Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 8/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 87/1994 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 8
Ședința publică din data de 9 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Samoilă Viorica
JUDECĂTOR 2: Andrieș Maria
JUDECĂTOR 3: Andronic Tatiana Luisa
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror -
Pe rol, judecarea recursului declarat de partea civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în B sector 5,-, reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în mun. S,-, județul S, împotriva deciziei penale nr.456 din data de 19.11.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns avocat desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat - care lipsește, lipsă fiind și partea civilă recurentă și partea responsabilă civilmente intimată - SRL Broșteni.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța, constatând recursul în stare de judecată a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru inculpatul intimat, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ambelor hotărâri ca legale și temeinice. În motivare a arătat la instanța de fond s-a efectuat o expertiză contabilă în care expertul a evidențiat clar că în debitul principal de 846.845 lei au fost incluse atât dobânzile cât și penalitățile aferente impozitelor și taxelor de la plata cărora s-a sustras inculpatul.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului declarat de partea civilă ca nefondat apreciind că prejudiciul la plata căruia a fost obligat inculpatul este cel indicat în expertiza contabilă efectuată în cauză.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio, potrivit art. 304 Cod procedură penală,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 259 din data de 13 septembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr-, a fost condamnat inculpatul -, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b, c din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 74, 76 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal, pe durata executării pedepsei, inculpatului i s-au interzis drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal și art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului și a pedepselor accesorii, pe durata prev. de art. 82 Cod penal (de 2 ani și 3 luni).
În baza art. 359 Cod procedură penală, i-a fost atras atenția inculpatului asupra consecințelor ce decurg din prev. de art. 83, 84 Cod penal.
În baza art. 14, 346 alin. 1 Cod proc. penală rap. la art. 998 Cod civil, inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente - SRL Broșteni, să plătească părții civile Statul Român prin ANAF suma de 846.845 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, inculpatul - a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b, c din Legea nr. 241/2005, modificată.
În actul de sesizare al instanței, s-a reținut că inculpatul, în calitate de administrator, în perioada ianuarie - iunie 2004, nu a evidențiat în contabilitatea - SRL Broșteni veniturile realizate, operațiunile comerciale efectuate sau a evidențiat cheltuieli care nu au la bază operațiuni comerciale efectuate sau a evidențiat cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, cauzând un prejudiciu la bugetul consolidat al statului în valoare de 2.019.787 lei.
Statul Român prin ANAF s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2.019.787 lei și a solicitat introducerea în cauză conform art. 16.C.P.P. în calitate de parte responsabilă civilmente a - SRL Broșteni.
Partea civilă a mai solicitat ca în conformitate cu prev. art. 115 rap. la art. 116 din OUG 92/2003, republicată, să i se acorde și accesoriile aferente acestor obligații.
În baza art. 163 Cod procedură penală, partea civilă a solicitat instituirea măsurilor asiguratorii.
Inculpatul, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de fond, a recunoscut săvârșirea faptei, precizând doar că sumele pretinse de partea civilă sunt necorespunzătoare realității, fiind incluse în prejudiciu și 6 blocuri de facturi în alb pe care le-a predat organelor de poliție în alb.
În dovedirea acestor susțineri, inculpatul a solicitat încă din faza de urmărire penală efectuarea unei expertize contabile, reiterând în fața instanței utilitatea și relevanța acestei probe.
Prin adresa nr. 16577 din 4.12.2006, Statul Român prin ANAF s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2019,187 lei, reprezentând impozit venit microîntreprinderi (62.040 lei debit, 14.095 lei dobânzi, 4250 lei penalități); impozit de profit (170.326 lei debit, 17.051 lei dobânzi, 5582 lei penalități), TVA (1.373.029 lei debit, 283.095 lei dobânzi, 89.719 lei penalități).
De asemenea, partea civilă a solicitat ca potrivit prev. art. 14 alin. 4 Cod proc. penală, art. 998 Cod civil, art. 115 corob. cu art. 116 din OG 92/2003, modificată, să se acorde și accesoriile aferente acestor obligații (dobânzi și penalități de întârziere până la 31.12.2005, respectiv majorări de întârziere, începând cu data de 1.01.2006, până la data plății efective).
Din probele administrate în cauză coroborate, prima instanță a constatat că sunt date elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b, c din Legea nr. 241/2005, fiind dovedit că inculpatul în calitate de administrator al - SRL Broșteni, a omis, în parte, să evidențieze în actele contabile operațiunile comerciale efectuate sau a evidențiat operațiuni fictive.
La individualizarea pedepsei, prima instanță a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei și împrejurările în care a fost comisă, precum și persoana inculpatului, care nu are antecedente penale și a avut o atitudine sinceră de recunoaștere și regret al faptei, nezădărnicind în nici un fel aflarea adevărului, aspecte care întrunesc condițiile reținerii de circumstanțe atenuante.
Reținând în favoarea inculpatului cele mai sus-arătate, instanța de fond a constatat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executare în regim de penitenciar, motiv pentru care, în baza disp. art. 81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate și a pedepselor accesorii conform art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata prev. de art. 82 Cod penal de 2 ani și 3 luni, care reprezintă termen de încercare, înlăuntrul căruia i s-a atras atenția inculpatului să nu mai săvârșească cu intenție o altă faptă penală, întrucât în caz contrar se va revoca acest beneficiu și se va face aplicarea prev. art. 83 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a dispus în temeiul disp. art. 14, 346 alin. 1.C.P.P. rap. la art. 998 Cod civil, obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente - SRL Broșteni la plata sumei de 846.845 lei către Statul Român prin ANAF, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând impozit pe venit, dobânzi impozit venit, penalizări impozit venituri, impozit profit, dobânzi impozit profit, penalizări impozit profit, TVA, dobânzi TVA, penalizări TVA, conform Raportului de expertiză contabilă efectuată de către expertul (necontestat).
De asemenea, în baza art. 191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Prin încheierea Camerei de Consiliu din data de 1.10.2007, Judecătoria Vatra Dorneia dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinței penale nr. 259/13.09.2007, pronunțată în dosarul nr-, în sensul că fost obligat inculpatul, în solidar, cu partea responsabilă civilmente - SRL Broșteni să plătească părții civile Statul Român prin ANAF, majorări de întârziere aferente debitului de 846.845 lei, începând cu data de 25.11.2005 și până la plata efectivă.
Prin aceeași încheiere, a fost respinsă, ca nefondată, cererea părții civile de instituire a măsurilor asiguratorii, prev. de art. 163 Cod procedură penală.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termen legal, partea civilă Statul Român - ANAF prin reprezentant Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul modului în care a fost soluționată latura civilă.
În motivarea apelului său partea civilă Statul Român - ANAF prin reprezentant Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Saa rătat, pe de o parte, că în mod greșit prima instanță a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 846.845 de lei, în condițiile în care, organele de control fiscal au stabilit că prejudiciul creat de inculpat a fost de 2.019.187 de lei, iar pe de altă parte, în mod greșit prima instanță nu a acordat și dobânzile, penalitățile și majorările de întârziere aferente debitului principal.
Prin decizia penală nr. 456 din 19 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr- s-a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă.
Pentru a decide astfel, tribunalul a constatat că, deși a reținut o situație de fapt corectă, prima instanță a făcut o greșită încadrare juridică a faptelor deduse judecății.
Astfel, prima instanță nu a făcut aplicarea art. 13 Cod penal (activitățile inculpatului de sustragere de la plata impozitelor și taxelor cuvenite bugetului de stat fiind săvârșite în cea mai mare parte a lor mai înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 241/2005), a art. 33 lit. a Cod penal ( art. 9 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 reglementând de la lit a la lit. g mai multe infracțiuni de evaziune fiscală distincte) și nici a dispozițiilor art. 41 alin. 2 Cod penal (activitățile, repetate la diferite intervale de timp, ale inculpatului, de sustragere de la plata impozitelor și taxelor cuvenite bugetului de stat fiind săvârșite în opinia noastră în baza aceleiași rezoluții infracționale).
Cu toate acestea, tribunalul a constatat că activitatea sa de control judiciar sub aspectul laturii penale a cauzei este blocată de limitarea efectului devolutiv al căii de atac a apelului numai la ceea ce privește latura civilă a cauzei, limitare ce decurge din restrângerea neechivocă a apelului declarat de către partea civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S, doar la latura civilă a cauzei.
În ceea ce privește soluția primei instanțe pe latură civilă, tribunalul a reținut că în mod corect prima instanță, în temeiul art. 14 și 346 alin. 1 Cod de procedură penală raportat la art. 998 Cod civil, l-a obligat pe inculpatul -, în solidar cu partea responsabilă civilmente - SRL Broșteni, jud. S să plătească părții civile Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S suma de 846.845 lei reprezentând despăgubiri civile; de asemenea, în mod corect a fost obligat inculpatul să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente - SRL Broșteni, jud. S să plătească părții civile Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S și majorări de întârziere aferente debitului principal începând cu data de 25.11.2005 și până la plata efectivă a acestuia (în condițiile în care s-a constatat în persoana sa întrunite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie).
Critica părții civile apelante în sensul că în mod greșit prima instanță a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 846.845 de lei, în condițiile în care, organele de control fiscal au stabilit că prejudiciul creat de inculpat a fost de 2.019.187 de lei, este nefondată.
Într-adevăr, cu ocazia controlului efectuat la - SRL Broșteni organele de control fiscal au calculat un prejudiciu adus bugetului de stat de 2.019.187 de lei însă în cursul judecării cauzei în fața primei instanțe a fost efectuată o expertiză contabilă de către expertul judiciar (filele 69-88) care a avut în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei, documentele aflate la Administrația Finanțelor Publice V D și documentele de evidență primară și de evidență contabilă aflate la sediul - SRL Broșteni, și care a concluzionat că prejudiciul adus bugetului de stat de către inculpat a fost de 846.845 de lei (din care, 31.122 lei reprezintă impozit pe venit, 6.840 lei reprezintă dobânzi aferente impozitului pe venit, 2.021 lei reprezintă penalizările aferente impozitului pe venit, 88.309 lei reprezintă impozit pe profit, 7.218 lei reprezintă dobânzi aferente impozitului pe profit, 2.283 lei reprezintă penalizările aferente impozitului pe profit, 555.656 lei reprezintă TVA, 116.415 lei reprezintă dobânzi aferente TVA, iar 36.881 lei reprezintă penalizările aferente TVA).
Reține astfel tribunalul că în ceea ce privește critica părții civile apelante, în sensul că în mod greșit prima instanță nu a acordat și dobânzile, penalitățile și majorările de întârziere aferente debitului principal, aceasta este de asemenea, nefondată.
De asemenea, prin încheierea de îndreptarea a erorii materiale din data de 01.10.2007 a Judecătoriei Vatra Dornei, care face corp comun cu sentința penală apelată inculpatul a fost obligat să plătească, în solidar cu partea responsabilă civilmente - SRL Broșteni, jud. S, părții civile Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S și majorări de întârziere aferente debitului principal începând cu data de 25.11.2005 și până la plata efectivă a acestuia (chiar dacă și deși această din urmă soluție a primei instanțe este criticabilă, fiind însă în apelul părții civile care beneficiază de aceste dispoziții, tribunalul a constatat că nu o poate schimba, deoarece ar încălca principiul non reformatio in pejus (al neagravării sitruației unei părți în propria cale de atac) reglementat de art. 372 alin. 1 Cod de procedură penală), motiv pentru care a procedat în consecință.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs partea civilă, arătând că în mod greșit s-a dispus obligarea inculpatului - în solidar cu partea responsabilă civilmente - SRL Broșteni, la plata către partea civilă a sumei de 846.845 lei cu titlu de despăgubiri civile, deși prin cererea de constituire de parte civilă formulată prin adresa nr. 16577/4.12.2006 s-a solicitat repararea integrală a prejudiciului în cuantum de 2.019.187 lei (prejudiciu probat cu procesul - verbal nr. 82213/2.12.2005 încheiat de S la - SRL Broșteni și în baza căruia a fost formulată sesizarea penală nr. 18543/6.12.2005).
De asemenea, prin cererea de constituire civilă s-a mai solicitat instanței ca în temeiul disp. art. 14 alin. 4 Cod procedură penală, art. 998 Cod civil, art. 115 coroborat cu art. 116 din nr.OG 92/2003 rep. privind Codul d e procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, să acorde și accesoriile fiscale aferente obligațiilor menționate ( dobânzi și penalități de întârziere până la 31.12.2005, majorări de întârziere începând cu data de 01.01.2006) până la data plății efective. Mai consideră partea civilă că în mod nelegal și netemeinic a fost respinsă cererea de instituire a măsurilor asigurătorii, cu motivarea că nu s-a făcut dovada insolvabilității și a părții responsabile civilmente, având în vedere că instituirea acestor măsuri nu este condiționată de prezentarea de dovezi din care să rezulte insolvabilitatea inculpatului sau a părții responsabile civilmente, luarea unor astfel de măsuri urmărind tocmai garantarea reparării pagubei produse prin infracțiune și împiedicarea provocării de către inculpat/parte responsabilă civilmente a propriei sale insolvabilități.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și care se circumscriu cazului de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod procedură penală, precum și cauza în conformitate cu disp. art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Potrivit concluziilor raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză și necontestat de partea civilă, rezultă că prejudiciul adus bugetului de stat de către inculpat a fost de 846.845 lei, prejudiciu care include și dobânzi, penalități și majorări de întârziere aferente debitului principal, calculate până la data de 25.11.2005.
Față de aceste concluzii, în mod corect s-a dispus obligarea inculpatului, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei mai sus menționate cu titlu de despăgubiri civile și a majorărilor de întârziere începând cu 25.11.2005 și până la plata efectivă.
Faptul că prejudiciul solicitat de partea civilă a fost stabilit prin procesul-verbal nr. 82213/2.12.2005 încheiat de S la partea responsabilă civilmente - SRL Broșteni și în baza căruia a fost formulată sesizarea penală nr. 18543/6.12.2005, nu are relevanță. Obligația de plată a inculpatului s-a născut dintr-un raport de drept penal, iar în planul despăgubirilor își găsesc aplicabilitate disp. art. 998 - 999 Cod civil.
Partea civilă, prin constituire de parte civilă în procesul penal, a înțeles să aleagă această cale de soluționare a acțiunii civile.
Conform art. 163 alin. 2 Cod procedură penală, "măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a pagubei".
Cu privire la cererea formulată de recurentă, având în vedere că aceasta nu a indicat bunurile asupra cărora să se instituie măsuri asigurătorii, corect aceasta a fost respinsă.
Față de cele mai sus reținute, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă STATUL ROMÂN prin AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în B,-, sector 3, reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în S,-, jud. S, împotriva deciziei penale nr. 456 din data de 19.11.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
Obligă partea civilă recurentă să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu inculpat se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
Ex. 2/14.01.2008
Jud. apel -
-
Jud. fond -
Președinte:Samoilă VioricaJudecători:Samoilă Viorica, Andrieș Maria, Andronic Tatiana Luisa
