.2009 din care rezultă că polițiștii din cadrul de Combatere a Organizate B s-au sesizat cu privire la faptul că este destinatarul unui colet conținând dispozitive de copiat datele de pe magnetică a cardurilor bancare;
-planșele fotografice anexă la procesul verbal din data de 23.04.2009 cu principalele momente surprinse în timpul supravegherii efectuate în baza autorizației nr. 177 emisă de Tribunalul Brașov ca urmare a încheierii nr. 71/A/2009, din care rezultă că inculpatul a ridicat de la firma de curierat EX un colet, pe care l-a dus la autovehiculul condus de inculpatul și împreună au parcurs cu autovehiculul un traseu, după care s-au aflat în fața magazinului;
-procesul verbal încheiat la 23.04.2009,cu ocazia ridicării din tomberonul de gunoi a cutiei de carton în care au fost expediate echipamentele ce formează obiectul cercetărilor, în care se aflau și ambalajele acestor echipamente și broșurile cu specificațiile tehnice și alte informații, proces verbal însoțit de planșe fotografice;
-procesul verbal de percheziție domiciliară cu planșele fotografice anexă.
-declarațiile coinculpatului, care arată nu numai că s-a folosit, la cererea inculpatului de cartea de identitate găsită și a folosit o identitate falsă pentru a achita contravaloarea dispozitivelor comandate de inculpat și pentru a ridica coletul care le conținea, dar și că inculpatul i-a înmânat un telefon mobil cu cartelă reîncărcabilă pentru a fi folosit special în scopul de a fi contactat de firma de curierat prin care era transportat coletul, iar după ce au intrat în posesia acestuia inculpatul i-a cerut să-i restituie telefonul, i-a scos cartela și a aruncat-o și separat a aruncat și telefonul în alt loc.
Natura însăși a infracțiunii, dar și elementele de fapt menționate mai sus, ținând seama și de conexiunile posibile între prezenta cauză și cea care formează obiectul dosarului penal nr. 440/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov instanța a constatat că cererea inculpatului de liberarea provizorie este neîntemeiată,existând date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica să săvârșească alte infracțiuni similare.
Văzând și anvergura modului de desfășurare a activității infracționale, modul de operare, existența unor indicii temeinice privind participarea și a altor persoane, cercetările fiind în curs, perioada de în care se presupune că ar fi acționat inculpatul,dar și circumstanțele personale ale acestuia,cercetat pentru fapte similare în dos penal nr 440/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov dar și în dos penal nr 305/P/2005 al aceleiași instituții pentru infracțiuni de înșelăciune și fals,aspecte ce conturează un profil moral antisocial al acestui inculpat, Tribunalul a apreciat că la acest moment procesual - la câteva zile după judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă cererea este vădit neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea recursului și punerea sa în libertate pe cauțiune, întrucât lăsarea în libertate a sa nu ar aduce atingere bunei desfășurări a procesului penal. Simpla deținere de echipamente informatice nu constituie infracțiune, ori probele administrate în cauză, procesul verbal de sesizare din oficiu, procesul verbal de ridicare de echipamente din tomberon, procesul verbal de percheziție, nu pot demonstra că inculpatul a folosit echipamentele pe care le deținea.
În mod greșit s-a reținut că de la inculpat au fost ridicate patru cititoare de carduri și softurile corespunzătoare acestora, inculpatul deținând doar trei cititoare de carduri fără softuri.
Dovadă că cititoarele de carduri nu au fost folosite în scopuri ilicite este și faptul că acestea nu funcționează decât alături de softuri pe care inculpatul nu le deținea.
Recursul este nefondat.
Deși condițiile liberării provizorii sunt formal îndeplinite, față de temeiul arestării curtea constată că cea de a doua condiție a art. 148 lit. f pr.pen. subzistă și în continuare, respectiv lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este o infracțiune gravă, infracțiune de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, care produce un impact major în societatea, în raport de încrederea populației în folosirea instrumentelor bancare.
Curtea constată că, cererea formulată după 7 zile de la arestarea preventivă a inculpatului, motiv pentru care este evident neîntemeiată, pericolul social concret pe care îl prezintă inculpatul prin lăsarea sa în libertate, reținut ca temei al arestării preventive, nu s-a diminuat în timpul foarte scurt care s-a scurs de la arestarea acestuia.
Impactul faptei pentru care inculpatul este cercetat și față de care există indicii concrete de săvârșire a acesteia nu s-a diminuat în societate și nici nu se poate vorbi că durata arestării preventive a depășit un termen rezonabil, astfel încât prin trecerea timpului lăsarea în libertate a inculpatului să nu mai prezinte un pericol concret pentru ordinea publică.
Totodată subzistă și cel de-al doilea temei al arestării preventive art. 148 lit. c pr.pen. pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov există în lucru un alt dosar penal nr. 440/P/2007, în care cumnatul inculpatului a ridicat prin firme de curierat rapid două colete având ca și conținut componente de calculator.
Față de considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr.pen. se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din 08.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care o va menține.
În baza art. 192 alin. 2.pr.pen. recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I PUNE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 08.05.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Obligă pe inculpat să plătească statului 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - C
GREFIER
Red./1.06.2009
Dact.BD/2.06.2009
Jud. fond
- 2 exemplare
Președinte:Elena BarbuJudecători:Elena Barbu, Nicoleta Hădărean, Alina Constanța
