Furtul (art.208 cod penal). Decizia 133/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR.655,-
DECIZIA PENALĂ NR.133
Ședința publică din data de 12 februarie 2010
PREȘEDINTE: Ștefan Fieraru
JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ioana Nonea
- - -
GREFIER - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 24 februarie 1978, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva deciziei penale nr.158 din data de 13 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr.495 pronunțată de Judecătoria Moreni la data de 06 mai 2009 în dosarul nr-.
S-a menținut starea de arest față de inculpat, iar în baza disp. art.381 alin.1 Cod procedură penală a adăugat timpul de arestare de la data pronunțării sentinței atacate - 06 mai 2009 la zi.
A fost obligat apelantul - inculpat la plata sumei de 160 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând și onorariul apărătorului desemnat acestuia din oficiu, de 100 lei, sumă care va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Prin sentința penală nr. 495 pronunțată de Judecătoria Moreni la data de 06.05.2009 în dosarul nr-, în baza disp. art. 208 alin. 1 - 209 alin.1 lit. g și i Cod penal, cu aplicarea disp. art.37 alin.1 lit.b Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului, la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru comiterea în noaptea de 08/09.02.2009 a unei infracțiuni de furt calificat.
Pe durata pedepsei, potrivit disp. art.71 Cod penal, inculpatului i s-a interzis executarea drepturilor prevăzute de disp. art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și lit. b Cod penal.
În conformitate cu disp.art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii cuprinsă între 10 și 11 februarie 2009 și arestul preventiv de la 20 februarie 2009 la zi, iar în baza disp. art. 350 Cod procedură penală, a fost menținută față de inculpat starea de arest.
Prin aceeași sentință, în baza disp. art. 14 și 346 Cod procedură penală, rap. la disp.art. 998 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă exercitată de către partea vătămată, inculpatul fiind obligat să-i plătească suma de 10.000 lei cu titlu de daune materiale, iar potrivit disp. art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal, a fost confiscată de la inculpat suma de 30 de lei.
În baza disp. art. 191 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat, dispunându-se ca onorariul apărătorului desemnat acestuia din oficiu, de 200 lei să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul - inculpat, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova, conform delegației avocațiale nr.265/2010, fila 21 dosar, lipsă fiind intimatul - parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul pentru recurentul - inculpat, după ce în prealabil a luat legătura cu acesta, a arătat că nu mai are alte cereri de formulat ori excepții de invocat și a solicitat acordarea cuvântului în susținerea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat și nici excepții de invocat și a solicitat acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat având cuvântul pentru inculpatul, a criticat hotărârile anterioare pentru nelegalitate și netemeinicie și a solicitat admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare, susținând că acesta a fost forțat să recunoască faptele reținute în sarcina sa și că are martori care pot dovedi că nu este vinovat, urmând a se ține cont că a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, părinții săi sunt bolnavi și este singurul întreținător al familiei.
Față de cele mai sus enunțate, solicitat instanței admiterea recursului și redozarea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii în sensul respingerii recursului declarat ca fiind nefondat și menținerea hotărârilor anterioare ca legale și temeinice, întrucât acesta a fost prezent la soluționarea apelului și a declarat în fața instanței de apel că nu mai stăruie în audierea martorului propus și că nu are înscrisuri de depus la dosar în circumstanțierea sa, urmând a se avea în vedere că se află în stare de recidivă postexecutorie.
Recurentul - inculpat având ultimul cuvânt, a arătat că lasă la aprecierea instanței cu privire la soluția ce o va pronunța.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 495 din 6.05.2009, pronunțată de Judecătoria, în dosarul nr- inculpatul, fiul lui și, născut la data de 24.02.1978, în orașul P, județul D, recidivist, domiciliat în mun. M, str. -, nr.10, -.P,.4, județul D, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 al.1, art. 209 al.1 lit.g și i, cu aplic. art. 37 al.1 lit.b - faptă din 8/9.02.2009.
În baza art. 71 i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit.a teza a-II-a și b, din momentul în care hotărârea de condamnare va rămâne definitivă și până la terminarea executării pedepsei.
Conform art. 350 pr.penală, a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88, s-a computat din pedeapsă reținerea acestuia din 10/11.02.2009 și a arestării preventive de la 20.02.2009 la zi.
În latură civilă, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă, domiciliat în mun. M, str. -, nr.12, -.1, județul
În baza art. 118 alin.1 lit.e, s-a confiscat de la inculpat suma de 130 lei dobândită în urma comiterii infracțiunii.
În fine, inculpatul a fost obligat la 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu.
Pentru a pronunța o atare sentință, instanța de fond, a reținut pe baza probelor administrate în cauză, pe situația de fapt, că în noaptea de 8/9.02.2009 inculpatul, prin efracție - forțarea grilajului de la fereastră și escaladare a pătruns în apartamentul părții vătămate, situat în mun. M, str. -, nr.12, -.1, de unde a sustras un radiocasetofon marca " " un storcător de fructe, un aparat foto digital marca "" și un marca "", bunuri în valoare totală de 1.627, 90 lei, din care s-au recuperat bunuri și restituite părți vătămate în valoare de 570 lei.
După sustragerea acestor bunuri inculpatul a părăsit apartamentul pe ușa de acces, iar bunurile sustrase le-a ascuns într-un tomberon, mai puțin storcătorul de fructe pe care l-a depozitat în scara blocului unde locuiește.
A doua zi inculpatul s-a deplasat cu cele patru obiecte sustrase la AF - M și le-a oferit spre vânzare administratorului, care a refuzat să le cumpere.
Ulterior, inculpatul a vândut -ul player martorului, care s-a dovedit a fi de bună credință de la care a fost ridicat de organele de poliție și restituit părții vătămate.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, criticând-o ca fiind netemeinică, sub aspectul individualizării pedepsei, pe care a considerat-o prea aspră, solicitând redozarea acesteia.
Tribunalul Dâmbovița, prin decizia penală nr. 158 din 13.11.2009, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, menținând arestarea preventivă a acestuia la care s-a adăugat timpul de arestare de la data pronunțării sentinței - 6.05.2009 la zi.
Din considerentele deciziei instanței de control judiciar, rezultă că prima instanță a reținut corect situația de fapt, iar vinovăția a fost dovedită pe deplin cu probele administrate în cauză, într-o încadrare juridică corespunzătoare.
Referitor la critica invocată, instanța de apel a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost just individualizată în raport de criteriile prev. de art. 72, la dozarea acesteia ținându-se seama de pericolul social al faptei, de modul și condițiile concrete în care a fost săvârșită, precum și de împrejurarea că inculpatul este recidivist, așa încât, nu se justifică reducerea cuantumului pedepsei așa cum s-a solicitat.
Decizia a fost atacată cu recurs, în termen legal, de către inculpatul, care prin apărător desemnat din oficiu a susținut că este nelegală și netemeinică, arătând de data aceasta că nu se face vinovat de fapta pentru care a fost trimis în judecată și condamnat.
Susține inculpatul că a fost forțat să recunoască această faptă, așa încât, se solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, iar pe de altă parte, să se aibă în vedere că are o situație familială grea, în sensul că părinții săi sunt bolnavi și el este singurul întreținător al familiei.
Curtea, constată că recursul este nefundat.
Situația de fapt astfel cum a fost arătată mai înainte, a fost corect reținută de prima instanță, corespunde probelor administrate în cauză și în mod legal și temeinic a fost reținută vinovăția inculpatului în comiterea faptei dedusă judecății.
Atât la urmărirea penală cât și în instanță, inculpatul a recunoscut fapta, descriind în mod amănunțit modul de acționare atunci când prin efracție și pe timp de noapte a pătruns în apartamentul părții vătămate, din M, de unde a sustras bunurile, parte între ele fiind restituite acesteia.
Inculpatul a fost identificat pe baza urmelor papilare prelevate de la fața locului, așa încât, acestea coroborate cu declarațiile de recunoaștere, cu declarațiile martorilor, a părții vătămate și a celorlalte probe administrate în cauză, dovedesc fără putință de tăgadă săvârșirea faptei de către acesta.
Ca atare, critica invocată de inculpat, este neîntemeiată și nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, așa cum s-a solicitat.
Pe de altă parte și pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului fost just individualizată și proporționalizată atât ca cuantum cât și ca modalitate de executare, fiind respectate toate criteriile prev. de art. 72
La stabilirea acesteia, au fost avute în vedere pericolul social al faptei, modul în care aceasta a fost săvârșită, valoarea bunurilor precum și trecutul infracțional al inculpatului.
Din fișa de cazier aflată la filele 36-38 dosar de urmărire penală, rezultă că inculpatul este recidivist, începând cu anul 1996 și până în anul 2004 a suferit 13 infracțiuni de același gen și de violare de domiciliu, de unde rezultă persistența acestuia în comiterea de fapte antisociale, fiind un infractor periculos.
Pedeapsa astfel cum a fost stabilită, este o pedeapsă dreaptă, corespunde rolului preventiv educativ prev. de art. 52, așa încât și sub acest aspect hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice.
În raport de cele arătate mai înainte, Curtea, consideră că recursul declarat de inculpatul, este nefondat și va fi respins ca atare, conform art. 385/15 pct.1 lit.b pr.penală.
Întrucât, inculpatul este arestat preventiv în cauza de față, urmează ca în baza art. 383 al.2 pr.penală comb. cu art. 88, să se compute din pedeapsă reținerea acestuia din 10/11.02.2009 precum și arestarea de la 20.02.2009 la zi.
Văzând și disp. art. 192 al.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 24 februarie 1978 deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr.158 din 13 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și a sentinței penale nr.495 din 06 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Moreni.
detenția preventivă a inculpatului de la 10 februarie 2009 la 11 februarie 2009 și de la 20 februarie 2009, la zi.
Obligă recurentul la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 12 februarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ioana Nonea
Grefier
Red.VM
Tehnored.EM
4 ex./4. 03.2010
dos.655,- Judecătoria Moreni
dos.655,- Tribunalul Dâmbovița
,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2008
Președinte:Ștefan FieraruJudecători:Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ioana Nonea
