Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 39/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 39/R DOSAR NR-
Ședința publică din data de 11 mai 2009
PREȘEDINTE: Elena Barbu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Hădărean
- - - JUDECĂTOR 3: Alina Constanța
- C - Judecător
- Grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public P. procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii din 7 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții inculpați și asistați de avocat, apărător ales, recurentul inculpat asistat de avocat, apărător ales și recurentul inculpat asistat din oficiu de avocat.
Procedură îndeplinită.
În conformitate cu dispozițiile art. 70 Cod procedură penală instanța aduce la cunoștință recurenților inculpați dreptul de a da declarație în fața instanței de recurs atrăgându-le totodată atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.
Recurentul inculpat precizează că nu dorește să dea declarație în fața acestei instanței.
Recurentul inculpat de asemenea precizează că nu dorește să fie audiat de către instanța de recurs.
Recurentul inculpat precizează că își menține declarațiile date la care nu mai are nimic de adăugat.
Recurentul inculpat de asemenea precizează că nu dorește să dea declarație în fața acestei instanțe.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor potrivit dispozițiilor art. 385/13 Cod procedură penală.
Avocat susține recursul astfel cum fost formulat solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate, iar în cadrul rejudecării respingerea propunerii privind prelungirea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpați.
a se avea în vedere că în cauză măsura arestării preventive a fost prelungită de patru ori pe considerentul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani și că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol pentru ordinea publică. Judecătorii nu au făcut o analiză a probelor administrate în cauză reținând doar starea de fapt în maniera prezentată de acuzare. Textul de lege statuează că arestarea preventivă poate fi prelungită dacă au intervenit temeiuri noi sau au fost modificate cele existente.
Instanța a reținut că în cauză este vorba de un prejudiciu mare și că lăsarea în libertate a inculpaților ar reprezenta un motiv de temere pentru societate fără însă a se avea în vedere că nu este vorba de o infracțiune de pericol sau care să vizeze securitatea statului.
Mai mult în cauză probatoriul a fost în întregime administrat, a fost ridicată toată aparatura ce a servit la săvârșirea presupusei fapte, au fost audiați martorii astfel că nu se mai poate reține că lăsarea inculpaților în stare de libertate ar influența desfășurarea procesului penal. Dacă la prima prelungire a stării de arest preventiv martorii și inculpații nu erau audiați în acest moment aceste acte procedurale au fost efectuate.
a se avea în vedere că deși directorul băncii declară că discheta cuprinzând semnăturile electronice nu a fost predată nimănui, acuzarea susține că aceasta s-a aflat în posesia inculpaților. Există probe care dovedesc împrejurarea că respectiva dischetă era ținută sub cheie și era folosită doar de titular după ce era introdusă o parolă. Tot acuzarea reține că un martor sub acoperire are cunoștință de împrejurarea că inculpatul a introdus în sistemul informativ un program cu ajutorul căruia a sustras parolele, semnăturile electronice, a transmis on line sume de bani care ulterior erau ridicate de coinculpați de la diverse bancomate. Chiar dacă ar fi adevărat aceste împrejurări ar dovedi existența faptelor dar nu ar aduce atingere bunei desfășurări a procesului penal.
Referitor la martorul sub acoperire dacă acesta are cunoștință de modul de derulare a activității infracționale, ar fi trebuit să aibă cel puțin calitatea de complice. Faptul că infracțiunea este probată nu are nici o relevanță la aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică.
De asemenea cere a se avea în vedere persoana inculpaților care se află la prima confruntare cu legea penală, sunt integrați în societate, nu mai sunt angajați la și pentru că probele au fost deja administrate nu se poate reține că ar putea influența desfășurarea procesului penal.
Măsura arestării preventive reprezintă o excepție care nu poate fi transformată în regulă, în cauză judecarea în libertate a inculpaților fiind pe deplin posibilă.
Întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu subzistă apreciază că nu se impune prelungirea acestei măsurii.
Avocat solicită admiterea recursului casarea încheierii atacate, în cadrul rejudecării respingerea cererii de prelungire a duratei arestării preventive, iar ca o consecință punerea în libertate a inculpatului.
În subsidiar solicită în temeiul dispozițiilor art. 139 alin.3/5 Cod procedură penală înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea de domiciliu.
Din punct de vedere tehnic este clar că în acest moment nu se poate analiza vinovăția sau nevinovăția inculpatului, urmând să fie analizate doar situațiile arătate în art. 155 Cod procedură penală în sensul de a se stabili dacă temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă sau au survenit temeiuri noi.
Inițial s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol public iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina sa este mai mare de 4 ani. Inculpatul inițial a avut o atitudine de negare a săvârșirii faptei, la data de 29 aprilie 2009 schimbându-și poziția în sensul că a dorit să dea declarație în fața organelor de urmărire penală în ceea ce privește comiterea faptelor, pentru a beneficia de o reducere a pedepsei. Urmare declarațiilor date au fost identificate și trase la răspundere și alte persoane față de care a fost luată măsura arestării preventive, astfel că nu se poate reține că inculpatul nu a înțeles să contribuie la aflarea adevărului în prezenta cauză.
Nici unul din argumentele reținute de Parchet nu mai sunt justificate, extinderea cercetărilor s-a făcut, probele au fost administrate, au fost ridicate datele informatice, demersuri care oricum nu puteau fi influențate de inculpat dacă se afla în stare de libertate. Inculpatul a avut o atitudine sinceră, fiind doar un pion în această afacere. Într-adevăr se poate reține că din punct de vedere material inculpatul a avut o contribuție substanțială întrucât a ridicat 10 miliarde lei urmând să își însușească 10% din această valoare.
Apreciază că pericolul concret nu mai poate fi reținut întrucât nu există date certe cu privire la starea de fapt, în acest moment procesual menținerea stării de arest preventiv nefiind justificată.
a se avea în vedere că în încheierea Tribunalului Covasna nu se face referire la apărările făcute măcar ca replică la argumentele considerate necorespunzătoare, motivarea încheierii reprezentând doar o preluare a propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, reținându-se în final că se impune admiterea acesteia.
Avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, în principal revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării nu mai subzistă, la acest moment procesual în care probele au fost deja administrate derularea firească a cursului procesului nemaiputând fi influențată de inculpat.
La dosar nu există probe că inculpatul a comis fapta în forma reținută, la stabilirea gradului de pericol social urmând a se avea în vedere contribuția minoră a acestuia, împrejurările comiterii, circumstanțele de ordin personal, faptul că se află la prima confruntare cu legea penală.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursurilor și menținerea ca fiind legală și temeinică a încheierii atacate. La data formulării propunerii de prelungire a aretării preventive prin prisma dispozițiilor art. 155 Cod procedură penală parchetul a motivat că temeiurile avute în vedere inițial subzistă. Instanța a analizat probele ce conturează starea de fapt prin prisma dispozițiilor art. 143, 148. pr.pen. Invederează instanței că literatura de specialitate nu face distincție între probele privind vinovăția și probele vizând pericolul pentru ordinea publică, astfel că nu trebuie aduse probe speciale pentru a dovedi pericolul pentru ordinea publică ce rezultă din prejudiciul mare, modalitatea comiterii, atitudinea inculpatului, modalitatea săvârșirii faptei. Raportat la aceste elemente lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică. Este vorba de un grup infracțional organizat în care o parte au dat declarații de recunoaștere iar cealaltă parte au avut o atitudine de tăcere, necolaborând cu organele de cercetare. Pentru comiterea infracțiunii aceștia au studiat amănunțit modul de operare pe o durată îndelungată. La termenul anterior urmare declarațiilor date de martorul sub acoperire în sensul că inculpații au montat un program cu ajutorul căruia putea vedea tot ce se tasta pe un calculator, s-au efectuat verificări.
Nu contestă faptul că la data de 29 aprilie 2009 inculpatul a dat o declarație de recunoaștere în care indica și alte persoane care au participat la activitatea infracțională însă aceste aspecte urmează a fi avute în vedere cu ocazia judecării cauzei.
Pentru toate aceste considerente solicită respingerea recursurilor și menținerea ca fiind legală și temeinică a încheierii atacate.
În replică, avocat precizează că pentru dovedirea pericolului social nu trebuie expusă starea de fapt, în acest fel încălcându-se principiul egalității armelor între apărare și acuzare
În replică avocat susține că în mod greșit reprezentantul parchetului a menționat că nu trebuie făcute dovezi pentru arestarea preventivă. Această logică contrazice dispozițiile CEDO potrivit cărora s-a constatat încălcarea art. 5.3. din Convenție, întrucât în motivarea hotărârii nu s-a arătat concret pericolul pentru ordinea publică.
Apreciază că în prezenta cauză se judecă o încheiere care în opinia sa nu este motivată și în care nu se face nicio referire la cererea inculpatului în ceea ce privește înlocuirea măsurii arestării preventive. Modalitatea în care inculpații au ajuns în posesia parolelor și a dischetelor cuprinzând semnăturile electronice nu au nicio legătură cu inculpatul care nu a avut nicio contribuție sub acest aspect.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt solicită judecarea în stare de libertate pentru considerentele expuse de apărătorul său.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, precizează că nu a avut nicio contribuție la comiterea faptelor astfel că solicită judecarea în stare de libertate.
CURTEA
Prin încheierea din 7 mai 2009 Tribunalului Covasnas -a admis propunerea formulată de DIICOT - Biroul Teritorial Covasna și în bata art. 155, 156 și art. 159.pr.pen. s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, și pe o durată de 30 de zile începând cu data de 13 mai 2009 și până la data de 11 iunie 2009, inclusiv.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că:
Prin rezoluția procurorului din 02.02.2009 s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpaților, și pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
-, pentru "constituirea unui grup infracțional organizat" în scopul comiterii de "infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice sau de comunicații" prev. de art. 7 al. 1,3 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 2 lit. b pct. 18 din Legea nr. 39/2003,"acces fără drept la un sistem informatic, prin încălcarea măsurilor de securitate" prev. de art 42 al. 1,3 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 din Codul Penal, "deținere fără drept a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prev. la art. 42- 45" prev. de art. 46 al. 2 din Legea nr. 161/2003, " ștergerea de date informatice, fără drept, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice" prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, "fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea de date informatice, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul" prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 din Codul Penal ( 2 acte materiale),cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul Penal,
,pentru "constituirea unui grup infracțional organizat" în scopul comiterii de "infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice sau de comunicații" prev. de art. 7 al. 1,3 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 2 lit. b pct. 18 din Legea nr. 39/2003,complicitate la "fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea de date informatice, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul" prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 din Codul Penal ( 2 acte materiale) "înșelăciune" prev. de art. 215 al.1,2,3,5 din Codul Penal, cu aplicarea art. 41 al.2 din Codul Penal (7 acte materiale), cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul Penal,
, pentru "constituirea unui grup infracțional organizat" în scopul comiterii de "infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice sau de comunicații" prev. de art. 7 al. 1,3 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 2 lit. b pct. 18 din Legea nr. 39/2003,complicitate la "fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea de date informatice, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul" prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 din Codul Penal ( 2 acte materiale),cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul Penal și
,pentru "constituirea unui grup infracțional organizat" în scopul comiterii de "infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice sau de comunicații" prev. de art. 7 al. 1,3 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 2 lit. b pct. 18 din Legea nr. 39/2003,complicitate la "fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducere de date informatice, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul" prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 din Codul Penal ( 2 acte materiale),cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul Penal.
Prin ordonanțele procurorului nr 26/D/P/2008 din 12.02.2009 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații, și pentru comiterea infracțiunilor susmenționate.
Toți cei 4 inculpați au fost reținuți pentru 24 de ore, în baza ordonanțelor procurorului din 12.02.2009.
În fapt s-a reținut că, la data de 08.08.2008, la orele 17:20, s-a generat o plata pe sistemul multicash de 950.000 RON din contul SC SA cu nr. -R 0000 0600 0117 5330 deschis la Bank SA, fără știința sau autorizarea societății, in contul cu nr. -R 0000 0600 1066 9505, cont ce aparține numitului.
Din cercetări a rezultat că, în cursul lunii iulie 2008, numiții, și, au constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii de infracțiuni informatice constând în transferul electronic din contul persoanei vătămate Târgu S în contul lui a sumei de 950.000 lei.
Astfel numitul a intrat în posesia dischetelor intitulate "" și "" care se aflau depozitate la sediul social al Târgu S, dischete care conțineau semnăturile electronice care permiteau efectuarea unei plăți electronice valide din contul acestei firme și a parolelor de acces în sistemul multicash.
Folosind dischetele și parolele de acces, începând cu data de 15.07.2008, a accesat fără drept, prin încălcarea măsurilor de securitate, în baza aceleiași rezoluții infracționale, de pe serverul G, societate care asigură servicii de internet pentru Târgu S, sistemul multicash utilizat de această din urmă societate pentru a efectua plăți on-line. Apoi, la data de 01.08.2008, a ordonat efectuarea plății sumei de 950.000 lei din contul Târgu S în contul lui, plată care nu s-a putut efectua. Însă, folosind același procedeu, la data de 08.08.2008, orele 1721, a ordonat din nou efectuarea plății, de această dată cu succes.
În realizarea scopului pentru care s-a constituit grupul infracțional organizat, a solicitat la data de 24.07.2008 băncii deschiderea unui cont curent și eliberarea unui card care permitea efectuarea la bancomate de operațiuni în contul -R 0000 0600 1066 9505. Apoi a remis lui cardul și datele sale personale, respectiv nume și prenume, adresa din actul de identitate, CNP și parola utilizată în relația cu banca.
Tot în realizarea scopului pentru care s-a constitui grupul infracțional organizat, a apelat la datele de 01.08.2008, orele 17.25, 01.08.2008, orele 20.53, 08.08.2008, orele 22.58, 09.08.2008, orele 16.16, 09.08.2008, orele 16.26, 10.08.2008, orele 03.21 și 11.08.2008, orele 01.31, serviciul cu clienții din cadrul Bank ocazie cu care s-a prezentat cu datele de identitate ale lui și a furnizat parola în relația cu banca, solicitând ridicarea plafonului de 3.000 lei reprezentând suma maximă care putea fi retrasă de către o persoană de la bancomate, utilizând cardul lui, în decurs de 24 de ore.
În baza datelor mincinoase furnizate de către, banca a ridicat restricția privind suma maximă ce poate fi retrasă de la bancomate cu cardul lui, astfel că, în perioada 08-11.08.2008 a retras de la diferite bancomate din B, P, B, Focșani și B suma de 939.267,8 lei.
În cont a mai rămas suma de 7.000 lei care la data de 11.08.2008, a fost retrasă de.
La data de 11.08.2008, la orele 14.24, a pătruns în camera serverelor unde a șters imaginile surprinse de camera de supraveghere în data de 08.08.2008, în intervalul orar 16.47- 18.00.
În toată perioada în care grupul infracțional și-a desfășurat activitatea, a ținut legătura telefonic cu prin intermediul lui care a fost localizat în zona bancomatelor situate pe raza mun. B de unde au fost retrase sume de bani și pe raza mun. Târgu S împreună cu.
Prin încheierea nr. 2 din 13 februarie 2009 s-a dispus arestarea preventivă a celor 4 inculpați pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 13 februarie 2009 și până la 13 martie 2009, inclusiv, temeiul arestării fiecărui inculpat fiind dispozițiile art. 148 lit.f pr.pen.
Prin încheierea din 9.03.2009 a Tribunalului Covasnas -a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a celor 4 inculpați pe o durată de 30 de zile de la 14.03.2009 la 12.04.2009.
Prin încheierea din 7.04.2009 a Tribunalului Covasnas -a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a celor 4 inculpați pe o durată de 30 de zile de la 13.04.2009 la 12.05.2009.
Potrivit probatoriului administrat până în prezent în cauză instanța a reținut că rezultă existența unor indicii temeinice că inculpații au comis faptele prev. de legea penală pentru care sunt cercetați, fiind astfel îndeplinită cerința prev. de art. 143.pr.pen. Instanța are în vedere: declarațiile de recunoaștere ale inculpaților, și, declarația martorului cu identitate atribuită "", declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, procesele-verbale de constatare, rapoartele de constatare tehnico științifică, încheierile prin care s-a dispus autorizarea interceptării posturilor telefonice și înregistrarea traficului aferent acestora folosite de inculpați, perchezițiile domiciliare și informatice, convorbirile prin intermediul serviciului messenger yahoo etc.
Temeiul care a stat la baza privării de libertate a inculpaților și la baza pronunțării încheierilor prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a celor 4 inculpați, respectiv cel prev. de art. 148 lit.f, pr.pen. subzistă și în prezent.
Astfel, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților sunt mai mari de 4 ani ( cu titlu de exemplu menționăm că pentru infracțiunea prev. de art. 7 din legea 39/2003 legea prevede pedeapsa închisorii de la 5 la 20 de ani) astfel încât este îndeplinită condiția obiectivă prev. de art. 148 lit.f pr.pen.
Având în vedere natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, prejudiciul extrem de mare produs persoanei vătămate, precum și felul în care opinia publică percepe gravitatea unor astfel de fapte și operativitatea organelor judiciare implicate în limitarea acestui fenomen, instanța apreciază că lăsarea în libertate a acestora prezintă un real pericol concret pentru ordinea publică, fiind astfel îndeplinită și condiția subiectivă impusă de art. 148 lit.f pr.pen.
Potrivit art. 155.pr.pen. arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
De asemenea, instanța a constatat că până la această dată urmărirea penală nu a fost finalizată, fiind necesară efectuarea următoarelor acte de urmărire penală: audiere de martori, valorificarea datelor obținute în urma perchezițiilor informatice, extinderea cercetărilor și față de alte persoane, necesitatea verificării datelor noi furnizate de inculpatul și martorul cu identitate atribuită " "
În temeiul considerentelor expuse, tribunalul în baza art. 155 și urm. pr.pen. va admite propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT -Biroul Teritorial Covasna și pe cale de consecință va dispune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, și pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 13.05.2009 și până la data de 11.06.2009 inclusiv.
De asemenea, având în vedere cele arătate mai sus, instanța a apreciat că nu se justifică înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților și cu măsura obligării de a nu părăsi țara și nici înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților și cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea, motiv pentru care va respinge cererile acestora de înlocuire a măsurii arestării preventive.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, solicitând revocarea măsurii arestării preventive, întrucât nu se poate reține, potrivit probatoriului administrat de organele judiciare vinovăția acestora și existența probelor și indicilor care să conducă la luarea măsurii preventive privative de libertate.
Recursurile sunt nefondate.
Curtea reține că temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpaților, respectiv cel prevăzut de art. 148 lit. f pr.pen. subzistă și în prezent.
Astfel, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților sunt mai mari de 4 ani, fiind îndeplinită prima condiție prev. la art. 148 lit. f pr.pen.
În ceea ce privește a doua condiție, cea a pericolului social concret pentru ordinea publică, curtea reține că, în raport de valoarea mare a prejudiciului cauzat părții vătămate, naturii infracțiunilor comise de inculpați, care în ultimul timp au luat o amploare deosebită, creând un sentiment de nesiguranță în rândul cetățenilor, în ceea ce privește siguranța operațiunile bancare realizate cu carduri, modalitatea în care faptele au fost comise, precum și persoanele inculpaților, care deși nu au antecedente penale, au acționat după un plan bine prestabilit, astfel cum rezultă din probele administrate până în prezent, în cauză existând presupunerea rezonabilă că inculpații se fac vinovați de comiterea lor.
Totodată curtea reține că, urmărirea penală nu a fost finalizată, urmând a fi efectuate audieri de martori, valorificarea datelor obținute în urma percheziției informatice, extinderea cercetărilor și față de alte persoane, presupuse participante la comiterea infracțiunilor, necesitatea verificării datelor furnizate de inculpatul și martorul cu identitatea protejată și întocmirea actului de sesizare al instanței.
În ceea ce privește susținerile inculpaților, în sensul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererilor lor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara ( și ) și cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea ( și ) este, întrucât tribunalul, prin încheierea atacată a arătat motivele care au stat la baza prelungirii măsurii arestării preventive a inculpaților, concluzionând că nu se justifică înlocuirea acestei măsuri, motiv pentru care cererile inculpaților au fost respinse.
În consecință, față de considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr.pen. se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați împotriva încheierii din 07.05.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna, pe care o va menține.
În baza art. 192 alin. 2.pr.pen. recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISP U N E:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii din 07.05.2009 a Tribunalului Covasna, pe care o menține.
Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, pentru inculpatul se suportă din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, se plătește Baroului B și se include în cheltuielile judiciare avansate de stat.
Obligă pe inculpații, și să plătească statului câte 50 lei fiecare, iar inculpatul suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - C
GREFIER
Red. /19.05.2009
Dact.BD/20.05.2009
Jud. fond
- 2 exemplare -
Președinte:Elena BarbuJudecători:Elena Barbu, Nicoleta Hădărean, Alina Constanța
