Distrugerea și semnalizarea falsă (art. 276 cod penal). Decizia 94/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMANIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 94/R

Ședința publică din 2 februarie 2009

PREȘEDINTE: Constantin Costea

JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky G -

JUDECĂTOR 3: Victor Ionescu

Grefier: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror.

Pe rol, se află soluționarea recursului declarat de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 335/A din 10.12.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpații recurenți, în stare de arest preventiv și asistați de avocat G, cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei, lipsă fiind partea civilă intimată - SA - Sucursala Regională de

Procedura legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul inculpaților recurenți, av. G depune la dosarul cauzei un număr de 5 caracterizări ale inculpaților și solicită în principal casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Timiș, întrucât instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de apel invocate, respectiv: cu privire la schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu, în sensul reținerii literei "h" al.3 din art. 209 Cp, în locul literei "f" a aceluiași articol; hotărârea tribunalului nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; cu privire la cererea procurorului de ședință, în sensul reținerii de circumstanțe atenuante prev. de art. 74 lit.b Cp și pentru infracțiunea prev. de art. 276 alin.1 Cp, apreciind hotărârile anterioare ca nule. În subsidiar, solicită casarea deciziei tribunalului și casarea în parte a hotărârii instanței de fond, privind latura penală a cauzei și, în rejudecare, să se dispună schimbarea încadrării juridice, în sensul reținerii literei "h" a alin.3 din art. 209 Cp în loc de litera"f" a aceluiași articol, achitarea inculpaților în temeiul art. 10 lit.c sau d Cpp pentru infracțiunea prev. de art. 276 al.1 Cp sau reducerea pedepsei aplicate sub minimul special spre minimul general, cu aplic. art. 81 Cp. În susținerea celor solicitate arată că în mod greșit s-a reținut că linia telefonică era în funcțiune, întrucât aceasta nu mai funcționa de cel puțin o lună de zile, fapt ce reiese din probele de la dosar. În ceea ce privește a doua infracțiune reținută în sarcina inculpaților, această nu a fost săvârșită de inculpați, simplul fapt că au tăiat câteva sârme căzute la pământ nu înseamnă că au distrus au pus în pericol siguranța trenurilor.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefundat, hotărârile sunt legale și temeinice, motivele de nulitate invocate de apărare nu subzistă, iar conduita inculpatului nu justifică reținerea circumstanțelor atenuante.

Inculpații recurenți, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursurilor astfel cum au fost formulate.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 2611 din 24.10.2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea inculpaților, formulată prin apărător ales, de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu, în sensul reținerii lit. haa lin 3 din art. 209.Cod Penal în locul lit. faa lin 3 din art. 209.Cod Penal

În baza art. 334.C.P.P. a fost schimbată încadrarea juridică dată faptelor inculpaților prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara din infracțiunile prev de art 208 alin 1, art 209 alin 1 lit a, g, i și alin 3 lit f cu Cod Penal aplic art 41 alin 2.Cod Penal și prev de art 276 alin 1.Cod Penal în infracțiunile de furt calificat în formă continuată prev de art 208 alin 1, art 209 alin 1 lit a, i și alin 3 lit f cu Cod Penal aplic art 41 alin 2.Cod Penal și distrugere și semnalizarea falsă în formă continuată prev de art 276 alin 1.Cod Penal cu aplic art 41 alin 2.

Cod Penal

În baza art 208 alin 1, art 209 alin 1 lit a, i și alin 3 lit f cu Cod Penal aplic art 41 alin 2.Cod Penal a art 74 alin 1 lit b și Cod Penal a art 76 alin 1 lit c Cod Penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată. În baza art 276 alin 1.Cod Penal cu aplic art 41 alin 2.Cod Penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere și semnalizarea falsă în formă continuată.

În temeiul art 33 lit a și Cod Penal art 34 lit b Cod Penal au ost contopite pedepsele stabilite și i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, care se va executa în regim privativ de libertate. În temeiul art. 71.Cod Penal i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II, b cu Cod Penal titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 208 alin 1, art. 209 alin. 1 lit a, i și alin. 3 lit f cu Cod Penal aplic art. 41 alin 2.Cod Penal a art. 74 alin 1 lit. b și Cod Penal a art. 76 alin 1 lit. c Cod Penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată. În baza art. 276 alin 1.Cod Penal cu aplic art. 41 alin 2.Cod Penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere și semnalizarea falsă în formă continuată.

În temeiul art. 33 lit a și Cod Penal art. 34 lit b Cod Penal au fost contopite pedepsele stabilite și i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, care se va executa în regim privativ de libertate. În temeiul art.71.Cod Penal, i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II, b cu Cod Penal titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art 350.C.P.P. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților iar în baza art. 88.Cod Penal s-a dedus din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat, durata reținerii și arestării preventive de la 07.08.2008 la zi.

În temeiul art. 357 alin 2 lit. f rap.C.P.P. la art. 118 alin 1 lit. b s Cod Penal-a dispus confiscarea cleștelui metalic aparținând inculpatului și ridicat de organele de poliție din cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi T potrivit procesului verbal din 07.08.2008.

În baza art. 14 și art. 346.C.P.P. rap. la art. 998.civ. s-a luat act de renunțarea părții civile - CFR SA T la pretențiile civile față de inculpați, ca urmare a achitării în totalitate de către aceștia a sumei de 7443,14 lei.

În baza art. 191 alin. 1.C.P.P. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat și s-a luat act că partea civilă nu a solicitat cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara dat în dosarul penal nr.8817/P/2008 la data de 27.08.2008, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208 al. 1.Cod Penal raportat la art. 209 al. 1 lit a,g,i si alin. 3 lit f p cu aplic art 41 alin 2.Cod Penal și art 276 alin 1.Cod Penal

Prima instanță a reținut în fapt că în baza unei înțelegeri prealabile, în baza aceleiași rezoluții infracționale și folosind același mod de operare, în trei rânduri, la datele de 03.08.2008, 04.08.2008 și 06.08.2008, inculpații și au secționat și sustras diferite cantități de cabluri de pe stâlpii din apropierea căii ferate dintre stațiile CF și, cu scopul de a le valorifica în interes personal, după cum urmează:

La data de 03.08.2008, în jurul orelor 18.30-20.00 inculpații și s-au deplasat în zona căii ferate dintre stațiile CF și cu atelajul aparținând inculpatului, cu scopul de a sustrage cabluri de pe stâlpii din apropierea căii ferate, în vederea valorificării acestora, astfel încât aceștia au procedat la secționarea circuitelor de siguranță și dirijare a traficului feroviar aflate în funcțiune, cu cleștele aparținând inculpatului, fie de jos, în cazul firelor care atârnau și la care ajungeau, fie urcându-se pe stâlpi și secționându-le în apropierea consolelor, după care au procedat la tăierea cablurilor în lungimi de circa 1,5-2 și le-au transportat cu căruța în vederea valorificării. A doua zi, au predat cantitatea de sârmă, de aprox 100 kg, martorului din loc, care colectează fier vechi, în schimb primind suma de 50 lei, pe care au împărțit-o în mod egal.

Urmare a secționării cablurilor respective, care reprezentau circuite de siguranță și dirijare a traficului feroviar aflate în funcțiune, în data de 03.08.2008 s-a produs instantaneu întreruperea circuitelor telefonice de siguranță și dirijare a traficului feroviar dintre stațiile CF și, distrugerea și aducerea în stare de neîntrebuințare a acestor circuite punând în pericol siguranța mijloacelor de transport ale căilor ferate.

La data de 04.08.2008, în jurul acelorași ore, aceiași inculpați, s-au deplasat din nou în zona căii ferate dintre stațiile CF și cu același atelaj și în același scop și, folosind același mod de operare, au procedat la secționarea circuitelor cu același clește, după care au procedat la tăierea cablurilor în lungimi de circa 1,5-2 și le-au transportat cu căruța în vederea valorificării. A doua zi, au predat cantitatea de sârmă, de aprox 140 kg, aceluiași martor, în schimb primind suma de 70 lei, pe care au împărțit-o în mod egal.

Urmare a secționării cablurilor respective, care reprezentau circuite de siguranță și dirijare a traficului feroviar aflate în funcțiune, în data de 04.08.2008 s-a produs instantaneu întreruperea circuitelor telefonice de siguranță și dirijare a traficului feroviar dintre stațiile CF și, distrugerea și aducerea în stare de neîntrebuințare a acestor circuite punând în pericol siguranța mijloacelor de transport ale căilor ferate.

La data de 06.08.2008, în jurul acelorași ore, aceiași inculpați, s-au deplasat din nou în zona căii ferate dintre stațiile CF și cu același atelaj și în același scop și, folosind același mod de operare, au procedat la secționarea circuitelor cu același clește, după care au procedat la tăierea cablurilor în lungimi de circa 1,5-2 și le-au transportat cu căruța în vederea valorificării. A doua zi, întrucât nu l-au găsit pe martorul acasă, și întrucât au fost depistați de organele de poliție, nu au mai reușit să valorifice cantitatea de aprox 160 kg sârmă sustrasă la data de 06.08.2008, cantitate care, împreună cu cleștele utilizat, a fost ridicată de organele de poliție.

Urmare a secționării cablurilor respective, care reprezentau circuite de siguranță și dirijare a traficului feroviar aflate în funcțiune, în data de 06.08.2008 s-a produs instantaneu întreruperea circuitelor telefonice de siguranță și dirijare a traficului feroviar dintre stațiile CF și, distrugerea și aducerea în stare de neîntrebuințare a acestor circuite punând în pericol siguranța mijloacelor de transport ale căilor ferate.

Această situație de fapt a rezultat din coroborarea ansamblul probatoriului legal administrat, atât în faza de urmărire penală cât și în cursul cercetării judecătorești.

Cu privire la declarațiile inculpaților, ca mijloc de probă, instanța a reținut că legea procesual penală română nu stabilește o ordine de preferință sau o diferență sub aspectul valorii probante între declarația dată în calitate de învinuit sau în calitate de inculpat, ori între cea dată în cursul urmăririi penale și cea dată în cursul cercetării judecătorești, căci potrivit art 63 alin 2.C.P.P. probele nu au o valoare dinainte stabilită, precierea fiecărei probe urmând a se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

În privința valorii probante a acestor declarații, Codul d e procedură penală stabilește un criteriu unic de apreciere, potrivit 69.C.P.P. în sensul că aceste declarații servesc ca mijloc de probă numai în măsura în care se coroborează cu faptele și împrejurările ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, fiind de asemenea posibil și chiar obligatoriu, față de caracterul divizibil al unor astfel de declarații, ca organul judiciar să rețină numai acea parte sau acele părți dintr-o astfel de declarație, care se coroborează cu faptele și împrejurările ce rezultă din ansamblul probelor administrate.

Analizând și coroborând cu celelalte mijloace de probă declarațiile date de inculpații și, atât ca învinuiți cât și ca inculpați în cursul urmăririi penale, cu ocazia soluționării propunerilor de arestare preventivă a acestora și cu ocazia soluționării cererilor lor de liberare provizorie sub control judiciar, precum și în cursul cercetării judecătorești, instanța a reținut că acestea au avut un caracter oscilant, în sensul că deși inițial au recunoscut pe deplin săvârșirea faptelor, modul în care au prezentat situația de fapt coroborându-se pe deplin cu celelalte probe administrate, ulterior, fără a prezenta o explicație plauzibilă, au retractat o parte din declarațiile lor anterioare în sensul prezentării unei situații de fapt diferite de cea rezultată din ansamblul probatoriului administrat în cauză.

În acest sens, instanța a reținut că, într-adevăr, inculpații au recunoscut în mod constant faptul că în datele de 03, 04, 06.08.2008, în jurul orelor18.00-20.00 s-au deplasat cu atelajul inculpatului în zona liniilor ferate dintre stațiile CF și de unde au sustras o cantitate de cabluri CFR în scopul valorificării lor, pe care le-au tăiat cu cleștele aparținând inculpatului, pentru a fi transportate, în lungimi de aprox 1,5-2 și că ulterior, la datele de 04 și 05.08.2008 le-au predat martorului care colectează fier vechi în loc, primind la data de 04.08.2008 50 de lei și la data de 05.08.2008 70 lei, bani pe care i-au împărțit în

În privința modului în care aceștia au procedat efectiv, inițial, în faza de urmărire penală ( 57, 65, 71 ) inculpații au recunoscut că în toate cele trei rânduri s-au deplasat în zona căii ferate dintre stațiile CF și cu atelajul aparținând inculpatului, cu scopul de a sustrage cabluri de pe stâlpii din apropierea căii ferate, în vederea valorificării acestora și că ambii au procedat la tăierea - cu cleștele inculpatului - a firelor aflate între mai mulți stâlpi, fie de jos, firele care erau mai lăsate, fie de pe stâlpi, de lângă console și că de fiecare dată au lăsat 1-2 fire între fiecare stâlp.

Ulterior însă, în cursul urmăririi penale ( 89) inculpatul, fără o explicație plauzibilă, și-a modificat declarația inițială și a arătat că numai în datele de 03.08 și 04.08.2008 nu și în data de 06.08.2008 au tăiat și secționat firele de pe stâlpi, în data de 06.08.2008 sustrăgând numai firele existente pe jos, pentru ca ulterior, în fața instanței de judecată (f 36, 37), ambii inculpați să revină asupra declarațiilor inițiale și să arate că în niciuna din cele trei date nu au tăiat firele aflate pe stâlpi, că aceste fire erau fie pe jos, fie se țineau numai la un capăt de stâlpi.

Ori aceste ultime declarații se află în contradicție totală nu doar cu propriile lor declarații anterioare dar și cu celelalte probe administrate în cauză, din probatoriul administrat în cauză inclusiv din declarațiile martorilor, constante atât în sensul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești, rezultând fără nici un dubiu că la toate cele trei date, în intervalul de timp imediat următor celui în care aceștia au declarat că au procedat la sustragerea circuitelor, au fost sesizate de către lucrătorii de la dispeceratul - CFR SA T întreruperi instantanee a circuitelor telefonice CFR dintre stațiile CF și, întreruperi trecute în registrul de deranjamente și aduse la cunoștința lucrătorilor Secției Regionale de Poliție Transporturi T abilitați să procedeze la remedierea lor.

Pentru aceste considerente, la soluționarea cauzei, instanța a avut în vedere declarațiile date de inculpați la filele 57, 65, 71 și 91, precum și partea din declarațiile lor ulterioare conforme cu cele amintite anterior, numai acestea fiind sincere și coroborându-se cu faptele și împrejurările ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, urmând a înlătura în rest declarațiile acestora.

În consecință, instanța a apreciat că, în privința faptelor inculpaților și, există probe certe de vinovăție, prezumția de nevinovăție instituită de art. 23 alin. 11 Constituție, art. 6 Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.52, art. 66.. pen. fiind răsturnată.

În drept, fapta inculpaților și constând în aceea că, în baza unei înțelegeri prealabile și în baza unei rezoluții infracționale unice, în trei rânduri, la datele de 03.08.2008, 04.08.2008 și 06.08.2008 amândoi au sustras o cantitate de circuite de siguranță și dirijare a traficului feroviar, prin tăierea acestora între mai mulți stâlpi și prin escaladarea acestor stâlpi, între stațiile CF și, în scopul valorificării acestora, întrunește, pentru fiecare inculpat elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev de art 208 alin 1, art 209 alin 1 lit a, i și alin 3 lit f cu Cod Penal aplic art 41 alin 2.

Cod Penal

În drept fapta acelorași inculpați constând în aceea că, în aceeași împrejurare, în baza unei rezoluții infracționale unice, în trei rânduri, la datele de 03.08.2008, 04.08.2008 și 06.08.2008 au distrus și adus în stare de neîntrebuințare circuitele telefonice de siguranță și dirijare a traficului feroviar dintre stațiile CF și, prin secționarea de pe stâlpi și ulterior sustragerea acestora, fapt ce a determinat întreruperea instantanee a circuitelor telefonice CFR, punându-se astfel în pericol siguranța mijloacelor de transport ale căilor ferate, întrunește, pentru fiecare inculpat elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere și semnalizarea falsă în formă continuată prev de art 276 alin 1.Cod Penal cu aplic art 41 alin 2.

Cod Penal

În privința fiecărui inculpat, sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, atât sub aspectul elementului subiectiv cât și sub aspectul elementului obiectiv, din moment ce cei doi inculpați împreună, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în trei zile diferite, au sustras prin escaladarea stâlpilor și prin tăierea cablurilor cu un clește, fără drept și fără a avea consimțământul părții civile, deci cu intenție directă, mai multe cantități de circuite de siguranță și dirijare a traficului feroviar aflate în funcțiune, în scopul însușirii și valorificării lor pe nedrept.

În privința fiecărui inculpat, sunt îndeplinite și elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere și semnalizare falsă în formă continuată, atât sub aspectul elementului subiectiv cât și sub aspectul elementului obiectiv, din moment ce cei doi inculpați, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în trei zile diferite, au procedat la secționarea de pe stâlpi și ulterior la sustragerea circuitelor telefonice, aflate în funcțiune, cu rol de siguranță și dirijare a traficului feroviar între stațiile CF și - în condițiile în care pe ruta respectivă, în perioada în care au fost sustrase de inculpați circuitele respective, au circulat zilnic un număr de 11 trenuri - fapt ce a determinat de fiecare dată întreruperea instantanee a circuitelor telefonice CFR, creându-se astfel un pericol imediat pentru siguranța mijloacelor de transport ale căilor ferate, pericolul astfel generat fiind suficient, pentru realizarea elementului constitutiv al acestei infracțiuni.

Sub aspect subiectiv, cei doi inculpați au săvârșit infracțiunea de distrugere și semnalizare falsă în formă continuată cu intenție indirectă, față de rezultatul urmărit de aceștia - sustragerea cablurilor în scopul valorificării lor - poziția lor subiectivă fiind aceea de urmărire și de realizare a lui, acceptând în același timp și posibilitatea producerii unui alt rezultat - acela al punerii în pericol siguranței mijloacelor de transport ale căilor ferate - rezultat față de care cei doi inculpați au avut o atitudine indiferentă, de acceptare și de pasivitate față de posibilitatea producerii lui.

În acest sens, instanța a apreciat că în cazul în care inculpații nu erau siguri de faptul că circuitele respective erau sau nu în funcțiune -aceștia susținând că au crezut că acestea nu mai funcționau - această împrejurare nu reprezintă o eroare de fapt invincibilă pentru a-i exonera de răspundere, potrivit art 51.Cod Penal, ci o îndoială pe care cei doi inculpați au ignorat-o și, fără a depune diligențe minime pentru a se informa în privința acestui aspect, asumându-și în acest fel eventualitatea producerii rezultatului periculos pentru siguranța circulației pe căile ferate, au trecut la săvârșirea faptelor, motiv pentru care apărarea formulată de apărător ales inculpaților, în sensul achitării acestora în temeiul art 10 lit e pentru C.P.P. infracțiunea de distrugere și semnalizare falsă, prin reținerea erorii de fapt este neîntemeiată.

Întrucât forma agravată a alin 3 lit faa rt 209.Cod Penal se referă în mod expres la orice instalații de siguranță și dirijare a traficului feroviar, instalații în care se includ și circuitele care asigură comunicarea de siguranță și de trafic feroviar între diferitele stații CFR, cum au fost cele sustrase de inculpați, este neîntemeiată cererea inculpaților, formulată prin apărător ales, de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu, în sensul reținerii lit haa lin 3 din art 209.Cod Penal în locul lit faa lin 3 din art 209.Cod Penal

Întrucât furtul de circuite s-a consumat prin tăierea și sustragerea acestora, în cele trei rânduri, între orele 18.30-20.00, în luna august, aspect rezultat atât din cuprinsul registrului de deranjamente (73-82) cât și din cuprinsul declarațiilor martorilor, precum și a inculpaților care arată că în toate cele trei date era ziuă afară în momentul sustragerii (f 92 ), activitatea de transport a cablurilor fiind subsecventă consumării infracțiunii de furt, instanța a apreciat că în privința faptelor celor doi inculpați, reținerea agravantei prevăzute la lit g) a alin 1 art 209.Cod Penal este neîntemeiată.

Întrucât și tăierea circuitelor de siguranță și dirijare a traficului feroviar s-a realizat la trei date diferite și de fiecare dată s-a pus în pericol siguranța mijloacelor de transport ale căilor ferate, inculpații având reprezentarea de ansamblu a activității lor infracționale încă de la început, instanța a apreciat că sunt îndeplinite pentru fiecare inculpat toate condițiile prev de art 41 alin 2.Cod Penal pentru reținerea caracterului continuat și în privința infracțiunii de distrugere și semnalizare falsă.

La stabilirea și individualizarea pedepselor pentru ambele infracțiuni, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72. pen. reținând în acest sens caracterul continuat al faptelor celor doi inculpați, care în trei rânduri au procedat la sustragerea circuitelor de comunicații CFR, punând în acest fel de trei ori în pericol siguranța mijloacelor de transport ale căilor ferate, rezultatul produs în cazul infracțiunii de furt calificat și pericolul care s-ar fi putut produce în cazul infracțiunii de distrugere sau semnalizare falsă, având în vedere numărul mare de trenuri care au circulat în perioada 03.08-06.08.2008 pe ruta respectivă (în total 33 de trenuri), caracterul premeditat al faptelor săvârșite, atitudinea în mod nejustificat oscilantă a inculpaților în privința aspectelor esențiale referitoare la situația de fapt prezentată, personalitatea celor doi inculpați care au mai avut contact cu legea penală - inculpatul fiind condamnat anterior în două rânduri, în anii 1991 și 1998, pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat iar inculpatul fiind sancționat cu amendă administrativă în anul 2004 pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat - dar și faptul că, în privința infracțiunii de furt calificat, de bună voie, cei doi inculpați au achitat în întregime prejudiciul cauzat părții civile.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a reținut că în cauză - CFR SA T s-a constituit parte civilă cu suma de 7443,14 lei (f 25 ) și că prin înscrisul depus la dosarul cauzei (f 57), urmare a achitării prejudiciului de către inculpați, partea civilă a învederat instanței că nu mai are pretenții civile față de cei doi inculpați.

Împotriva sentinței menționate au declarat apel inculpații și, solicitând în principal achitarea inculpaților privind art. 277 alin. 1.Cod Penal în baza art. 11pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. c sau C.P.P. 10 lit. d C.P.P. iar în subsidiar aplicarea unei pedepse care să facă posibilă executarea acesteia, fără privare de libertate.

Prin decizia penală nr. 335/A din 10.12.2008, Tribunalul Timiș, în baza art. 379 pct.1 lit.b Cpp a respins ca nefondat apelul declarat de inculpații și.

Examinând sentința penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate precum și în limitele art. 371.C.P.P. tribunalul a constatat că prima instanță, pe baza probelor administrate în cursul urmăriri penale și a cercetării judecătorești, a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, individualizând corect pedeapsa aplicată fiecărui inculpat, conform criteriilor art. 72.Cod Penal în raport cu gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite și consecințele ce au decurs ca rezultat al infracțiunilor reținute în sarcina celor doi inculpați.

În mod evident, cererea acestora de achitare pentru motivele arătate, sunt neîntemeiate în condițiile în care din probatoriul administrat rezultă cu certitudine că cei doi inculpați sunt autorii infracțiunilor, acest aspect vizând temeiul de achitare prev. de art. 10 pct. 2 lit. a și de asemenea faptul că infracțiunile reținute în sarcina acestora sunt infracțiuni intenționate iar latura subiectivă lipsă, invocată, în mod evident nu poate fi acceptată în raport cu modul de săvârșire al infracțiunilor, recunoașterea făcută de către inculpați care se coroborează cu celelalte probe din dosar și cu plata prejudiciului.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, tribunalul a constatat că aceasta a fost corect soluționată în raport cu constituirea de parte civilă și cu documentele în susținerea pretențiilor depuse la dosar.

Împotriva deciziei penale nr. 335/A din 10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timișa declarat recurs inculpații și, solicitându-se casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Timiș, întrucât instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de apel - respectiv cu privire la schimbarea încadrării juridice, în sensul reținerii literei haa lin.3 din art. 209 Cp în locul literei f și pentru faptul că nu s-a reținut circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit.b Cp pentru infracțiunea prev. de art. 276 al.2 Cp solicitată de către procuror.

În subsidiar s-a solicitat schimbarea încadrării juridice - în sensul celor arătate, pentru infracțiunea de furt și achitarea inculpaților pentru infracțiunea prev. de art. 276 al.1 Cp, în temeiul art. 10 lit.c Cp sau reducerea pedepsei cu aplicarea art. 81 Cp.

Recursurile sunt nefondate.

Analizând decizia penală recurată în raport cu solicitările formulate în apărare și din oficiu, în limitele dispozițiilor legale, se constată că instanța a reținut o stare de fapt corespunzătoare probatoriului și a dat o bună încadrare juridică faptelor reținute.

Încă de la judecarea cauzei la fond, la prima instanță s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din forma agravantă prev. de art. 209 al.3 lit.f în art. 209 alin.3 lit. h Cp, iar cererea a fost respinsă în mod corect de instanță. Astfel, denumirea de instalații de siguranță și dirijare a traficului feroviar, include și circuitele care asigură comunicarea de trafic și de siguranță între diferitele stații CFR, astfel că încadrarea juridică reținută de către instanță este una corectă.

Instanța de apel, atunci când a apreciat că nu există temeiuri de fapt sau de drept pentru modificarea hotărârii, a avut în vedere că încadrarea juridică a faptelor dată de instanța de fond este una corectă.

De asemenea, și parchetul a apreciat că soluția dată de prima instanță este corectă, deoarece nu a promovat apel în cauză.

Inculpații, inițial, au recunoscut săvârșirea faptelor, apoi, au nuanțat aceste declarații, arătând că nu au tăiat firele aflate pe stâlpi, acestea aflându-se pe jos sau erau prinse doar la un capăt de stâlpi. Din probatoriul administrat, respectiv telegramele de serviciu, procesele-verbale de cercetare la fața locului, adresa Regional din care rezultă că a fost pusă în pericol siguranța circulației feroviare, declarațiile martorilor - rezult că inculpații au săvârșit faptele reținute de către instanță în sarcina lor.

În consecință, cererea de achitare solicitată în apărare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 276 al.1 Cp nu poate fi reținută, deoarece nu se bazează pe probele administrate în cauză.

În privința pedepselor aplicate celor doi inculpați, se constată că instanța a aplicat acestora pedepse minime, reținând pentru infracțiunea de furt calificat circumstanțe atenuante judiciare - care au determinat coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. În aceste condiții, se apreciază că nu este necesară o nouă individualizare a pedepsei nici sub aspectul cuantumului aplicat și nici sub aspectul modalității de executare a pedepselor, pedeapsa aplicată fiind de natură a conduce la realizarea scopului prev. de art. 52 Cp.

Așa fiind, urmează ca în baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp, recursurile declarate de către inculpați să fie respinse ca nefondate.

În baza art. 38516Cpp rap. la art. 381 Cpp se va deduce arestul preventiv pentru fiecare inculpat la zi și se va menține măsura arestului preventiv până la eliberarea mandatului de executare a pedepsei.

Văzând și dispozițiile art. 192 al.2 Cpp, inculpații recurenți vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp respinge recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 335/A din 10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, ca nefondate.

Deduce arestul preventiv la zi pentru fiecare inculpat și menține această măsură.

În baza art. 192 al.2 Cpp obligă inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 200 lei fiecare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 02.02.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - G - - -

GREFIER

- -

Red. /11.02.09

Tehnored. 2 ex./17.02.09

PI. - - Jud.

-; - Trib.

Președinte:Constantin Costea
Judecători:Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky, Victor Ionescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Distrugerea și semnalizarea falsă (art. 276 cod penal). Decizia 94/2009. Curtea de Apel Timisoara