Cerere de reabilitare (art.494 și următoarele c.p.p. art.134 și următoarele cod penal). Decizia 161/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.161
Ședința publică din data de 8 februarie 2008
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 2: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, împotriva sentinței penale nr.423/23.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, privind pe intimatul-petent, fiul lui G și, născut la data de 24.07.1970, domiciliat în comuna, sat, jud.D, prin care s-a admis cererea de reabilitare formulată de condamnat, dispunând-se reabilitarea judecătorească a acestuia privitor la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, cu executare la locul de muncă, aplicată prin sentința penală nr.367/15.12.2000, în dosarul nr.2363/2000 de TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, rămasă definitivă prin neexercitarea căilor de atac; cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit intimatul-petent.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că din eroare s-a menționat în încheierile de ședință anterioare calitatea numitului ca fiind intimat-inculpat, acesta având calitatea de intimat-petent.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public arată că motivele de recurs ce formulează obiectul cauzei de față vizează sentința penală nr.423/23.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, prin care s-a admis cererea de reabilitare judecătorească formulată de condamnatul.
În acest sens, precizează că hotărârea este nelegală, dat fiind faptul că instanța de fond nu a manifestat rol activ în verificarea și îndeplinirea tuturor condițiilor de către condamnat pentru a se dispune reabilitarea judecătorească a acestuia: prin sentința penală nr.367/2000 a Tribunalului Dâmbovițas -a aplicat condamnatului o pedeapsă cu executare la locul de muncă Com SRL, iar prin sentința penală nr.292/2001 a Trobunalului D s-a admis apoi cererea de schimbare a locului de muncă la SRL Târgoviște- acesta începând executarea pedepsei la 1.12.2001.
Potrivit înscrisului aflat la fila 13 dosar reiese că la data de 10.10.2002 pedeapsa cărei reabilitate se solicită a fost grațiată administrativ în baza legii nr.543/2002, astfel că termenul de reabilitare se calculează de la data de 4.10.2002, astfel că dată de la care curge termenul de 5 ani și 9 luni, pentru îndeplinirea reabilitării, se împlinește la 04.07.2008.
Pentru aceste motive, formulează concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii atacate și, pe fond, respingerea cererii de reabilitare ca prematur formulată.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.423/23.10.2007 a Tribunalului Dâmbovițas -a admis cererea de reabilitare formulată de condamnatul, fiul lui G și, născut la 24.07.1970, domiciliat în comuna, satul, județul
S-a dispus reabilitarea judecătorească a condamnatului privitor la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, cu executare la locul de muncă, aplicată prin sentința penală nr.367/15.12.2000 în dosarul nr.2363/2000 de TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA rămasă definitivă prin neexercitarea căilor de atac.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța sentința respectivă prima instanță a reținut în baza probelor administrate în cauză următoarea situație:
Potrivit dispozițiilor art.494 și urm. rap.C.P.P. la art.135-137, condamnatul poate fi reabilitat la cerere de instanța judecătorească, după trecerea termenului de 4 ani, la care se adaugă J din durata pedepsei pronunțate (pentru cazul din speță), dacă nu a suferit o nouă condamnare în acest interval de timp, își are asigurată existența prin muncă sau prin alte mijloace oneste, a avut o bună conduită și a achitat în întregime cheltuielile de judecată și despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat prin hotărârea de condamnare.
Cum, condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare cu executare la locul de muncă, prin sentința penală nr.367/15.12.2000 a Tribunalului Dâmbovița, a cărei executare a început la 1.12.2001, nu a suferit o nouă condamnare (astfel cum rezultă din certificatul de cazier judiciar nr.15386/7.06.2007), își are asigurată existența prin muncă (conform adresei nr.28/29.06.2007 a SRL Târgoviște, potrivit căreia este angajat ca operatpr cu un venit lunar de 350 lei RON), are o bună conduită (potrivit caracterizărilor întocmite de și SRL Târgoviște, prin adresa nr.31/17.09.2007) și a achitat în întregime cheltuielile de judecată și despăgubirile civile (împrejurare dedusă din conținutul sentinței penale mai sus mențiomate și adresa nr.4569/19.09.2007 a Serviciul Impozite și Taxe a Primăriei ), rezultă că cererea sa de reabilitare judecătorească este întemeiată.
Împotriva sentinței respective a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și învederând că:
Instanța de fond nu a manifestat rol activ în verificarea și îndeplinirea tuturor condițiilor de către condamnat pentru a se dispune reabilitarea judecătorească a acestuia.
Cum condamnatul a avut de executat o pedeapsă de 3 ani și 6 luni cu executare la locul de muncă, potrivit disp. art.135 lit.a, reabilitarea lui judecătorească se putea realiza la cerere de către instanța judecătorească după trecerea unui termen de 4 ani la care se adaugă J din durata pedepsei pronunțate, respectiv 1 an și 9 luni, deci a unui interval de timp de 5 ani și 9 luni.
Instanța de fond a reținut că petiționarul a început executarea pedepsei cu muncă la data de 01.12.2001 și în raport de această împrejurare termenul de reabilitare ar fi fost împlinit.
Din actele dosarului rezultă însă că a fost condamnat prin sentința penalp nr.367/15.12.2000 a Tribunalului Dâmbovița în baza art.26 rap. la art.2151alin.1 cu art.75 lit.a și art.13 cu art.867p la pedeapsa cu executare la locul de muncă Com SRL iar în baza art.350 alin.3 lit.b s C.P.P.-a dispus punerea lui de îndată în libertate, cu deducerea măsurii arestării de la 15.03.2001 la zi.
Prin sentința penală nr.292/2001 a Tribunaluluui D s-a admis mai apoi cererea de schimbare a locului de muncă la SRL Târgoviște care a comunicat începerea executării pedepsei la 01.12.2001 (potrivit referatului biroului executări penale a Tribunalului Dâmbovița ).
La fila 13 (verso) a dosarului cauzei avem și mențiunea aceluiași birou potrivit căreia la data de 10.10.2002 pedeapsa a cărei reabilitare se solicită a fost grațiată administrativ în baza legii nr.543/2002.
De la această dată curge termenul de 5 ani și 9 luni, termen care se împlinește la 04.07.2008.
Introducerea cererii de reabilitare judecătorească la data de 11.07.2007 impunea respingerea acesteia ca prematur formulată, chiiar dacă celelalte condiții ale reabilitării judecătorești erau îndeplinite.
Drept urmare s-a solicitat instanței de control judiciar să admită recursul, să caseze hotărârea atacată și pe fond să respingă cererea de reabilitare judecătorească.
Curtea, examinând soluția recurată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din ificiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856alin.3 C.P.P. constată că recursul este fondat.
Astfel, se reține că numitul a fost condamnat prin sentința penală nr.367/2000 a Tribunalului Dâmbovița în baza art.26 rap. la art.2151alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a și art.13 cu art.867la pedeapsa cu executare la locul de muncă Com SRL iar în baza art.350 alin.3 lit. C.P.P. s-a dispus punerea lui de îndată în libertate cu deducerea măsurii arestării preventive de la 15.03.2001 la zi.
Prin sentința penală nr.292/2001 a Tribunalului Dâmbovițas -a admis ulterior cererea de schimbare a locului de muncă la SRL Târgoviște care a comunicat începerea executării pedepsei respective la data de 1.12.2001.Totuși la data de 10.10.2002 pedeapsa a cărei reabilitare se solicită a fost grațiată administrativ în temeiul Legii nr.543/2002, actul de clemență intervenind după rămânerea defintivă a hotărârii de condamnare.
Potrivit disp. art.136 alin.3 în caz de grațiere totală sau a restului de pedeapsă, termenul (în cazul nostru de 5 ani și 6 luni) curge de la data actului de grațiere - 4.10.2002.
Se observă, astfel, cu ușurință că prima instanță de judecată socotit greșit momentul de început al termenului de reabilitare de 5 ani și 6 luni întrucât nu numai că nu a dat relevanță articolului mai sus menționat dar a apreciat că acest moment ar fi determinat de începutul executării pedepsei și nu de sfârșitul acestei executări, cum ar fi fost firesc, în conformitate cu disp. art.136 alin.1, în lipsa vreunui act de clemență al legiutorului.
Prin urmare, constatându-se că termenul de reabilitare se va împlini la data de 4.07.2008, Curtea, în temeiul art.38515alin.1 pct.2 lit.d C.P.P. va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, va casa în totalitate sentința recurată și pe fond va respinge ca prematur introdusă cererea de reabilitare.
Având în vedere și disp. art.192 alin.3 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL PRAHOVA împotriva sentinței penale nr.423/23.10.2007 a Tribunalului Dâmbovița privind pe inculpatul, fiul lui G și, născut la 24.07.1970, domiciliat în com., sat, jud.
Casează în totalitate sentința recurată și pe fond respinge ca prematur introdusă cererea de reabilitare.
Obligă petentul la 160 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red. /.red.
3 ex./26.02.2008
fond -- Tb.
jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Paul Mihai Frățilescu