Cerere de liberare provizorie pe cauțiune (art. 160 ind. 4 c.p.p.). Decizia 762/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 762/R/2008
Ședința publică din 16 decembrie 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Boer JUDECĂTOR 2: Iuliana Moldovan Monica Șortan
JUDECĂTORI: - -: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin procuror:.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din data de 27 noiembrie 2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, cauza având ca obiect liberare provizorie pe cauțiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului M, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului arată că a formulat recurs împotriva încheierii prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea formulată de inculpat de liberare provizorie. Instanța a respins cererea motivat de faptul că art. 1602alin. 2 proc.pen. prevede că liberarea provizorie se poate acorda doar în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 18 ani, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere a pedepsei. Limitele de pedeapsă pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat sunt între 7 ani și 6 luni și 12 ani și 6 luni.
În concluzie, solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii penale atacate și rejudecând să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond Tribunalul Maramureș.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, încheierea atacată fiind legală și temeinică. Practica judiciară a Înaltei Curți de Casație și Justiție în materie a statuat că atunci când se stabilesc condițiile legale se are în vedere pedeapsa prevăzută de lege în partea specială. Se face referire în decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție doar la anumite situații de excepție precum cazurile de reducere a pedepsei prev. de Legea 143/2000 privind traficul de droguri și cazul prev. de art. 16 din aceeași lege. Reducerea pedepsei ca urmare a săvârșirii unei tentative la infracțiunea de omor calificat nu se include în situațiile de excepție prevăzute de decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Având în vedere că inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, instanța în mod corect s-a referit la pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta consumată și a respins cererea ca inadmisibilă.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului.
CURTEA
Prin încheierea penală din 27 noiembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș în temeiul art. 1608aalin.6 Cod procedură penală s-a respins cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul - (porecla " ", CNP -, fiul lui () și, născut la data de 22 aprilie 1989 în localitatea B M, județul M, domiciliat în Tg. M,-/15, județul M și cu domiciliul procesual ales în B M,-/24, județul M, arestat preventiv și aflat în Penitenciarul Baia Mare ).
În baza art. 1605alin.4 lit.f Cod procedură penală s-a dispus restituirea cauțiunii depuse la. - Sucursala B M în sumă de 50.000 lei (recipisa de consemnare nr. -/1 din 27.11.2008).
În temeiul art. 160 Cod procedură penală raportat la art. 3002Cod procedură penală s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive inculpatului - (cu datele mai sus menționate) și în consecință menținerea arestării preventive a acestuia.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, prin cererea formulată în acest dosar inculpatul a solicitat a fi liberat provizoriu pe cauțiune de sub efectele mandatului de arestare preventivă nr. 17/U/11.09.2008 emis de Tribunalul Maramureș în baza încheierii penale nr. 518/11 septembrie 2008 aceleiași instanțe.
În motivarea cererii sale inculpatul prin apărător ales a arătat, în esență, că, în speță, sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 1604rap. la art. 1602Cod procedură penală și art. 1602alin. 2 Cod procedură penală.
Inculpatul prin apărător ales, a făcut dovada depunerii cauțiunii fixate în sumă de 50.000 lei, sumă consemnată la CEC BANK prin recipisa de consemnare nr. -/1 din 27.11.2008.
Examinând cererea inculpatului, în temeiul art. 1608apr.pen. tribunalul a reținut următoarele:
Prin încheierea penală nr. 518/11 septembrie 2008 Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile (11.09.2008-09.10.2008 inclusiv), în temeiul art. 148 lit.f pr.pen. pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174, 175 alin. 1 lit. i Cod penal.
Prin încheierea Tribunalului Maramureș menționată anterior, prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, în fapt, s-a reținut că la data de 15.06.2008 a agresat partea vătămată G căruia a încercat să-i suprime viața, aplicându-i mai multe lovituri cu un cuțit, cauzându-i leziuni (plăgi înjunghiate ale antebrațelor, secțiune nervi mediani) vindecabile în 50-55 de zile de îngrijiri medicale, leziuni ce au fost primejdioase pentru viață și care au produs o invaliditate definitivă de 80%.
Analizând cererea de liberare provizorie pe cauțiune, prin prisma dispozițiilor art. 1608Cod procedură penală rap. la dispozițiile art. 1604Cod procedură penală, tribunalul constată că cererea formulată de inculpatul este inadmisibilă.
Potrivit art. 1604Cod procedură penală liberarea provizorie pe cauțiune se poate acorda de instanța de judecată, atât în cursul urmăririi penale, cât și al judecății, la cerere, când s-a depus cauțiunea și sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1602alin. 1 și 2 Cod procedură penală.
Potrivit art. 1602alin. 1 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Prin sintagma folosită de legiuitor "infracțiuni intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani" se înțelege potrivit art. 1411Cod penal, pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.
Prin prisma dispozițiilor menționate anterior, cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul, apare ca inadmisibilă, întrucât limita de pedeapsă prevăzută pentru forma consumată a infracțiunii de care este acuzat acesta, este închisoarea de la 15 la 25 de ani, chiar dacă inculpatul este acuzat de forma tentată a respectivei infracțiuni.
Pentru considerentele menționate anterior, cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul, a fost respinsă, iar în temeiul art. 1605alin. 4 lit.f Cod procedură penală s-a dispus restituirea cauțiunii depuse la. - Sucursala B M în sumă de 50.000 lei (recipisa de consemnare nr. -/1 din 27.11.2008).
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, tribunalul a reținut că temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă (art. 148 lit. f Cod procedură penală) și se impune în continuare privarea de libertate a acestuia, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care a fost arestat preventiv este închisoare mai M de 4 ani, iar raportat la natura și gravitatea faptei pentru care acesta a fost trimis în judecată prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică și în consecință a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul, solicitând casarea acesteia ca nelegală și netemeinică și rejudecând să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe întrucât aceasta în mod greșit a respins cererea sa ca inadmisibilă,fără a fi soluționată cererea sa pe fond.
Analizând recursul formulat pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea constată că acesta este întemeiat.
Astfel, pedeapsa este sancțiunea specifică dreptului penal, sancțiune pe care judecătorul o aplică aceluia care nesocotește o normă de drept penal; ca instituție juridică, pedeapsa este o creație a dreptului pozitiv care nu există decât atunci când legea o prevede ( nulla poena sine lege).
sistemul pedepselor relativ determinate, legiuitorul fixează și limitele pedepsei pentru infracțiune, prevăzând minimul și maximul special al pedepsei, instanța de judecată având facultatea de a stabili pedeapsa înlăuntrul acestei limite.
Conform art. 1602alin 1 din Codul d e procedură penală și art. 1604alin 1 din același cod, liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune se poate acorda în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Pe de altă parte, potrivit art. 1411din Codul penal, "prin pedeapsa prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în formă consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei".
Potrivit art.21 pen. tentativa se sancționează cu o pedeapsă cuprinsă între jumătatea minimului și maximului prevăzute de lege pentru infracțiunea consumată,fără ca minimul să fie mai mic decât minimul general al pedepsei.
Acest mod de reglementare a sancțiunii de drept penal reprezintă o individualizare legală a pedepsei principale, iar nu o individualizare judiciară. Prin urmare este vorba de pedeapsa prevăzută de lege și astfel sub aspectul pedepsei cererea inculpatului se încadrează în condițiile prev. de art.160/2 pr.pen.
Pe de altă parte, examinarea și admiterea în principiu a cererii de liberare provizorie este prevăzută în art. 1608Cod procedură penală și face parte din dispozițiile comune în cadrul Secțiunii V (Capitalul I, Titlul IV, Partea generală a Codului d e procedură penală) privind liberarea provizorie sub control judiciar și liberarea provizorie pe cauțiune.
Este real că, în cazul cererilor de liberare provizorie, într-o primă fază se verifică dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu a acesteia, iar în a doua fază se soluționează cererea, după ascultarea învinuitului sau inculpatului, verificându-se îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege referitoare la temeinicia acesteia.
În mod greșit instanța a respins cererea ca inadmisibilă, considerând că art. 1602alin 2 Cod procedură penală cuprinde condiții de admisibilitate în principiu a cererii.
Condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu a cererii de liberare provizorie sunt cele cuprinse în art. 1606Cod procedură penală și care fac parte din dispozițiile comune ale secțiunii menționate a Codului d e procedură penală.
De regulă, o cerere poate fi inadmisibilă ori de câte ori nu este obiectiv încuviințată de lege, când lipsește ligitimitatea subiectivă a celui care o folosește sau atunci când din datele cauzei rezultă inutilitatea ei funcțională în sensul că nu poate produce efectele pe care legea a înțeles să i le atribuie în cazul respectiv.
În speță, cererea de liberare provizorie sub control judiciar este obiectiv încuviințată, persoana care a folosit-o este una din persoanele cărora legea le conferă beneficiul acesteia (art. 1606Cod procedură penală), cererea are pertinența funcțională întrucât poate conduce la satisfacerea intereselor părții, aceasta neputând fi inadmisibilă, deoarece toate cerințele legale care crează limitele admisibilității sunt satisfăcute.
Întrucât starea de libertate a persoanei este cea firească, Codul d e procedură penală a prevăzut regula că în cadrul procesului penal trebuie să existe modalități și forme care să permită persoanei arestate să ceară și să obțină, dacă condițiile legale sunt întrunite, punerea în libertate provizorie, fie sub control judiciar, fie pe cauțiune (art. 5 alin 5 Cod procedură penală).
Prin interpretarea textelor de lege, instanța de fond a îngrădit dreptul inculpatului de a formula o astfel de cerere în tot cursul procesului penal.
Respingând ca inadmisibilă cererea, hotărârea este supusă casării conform cazului prevăzut în art. 3859alin 1 pct 10 Cod procedură penală, întrucât instanța nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale, de natură să garanteze drepturile părții.
Condițiile prevăzute în art. 1602Cod procedură penală se analizează în cadrul fazei de soluționare a cererii de liberare provizorie și nu în cadrul fazei verificării condițiilor admisibilității în principiu (a se vedea în acest sens.nr.316/19.01.2007).
Față de aceste considerente,Curtea va admite recursul inculpatului și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe,care va soluționa cererea inculpatului pe fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
In baza art. 38515pct.2 lit.c Cod procedură penală, admite recursul declarat de inculpatul - (fiul lui () și născut la 22 aprilie 1989) împotriva încheierii penale nr. 27 noiembrie 2008 Tribunalului Maramureș, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Maramureș.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./Sz.
4 ex./22.12.2008
Președinte:Maria BoerJudecători:Maria Boer, Iuliana Moldovan Monica Șortan
