Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 1000/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 1000/
Ședința publică din 27 octombrie 2008
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Bugarsky
JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 133/A din 2 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul recurent personal, asistat de avocat ales din cadrul Baroului T, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind partea vătămată intimată - - T și partea responsabilă civilmente - SRL, jud.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că la dosar a fost depusă adresa nr. 8783/24.09.2008 de către ORC de pe lângă Tribunalul Sălaj, care comunică instanței că societatea are același sediu, că este în procedura falimentului și că nu figurează nici o mențiune cu privire la radierea acesteia din Registrul Comerțului, după care se acordă cuvântul părților prezente la dezbateri.
Avocat arată că infracțiunea comisă nu este o infracțiune de pagubă, ci o infracțiune la Legea CEC-ului și nu înșelăciune, nu există prejudiciu și se poate judeca cauza pe fond.
Instanța pune în discuție cele susținute de apărătorul ales al inculpatului recurent.
Procurorul solicită citarea lichidatorului judiciar, pentru orice eventualitate, iar dacă acesta este prejudiciat poate să se adreseze pe altă cale pentru recuperarea pagubei.
Curtea constată că societatea - SRL a fost citată și față de răspunsul primit de la ORC de pe lângă Tribunalul Sălaj, raportat la obiectul cauzei, apreciază că nu se mai impune citarea lichidatorului și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat depune un memoriu la dosar, care privește motivele de recurs, pe care le susține oral, pe larg, în fața instanței, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și achitarea inculpatului în conformitate cu prevederile art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a pentru C.P.P. infracțiunea prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, întrucât fapta nu există, invocând în acest sens natura raporturilor contractuale, care nu au existat între inculpat și - SRL, fila CEC emisă neavând nici o legătură cu această societate. Procurorii au sesizat inconsistența actului de sesizare și au solicitat introducerea în cauză a -, cu care inculpatul avea raporturi comerciale, însă prima instanță a respins cererea formulată de parchet. Soluția pronunțată de instanța de apel s-a dorit a fi un remediu al unei grave erori comise de procurori, însă este netemeinică și nelegală, impunându-se achitarea inculpatului.
Procurorul pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat, hotărârea atacată fiind legală și temeinică.
Inculpatul recurent se declară de acord cu cele susținute de apărătorul său ales.
A,
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2689/18.12.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, s-au hotărât următoarele:
În baza art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal a fost condamnat inculpatul judecat în stare de libertate, la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune calificată în convenții.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod penal, pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 64 alin. 1 lit. c Cod penal, s-a interzis inculpatului dreptul de a ocupa funcția de administrator la o societate comercială pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 81. pen, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilindu-se termen de încercarede5 ani, în condițiile art. 82. pen.
În baza art. 359. pr. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83.pen.în sensul că, săvârșirea în termenul de încercare a unei infracțiuni intenționate, are drept urmare revocarea suspendării condiționate, cu consecința executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
S-a dispus comunicarea unei copii a dispozitivului prezentei hotărâri, după rămânerea sa definitivă, la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
S-a luat act că partea vătămată - SRL T nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Pentru a hotărî astfel, prima instanța a reținut următoarele:
- SRL, al cărei asociat unic și administrator este inculpatul, s-a aflat în interdicție bancară de a emite CEC-uri în perioada 16.03.2005- 22.09.2006, așa cum rezultă din adresa emisă de Direcția de Stabilitate Financiară din cadrul nr. II/4/4802/12.10.2005 (fila 29-39 dosar ). Din această adresă rezultă că firma în cauză figura în baza de date a Centrului Incidentelor de Plăți cu 20 de incidente de plată, din care 4 cu CEC-uri și 16 cu bilete la ordin.
Deși se afla în această situație de interdicție bancară, în perioada iunie 2005, inculpatul a emis o filă CEC în alb, având seria - 302 nr.-, pe care a completat-o ulterior cu datele corespunzătoare și a remis-o martorului, administrator la - Grup SRL Chișinău C, cu care se afla în relații contractuale.
În concret, la data de 10.05.2005, - SRL, reprezentată de inculpatul în calitate de cumpărător, a încheiat un contract de vânzare-cumpărare de panificație cu - Grup SRL Chișinău C, în calitate de vânzător, plata produselor livrate urmând să se facă în termen de 15-30 de zile de la emiterea facturii (filele 40-42 dosar ).
În baza contractului s-au efectuat livrări către firma inculpatului în valoare totală de 106.149,42 lei, conform facturilor fiscale nr.-/29.06.2005, nr.-/29.06.2005 și nr. -/22.07.2005. La momentul primelor livrări de, respectiv la mijlocul lunii 2005, inculpatul a înmânat martorului o filă CEC, în alb, având seria - 302, nr. -, drept garanție a plății produselor vândute, așa cum rezultă din declarația inculpatului dată în fața organelor de urmărire penală (fila nr. 21-22 dosar ). Fila CEC a fost semnată și ștampilată în dreptul trăgătorului de către inculpatul, celelalte rubrici urmând a fi completate ulterior.
Inculpatul a procedat în acest mod, deși știa că din luna martie 2005 se afla în interdicție bancară și nu mai putea emite file CEC. În declarația dată în fața organelor de urmărire penală (fila nr.21-22 dosar ), inculpatul a recunoscut că avea cunoștință de faptul că se afla în interdicție bancară în perioada în care a emis fila CEC, dar a procedat în acest mod pentru a "încerca să un eventual conflict" cu martorul, administrator la - Grup SRL Chișinău De altfel, Bank - Sucursala S l-a somat de 6 ori în perioada 25.03.2005- 13.07.2006 privitor la aflarea în interdicție bancară, iar - Sucursala S l-a somat în data de 11.03.2005 cu privire la același aspect.
Inculpatul a achitat parțial, cu ordin de plată, produsele livrate, în valoare de 24335,79 lei. Pentru restul de plată, în cursul lunii august, întâlnindu-se cu martorul în localitatea M, inculpatul i-a completat fila cec seria - 302 nr. -, înmânată anterior, cu suma de 84.000 lei reprezentând debitul rămas de achitat, înscriind ca dată, 30.08.2005 și loc de emitere, localitatea A (fila nr.13). Inculpatul a procedat la completarea filei CEC deși știa că se află în interdicție bancară și nu avea în cont disponibilul necesar acoperirii filei CEC, în condițiile în care cunoștea destinația pe care urma să o aibă fila CEC emisă. Astfel, din declarația dată în faza de urmărire penală (filele 27-28), rezultă că martorul i-a adus la cunoștință inculpatului faptul că urma să gireze fila CEC în favoarea - SRL T pentru plata sumei restante ca urmare a achiziționării de de panificație de la această din urmă societate.
Situația de fapt astfel reținută de prima instanță s-a apreciat a se corobora cu și cu declarațiile părții vătămate (filele nr. 8-12 dosar ), din care a rezultat că acesta, într-adevăr, a primit fila CEC anterior menționată de la martorul. Încercând să introducă fila CEC la. - Sucursala pentru decontare, în baza borderoului de încasare nr. 7 (fila 14 dosar ), s-a refuzat plata CEC-ului din lipsa totală de disponibil în contul - SRL, trăgătorul aflându-se în interdicție bancară și fila CEC aparținând unui set de instrumente care a fost retras din circulație (filele 15-16 dosar ).
Mijloacele de probă administrate au fost considerate suficiente și concludente prin ele însele, pentru a forma convingerea instanței de fond asupra circumstanțelor reale în care s-au derulat relațiile contractuale în care a fost angajat inculpatul și asupra contextului emiterii filei CEC.
În drept, fapta inculpatului care, cu prilejul executării unui contract, a emis fără drept o filă cec, cunoscând că se află în interdicție bancară și că nu există disponibil în bancă pentru decontarea acesteia, cauzând părții vătămate un prejudiciu în valoare de 84.000 lei ca urmare a anulării filei cec, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 215 alin.1, 2, 3.pen.
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, s-a reținut de către instanța de fond că inculpatul a realizat acte ce intră în conținutul elementului material al acesteia, respectiv a realizat o acțiune de inducere în eroare a unei persoane, căreia i-a creat o falsă reprezentare cu privire la posibilitatea de achitare a contravalorii mărfurilor furnizate, emițând o filă cec care făcea parte dintr-un set de instrumente retras de pe piață, ca urmare a interdicției bancare aplicate firmei al cărei asociat unic și administrator era inculpatul. Ca urmare a anulării filei cec emise, s-a creat părții vătămate un prejudiciu de 84.000 lei, fiind îndeplinită astfel condiția prevăzută de legiuitor pentru reținerea acestei infracțiuni, respectiv de a se pricinui o pagubă prin săvârșirea infracțiunii.
Inducerea în eroare s-a realizat cu prilejul executării contractului de vânzare-cumpărare intervenit între - SRL și - Grup SRL Chișinău C, în condițiile prevăzute de art.215 alin.3 pen. care reglementează înșelăciunea în convenții.
Conținutul agravat al acestei infracțiuni este dat de săvârșirea înșelăciunii prin folosirea unui mijloc fraudulos, constând în emiterea unui instrument financiar emis de Bank, retras însă de pe piață ca urmare a interdicției bancare aplicate societății al cărei asociat unic este inculpatul și cu privire la care nici nu exista disponibil bancar pentru valorificare sa. Modalitatea în care a acționat inculpatul are aparența unui mijloc veridic de natură să inspire încredere și, ca atare, martorul nu a depus diligențe pentru verificarea valabilității instrumentului bancar
Există legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu, având în vedere că paguba produsă în patrimoniul - SRL T este rezultatul direct al activității inculpatului, întrucât martorul, care a acționat ca intermediar între inculpat și partea vătămată, a fost indus în eroare, ajungând la o reprezentare greșită cu privire la posibilitatea valorificării filei cec primită de la inculpat.
Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârșită de inculpat cu vinovăție sub forma intenției directe, întrucât el a prevăzut rezultatul faptei sale și l-a urmărit, pregătirea și experiența profesională a inculpatului care este administrator al unei societăți comerciale a dat posibilitatea acestuia să prevadă că emiterea unei file cec în condiții de interdicție bancară va produce un prejudiciu în patrimoniul altor persoane. Latura subiectivă include și cerința existenței unui scop special, respectiv obținerea pentru sine a unui folos material injust care constă în neplata contravalorii mărfurilor furnizate firmei inculpatului.
Instanța de fond a apreciat că nu-l poate achita pe inculpat pe considerentul că fapta nu există și, pe cale de consecință, nu a reținut apărarea formulată de inculpat în sensul că acesta a emis fila cec doar pentru a garanta plățile viitoare și nu pentru a fi valorificată, pentru considerentele prezentate în continuare:
Cecul are funcția de instrument de plată însă, cu toate acestea, în practică i se substituie o altă funcție, aceea de instrument de garanție. De regulă, creditorul este îndreptățit să ceară executarea în natură a obligației, iar atunci când acest lucru nu se mai poate realiza, să apeleze la alte mijloace juridice destinate să asigure această obligație, respectiv garanții. Ca atare, el are dreptul să procedeze la valorificarea garanției reprezentată de fila cec.
Așadar, indiferent că cecul a fost emis ca un instrument de garanție și nu unul de plată, inculpatul nu avea dreptul să se folosească de un instrument de plată retras de pe piață ca urmare a interdicției bancare aplicate firmei inculpatului.
Interdicția bancară presupune regimul impus de bancă unui titular de cont prin care se interzice acestuia emiterea de cecuri pe o perioadă de 1 an, conform unor angajamente reciproce aplicabile plății cu cecuri, ca urmare a unor incidente de plăți majore produse cu cecuri.
În aceste condiții, încălcând dispozițiile legii, inculpatul a indus în eroare partea contractantă, determinând-o să continue derularea relațiilor contractuale, prezentându-i o filă cec pe care ulterior a completat-o cu datele corespunzătoare, deși știa că fila cec urma să fie girată către - SRL T și să producă consecințe juridice, așa cum rezultă din declarația dată în faza de urmărire penală de martorul (filele 27-28).
Reținând vinovăția inculpatului în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prevăzută în art. 215 alin.1, 2, 3.pen. instanța de a fond a aplicat inculpatului o pedeapsă, la individualizarea căreia a avut în vedere dispozițiile art. 52. pen. precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72.pen. dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pericolul social concret al faptei săvârșite rezultă din cuantumul M al prejudiciului produs în patrimoniul părții vătămate - SRL T, de 84.000 lei. De altfel, s-a constatat de către instanța de fond că fapta săvârșită nu constituie un incident izolat în activitatea inculpatului, întrucât, așa cum rezultă din adresa emisă de BCR, Direcția de Stabilitate Financiară (fila 29 dosar ), inculpatul figurează în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți cu 20 de incidente de plată din care 4 incidente de plată cu cecuri și 16 incidente de plată cu bilete la ordin, împrejurări care au determinat instituirea interdicției bancare de a emite cecuri în perioada 16.03.2005- 22.09.2006. Cu toate acestea, din fișa de cazier judiciar aflată la dosar rezultă că inculpatul nu se află în evidențele poliției ca o persoană care să fi săvârșit alte infracțiuni. Constatând că inculpatul se afla la prima abatere sancționată de legea penală, instanța s-a îndreptat spre minimul pedepsei prevăzut în art. 215 alin.1, 2, 3.pen. apreciind că scopul pedepsei poate fi atins în acest mod și este în măsură să răspundă dezideratelor înscrise în art. 52.pen.
Pe baza acestor criterii, instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă agravată prevăzută și pedepsită de art. 215 alin.1, 2, 3.pen, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în proces, ca urmare a recuperării integrale a prejudiciului.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Apărătorul ales al inculpatului a motivat oral apelul la termenul de judecată 26.03.2008, susținând că nu s-a constituit cadrul legal procesual pentru ca inculpatul să poată fi condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prima instanță respingând cererea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, pentru introducerea în cauză în calitate de parte civilă a - SRL Chișinău
Din probele dosarului rezultă că fila CEC emisă de inculpatul, deși se afla în interdicție bancară la data emiterii, către, nu a constituit un mijloc de plată, ci o garantare a unui rest de plată.
Cu privire la încadrarea juridică dată faptei, inculpatului îi erau aplicabile dispozițiile art. 215 alin. 4 din sau C.P.P. dispozițiile art. 94 din legea CEC-ului nr. 59/1934, dar nu este de acord cu schimbarea încadrării juridice și solicită achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 alin 1,2,3, Cod Penal în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat C.P.P. la art. 10 lit. a
C.P.P.Prin decizia penală nr. 133/A din 2 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art. 379 pct. 2 lit. a din C.P.P. s-a admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 2689 din 18.12.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-.
A fost desființată sentința penală apelată și, rejudecând cauza în fond:
În baza art. 334.C.P.P. a fost schimbată încadrarea juridică din infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin 1, 2, 3.p Cod Penal în infracțiunea prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934.
În baza art. 84 alin 1 pct. 2 din legea nr. 59/1934, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b din pe Cod Penal durata prevăzută de art. 71.Cod Penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 81.Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului.
În baza art. 82.Cod Penal s-a stabilit termen de încercare pentru inculpat de 2 ani și 6 luni.
În baza art. 71 alin 5.Cod Penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 359.C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83.
Cod PenalS-au menținut în rest dispozițiile sentinței apelate, care nu contravin prezentei hotărâri.
În baza art. 192 alin. 3.p Cod Penal cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Analizând probele administrate în cauză, prima instanță a stabilit corect că inculpatul, deși se afla în interdicție bancară în perioada 16.03.2005- 22.09.2006, în luna iunie 2005 emis o filă CEC în alb, având seria - 302 nr. -, pe care remis-o lui, asociat unic și administrator al - Grup SRL Chișinău C, cu titlu de garanție pentru plata produselor livrate, dar a realizat în continuare plăți cu ordin de plată, iar pentru diferența de 84.000 lei, debit restant a completat fila CEC menționat mai sus, în luna august 2005 la întâlnirea sa cu ce a avut loc în Sînnicolau Martorul susține că i-a adus la cunoștință că urmează să gireze această filă CEC în favoarea - SRL.
Din declarația martorului rezultă că fila Cec a avut caracterul unei garanții și, chiar după ce a fost girată de el către - SRL, înainte de scadența din 30.08.2005 l-a sunat la telefon pe inculpat și l-a întrebat dacă are disponibil în cont, iar acesta, spunându-i că nu, a fost păsuit de, beneficiarul filei CEC, încă 10 zile.
Este evident că situația financiară a inculpatului era cunoscută atât de, cât și de, astfel că nu poate fi reținută intenția de a înșela a inculpatului, cum greșit a reținut prima instanță, la fel cum greșită este și reținerea de către aceasta că inculpatul a săvârșit o infracțiune de înșelăciune în convenții prevăzută de art. 215 alin. 1,2,3, Cod Penal, folosind un mijloc fraudulos, respectiv fila CEC.
Pentru a judeca cauza pentru infracțiunea de înșelăciune, prima instanță trebuia să constituie cadrul procesual legal, respectiv partea vătămată - Grup SRL, deoarece administratorul acesteia a avut calitate de martor, iar cu societatea - SRL inculpatul nu a avut relații comerciale.
Dacă exista o infracțiune de înșelăciune, aceasta putea fi săvârșită doar față de - Grup SRL, dar aceasta nu este parte.
Deși parchetul a solicitat constituirea cadrului legal procesual și cererea acestuia a fost respinsă, nu a formulat apel cu privite la acest aspect, iar inculpatul critică acest aspect, dar nu solicită a se reforma sentința sub acest aspect.
Faptei inculpatului, așa cum a fost ea încadrată juridic prin actul de sesizare și menținută de instanță, îi lipsește latura subiectivă, respectiv intenția de a înșela, deoarece situația financiară a acestuia era cunoscută de, situație în care CEC -ul emis nu mai putea fi apreciat ca un mijloc de plată și erau aplicabile dispozițiile art. 10 lit. d
C.P.P.Cu privire la încadrarea juridică dată faptei, dacă înșelăciunea a fost săvârșită prin emiterea unei file CEC, se impunea analizarea incidenței în cauză a dispozițiilor art. 215 alin. 4.
Cod PenalConform art. 84 din legea 59/1934 "se va pedepsi cu amendă de la 5.000 - 100.000 lei și închisoare de la 6 luni până la 1 an, afară de cazul când faptul constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai M, în care caz se aplică această pedeapsă:
1. emite un cec fără a fi avut autorizarea trasului;
2. emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, sau după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut;
3. emite un cec cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul din elementele esențiale cerute de alineatele 1, 2, 3 și 5 ale art. 1și art. 11.
4. emite un cec contrar dispoziției ultimului alineat al art. 6.
Dacă în cazurile prevăzute de alineatele 2 și 3 de mai sus, emitentul procură trasului disponibilul necesar mai înainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la Când emiterea cecului se datorește unui fapt scuzabil, emitentul va fi apărat de pedeapsă".
Din cele reținute rezultă că inculpatul a emis un CEC în alb în perioada în care se afla în interdicție bancară și a completat suma și scadența în același interval, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile art. 84 alin. 1 pct. 2 din legea 59/1934, iar în apel s-a discutat schimbarea încadrării juridice dată faptei, astfel că, apreciem că se impune schimbarea încadrării juridice.
Văzând cele reținute și constatând netemeinică și nelegală sentința apelată, Tribunalul Timișa admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 2689 din 18.12.2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, a desființat sentința penală apelată și, rejudecând cauza în fond, în baza art. 334.C.P.P. a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin 1, 2, 3.p Cod Penal într-o infracțiune prev. de art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea 59/1934.
Pentru judecarea inculpatului pentru această infracțiune, cadrul procesual este legal constituit, deoarece interdicția impusă de art. 84 din Legea 59/1934 este imperativă, iar emiterea unui bilet în alb este incriminată și era suficientă pentru condamnarea inculpatului.
Din datele comunicate de Banca Națională a României, rezultă că societatea administrată de inculpat figura în baza de date a Centrului Incidentelor de Plăți, cu 20 de incidente de plată, 4 CEC-uri și 16 bilete la ordin, ceea ce face dovada perseverenței infracționale a inculpatului care, deși știa că nu are voie să emită instrumente de plată în timpul interdicției bancare, a continuat să le emită, deși nu avea disponibil în cont, nici la emitere, nici la scadență, printre acestea figurând și CEC-ul ce face obiectul prezentei cauze, faptă săvârșită cu intenție directă și întrunind toate elementele constitutive ale infracțiunii de emitere de cec-uri fără a avea disponibil în cont, astfel că, în baza art. 84 alin 1 pct. 2 din legea nr. 59/1934 l-a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 6 luni închisoare, cu interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b din pe Cod Penal durata prevăzută de art. 71.Cod Penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 81.Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului și în baza art. 82 s-a stabilit termen de încercare pentru inculpat de 2 ani și 6 luni.
În baza art. 71 alin 5.Cod Penal a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 359.p Cod Penal s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83.
Cod PenalLa individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, gradul de pericol social al faptei, modalitatea concretă de comitere, perseverența acestuia de a săvârși mai multe fapte de același fel într-un interval scurt de timp, dar nu toate formează obiectul prezentului dosar, atitudinea sinceră a inculpatului care recunoscut faptele atât în timpul urmăririi penale, cât și în instanță, lipsa antecedentelor penale, împrejurarea că prejudiciul nu a fost recuperat, apreciind că, atât cuantumul pedepsei, cât și modalitatea de executare a acesteia realizează scopul punitiv, educativ și preventiv, prevăzut de art. 52.
Cod PenalÎmpotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul, arătând că în cauza de față a fost comisă o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare a inculpatului, fiind incident motivul de recurs prev. de art. 3859pct. 18 din Codul d e procedură penală, solicitând achitarea sa în temeiul art. 10 lit. a pentru C.P.P. infracțiunea prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934. Acesta a arătat că nu a avut cu partea vătămată - SRL T nici un raport de natură comercială, și că fila CEC emisă de el în alb s-a făcut în raport cu o altă societate, respectiv - Grup SRL Chișineu C, reprezentată prin numitul, căruia i-a fost înmânată fila CEC drept garanție pentru plata produselor livrate. Inculpatul a mai arătat că pentru a fi pusă în discuție folosirea frauduloasă a unui mijloc de plată, în cauza de față cecul, este obligatoriu să se stabilească existența unui raport de natură comercială între emitentul cecului - persoana numită trăgător și o persoană căreia aceasta îi datorează o sumă de bani - denumită beneficiar, iar în lipsa unei astfel de condiții nu poate fi vorba de existența vreunei fapte penale.
Examinând decizia penală recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, instanța constată că recursul formulat de către inculpatul este nefondat, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
Instanța de apel, pe baza întregului material probatoriu existent în cauză, în mod corect a reținut starea de fapt dedusă judecății, dar și vinovăția inculpatului în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prev. de art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, dând faptei o nouă încadrare juridică din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3.Cod Penal în infracțiunea prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, având în vedere starea de fapt reținută și potrivit căreia fila CEC a fost remisă cu titlu de garanție numitului, asociat unic și administrator al - SRL Chișineu C, filă CEC girată în favoarea - SRL
Instanța de apel în mod just a apreciat că în cauza de față nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții, în forma prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3.Cod Penal, deoarece infracțiunea menționată are caracteristica specială în ceea ce privește latura subiectivă, ca inculpatul să acționeze cu intenția de a înșela partea vătămată, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză, în condițiile în care beneficiarul cunoștea că cecul emis de către inculpat nu urma să fie folosit ca mijloc de plată, ci ca garanție.
Incidența dispozițiilor art. 215 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal nu puteau subzista, chiar și în cazul întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, ci doar a dispozițiilor art. 215 alin. 4 din Codul penal, care reglementează în mod expres forma de înșelăciune în care se pedepsește fapta de emitere a unui cec asupra unei instituții de credit sau a unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, pricinuindu-se o pagubă posesorului cecului.
Instanța de apel a stabilit în mod corect încadrarea juridică a faptei ca fiind aceea prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, reținând în sarcina sa că a emis un cec în alb în perioada în care se afla în interdicție bancară, iar apoi a completat suma și scadența fără a avea disponibil în cont.
Apărarea inculpatului a constat în aceea că nu ar fi existat legături comerciale între el și partea vătămată - SRL T, însă acest aspect nu are relevanță asupra existenței infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, în condițiile în care chiar inculpatul cunoștea că această filă CEC urmează a fi girată în favoarea - SRL T, care a ajuns să fie beneficiara acestui mijloc de plată.
De asemenea, conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, este realizat prin emiterea de către inculpat a filei CEC fără a avea la tras disponibil suficient, iar din analizarea stării de fapt reținute, fără dubiu se poate aprecia că sunt întrunite aceste elemente ale infracțiunii în cauză, astfel că nu se poate vorbi de o eroare gravă de fapt, care a avut drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare, nefiind incidente dispozițiile art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod proc.penală, și implicit cazul de achitare prev. de art. 10 lit. a Cod proc.penală.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei, acesta a fost în mod corect dozat, având în vedere gradul de pericol social al faptei, perseverența inculpatului de a săvârși și alte fapte de același gen într-un interval scurt de timp, așa cum rezultă din datele comunicate de Banca Națională a României, dar și față de lipsa antecedentelor penale, recunoașterea faptelor, pedeapsa de 6 luni închisoare fiind de natură să realizeze scopul punitiv, educativ și preventiv prev. de art. 52 Cod penal.
În mod justificat s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, urmând a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei în temeiul art. 81.
Cod PenalNefiind motive de casare a hotărârii penale recurate, instanța urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2.C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 133/A/2.04.2008 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare față de stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 27.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Constantin Costea
G - - - - -
GREFIER,
- -
Red. Gh./12.11.2008
Tehnored./2 ex./12.11.2008
Prima instanță:
Inst. de apel:,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 1000/
Ședința publică din 27 octombrie 2008
În baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 133/A/2.04.2008 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare față de stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 27.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G - - - - -
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Victor Ionescu, Constantin Costea
