Furtul (art.208 cod penal). Decizia 552/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA operator 2711
SECȚIA PENAL
DECIZIA PENAL Nr. 552/
Ședința public de la 26 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECTOR: G -
JUDECTOR: - -
GREFIER: - -
Pe rol se afl judecarea recursurile formulate de Parchetul de pe lâng Tribunalul C-S și inculpatul împotriva deciziei penale nr.203/19.12.2007 a Tribunalului C-S pronunțat în dosar nr-.
La apelul nominal fcut în ședința public se prezint: pentru inculpatul recurent lips, avocat ales, lips fiind prțile civile intimate și.
Procedura legal îndeplinit.
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lâng Curtea de APEL TIMI ȘOARA.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care, instanța constant c, au fost depune prin registratur, motivele de recurs de ctre inculpat și vzând c nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constat încheiat cercetarea judectoreasc și acord cuvântul în fond.
Procurorul pune concluzii de admitere a recursului, care este fondat, casarea deciziei penale și condamnarea inculpatului, hotrârea primei instanțe este legal și temeinic, din probele administrate în cauz rezult c, inculpatul a sustras în dou rânduri, dou autoturisme și le-a condus pe drumurile publice, deși acestea nu erau înmatriculate.
În rejudecare, au fost verificate toate probele administrate și rezult din nou, c inculpatul este vinovat de svârșirea celor dou infracțiuni, inculpatul nu a mai restituit autoturismul prții vtmate, acesta l-a vândut în B, inculpatul este recidivist, s se constate c prima instanț l-a gsit vinovat pe inculpat, iar instanța de apel l-a achitat, în baza art.10 lit.d C.P.P. a se aprecia c pentru infracțiunea de furt s-a dispus schimbarea încadrrii juridice, aceast schimbare fiind pe lâng dispozițiile prevzute de lege, nu este abuz de încredere, inculpatul a avut intenția de a-și însuși autoturismele și apoi de a le vinde.
Instanța a pus în discuție prescripția și a dispus încetarea procesului penal. Solicit a se reține ca practic judiciar DP nr. 821/07.09.2005, schimbarea de încadrare juridic nefiind justificat din punct de vedere juridic, inculpatul este recidivist și a fost condamnat pentru același gen de infracțiuni, respectiv infracțiunea de furt calificat, soluția dispus este nelegal și netemeinic, a se reține infracțiunea de furt calificat și conducerea autoturismelor neînmatriculate, cu aplicarea art.37 lit.b
Cod PenalAprtorul ales al inculpatului, solicit respingerea recursului formulat de parchet, menținerea deciziei penale ca fiind legal și temeinic, organele de urmrire penal și cercetare judectoreasc au tins s rețin o stare de fapt necorespunztoare adevrului, inculpatul desfșura o activitate de dealer, care nu este înțeleas. Din probele administrate, respectiv declarațiile martorilor și, rezult faptul c autoturismele au fost date inculpatului pentru probe, ins partea vtmat a vrut s se rzbune pe inculpat.
Cu privire la schimbarea de încadrare juridic, aceasta a fost corect dispus, inculpatul nu a avut intenția de a fura, lipsește latura subiectiv, se înltur rspunderea penal și solicit achitarea inculpatului, în baza art.10 lit.d
C.P.P.Procurorul, arat c sumele încasate pe cele dou autoturisme nu au fost date prții vtmate, solicit a se reține intenția clar și direct pentru însușirea celor dou autoturisme și respingerea recursului formulat de inculpat, ca nefondat.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de faț, constat urmtoarele:
Prin sentința penal nr. 270/31.05.2007, pronunțat de Judectoria Reșița în dosar nr-, în baza art. 208 al. 1, cu aplicarea art. 41 al. 2, art. 37 lit. b, art. 74 lit. b, art. 76 lit. c Cod penal, prin schimbarea încadrrii juridice din art. 208 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 1 (un) an închisoare; în baza art. 35 al. 1 din Decretul nr. 328/1966, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal, art. 13 Cod penal, prin schimbarea încadrrii juridice din art. 35 al. 1 din Decretul nr. 328/1966, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare; în baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b cod penal i-a fost aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare; în baza art. 71 Cod penal i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a, c Cod penal; în baza art. 88 Cod penal, a fost dedus, din pedeapsa de 1 an închisoare aplicat inculpatului, durata reținerii și arestrii preventive din 13 decembrie 1999 pân la 19 decembrie 1999; s-a constatat c prejudiciul cauzat prților vtmate și a fost recuperat.
Pentru a hotrî astfel, prima instanț a reținut urmtoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lâng Judectoria Reșița din 02.03.2001din Dosar nr. 1890/P/2000, a fost trimis în judecat la data de 19.04.2001 inculpatul, pentru svârșirea infracțiunilor prev. de art. 208 al. 1, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 35 al. 1 din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 41 alin. 2, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a cod penal, întrucât în perioada 22.11.1999 - 5 decembrie 1999, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a sustras dou autoturisme marca Mercedes, cu scopul de și le însuși pe nedrept, și le-a condus pe drumurile publice, deși erau neînmatriculate în circulație.
Prin sentința penal nr. 836/29 noiembrie 2001, pronunțat de Judectoria Reșița în dosarul nr. 2590/2001, inculpatul a fost condamnat: în baza art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. e Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal - prin schimbarea încadrrii juridice din fapta prev. și ped. de art. 208 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal la 4 ani închisoare; în baza art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. e Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal - prin schimbarea încadrrii juridice din fapta prev. și ped. de art. 208 al. 1 Cod penal la 4 ani închisoare; în baza art. 35 al. 1 din Decretul 328/1966, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal - prin schimbarea - prin schimbarea încadrrii juridice a faptei din infracțiunea prev. și ped. de art. 35 al. 1 din Decretul 328/1966, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal la 6 luni închisoare; în baza în baza art. 35 al. 1 din Decretul 328/1966, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal - prin schimbarea - prin schimbarea încadrrii juridice a faptei din infracțiunea prev. și ped. de art. 35 al. 1 din Decretul 328/1966, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal la 6 luni închisoare; în baza art. 33 lit. a, art. 34 al. 1 lit. b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul s execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare.
Împotriva acestei sentințe inculpatul a declarat apel, iar prin decizia penal nr. 175/22.04.2002, pronunțat de Tribunalul C-S în Dosar nr. 1584/P/2002, s-a respins ca nefondat apelul formulat de inculpat.
Împotriva celor dou hotrâri menționate inculpatul a declarat recurs, iar prin decizia penal nr. 329/R/16.03.2006, pronunțat în Dosar nr. 516/P/2006, Curtea de APEL TIMI ȘOARAa admis recursul, a casat ambele hotrâri și a trimis cauza spre rejudecare la Judectoria Reșița, întrucât procedura de citare cu inculpatul nu a fost complet, nici la adresa din, jud. C-S, unde nu s-a indicat numrul de cas, nici în Reșița unde s-a greșit denumirea strzii, și nici prima afișare la primrie, în raza creia au fost comise faptele.
La rejudecarea cauzei, instanța a reținut în fapt c în data de 22.11.1999, inculpatul a apelat la o cunoștinț a sa, pe nume G, s-l însoțeasc în localitatea Sadova Veche, comuna S T, în vederea achiziționrii autoturismului marca "Mercedes Diesel" proprietatea prții vtmate; acesta a fost de acord și s-a deplasat cu inculpatul la locuința prții vtmate, unde - dup ce au studiat autoturismul - inculpatul a solicitat s-i permit s conduc autoturismul o porțiune de drum, pentru a-l testa; inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca "Mercedes Diesel", însoțit de copii prții vtmate și a condus îndreptându-se spre C; ajungând la un din apropiere, inculpatul a lsat copiii la, iar el a condus mai departe, însușindu-și fr drept autoturismul prții vtmate; a doua zi, a condus autoturismul neînmatriculat în circulație pân la B, unde l-a vândut în schimbul sumei de 800 dolari.
Prima instanț a mai reținut c în data de 5.12.1999 inculpatul a solicitat prietenului su, s-l însoțeasc la o adres din municipiul Reșița pentru a verifica un autoturism "Mercedes"în vederea achiziționrii; cei doi s-au deplasat la domiciliul prții vtmate, unde inculpatul - sub pretextul c verific motorul - s-a urcat la volanul autoturismului, a fcut câteva manevre în parcare, dup care a rulat pe drum public; partea vtmat și prietenul su, l-au așteptat circa o or, îns inculpatul nu s-a mai întors; inculpatul a condus autoturismul marca "Mercedes" neînmatriculat în circulație, pân în B, unde l-a vândut martorului în schimbul sumei de 1.200 dolari SUA.
S-a reținut c fapta inculpatului care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la data de 22.11.1999 și la data de 5.12.1999 a sustras dou autoturisme marca Mercedes cu scopul de a și le însuși pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 208 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal; faptul c inculpatul a svârșit fapta în baza aceleiași rezoluții infracționale rezult din modul de comitere al actelor de executare, unitatea obiectului infracțiunii, folosirea de ctre inculpat a acelorași procedee în svârșirea acțiunilor componente ale activitții infracționale și perioada scurt de timp între svârșirea actelor de executare; fapta aceluiași inculpat care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la data de 22.11.1999 și la data de 5.12.1999 a condus pe drumurile publice un autoturism neînmatriculat în circulație, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice ale unui autovehicul neînmatriculat, prev. de art. 35 al. 1 din Decretul 328/1966, svârșit în form continuat; întrucât faptele au fost svârșite de inculpat înainte de a interveni reabilitarea de drept, pentru condamnarea anterioar (inculpatul a fost arestat la data de 27.06.1996 și liberat la 26.11.1996 cu rest de pedeaps, iar noua infracțiune a fost svârșit la data de 22.11.1999), care constituie primul termen al recidivei, instanța a admis cererea de schimbare a încadrrii juridice și a reținut starea de recidiv postexecutorie.
La individualizarea pedepselor aplicate instanța a ținut cont de criteriile prevzute de art. 72 Cod penal.
Împotriva hotrârii judectoriei a declarat apel, în termen legal, inculpatul, criticând hotrârea ca fiind netemeinic și nelegal; s-a solicitat modificarea sentinței în sensul achitrii inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a, art. 10 lit. d Cod procedur penal, întrucât lipsește intenția, care nu a fost de a-și însuși bunurile respective; raportat la declarația prții vtmate, aplicarea prev. art. art. 10 lit. h Cod procedur penal, iar pentru infracțiunea prev. de art. 35 al. 1 din 328/1966, se solicit aplicarea unei amenzi.
Prin DP nr. nr.203/19.12.2007 a Tribunalului C-S pronunțat în dosar nr-, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedur penal, s-a admis apelul declarat de apelantul inculpat, împotriva sentinței penale nr. 270/31.05.2007, pronunțat de Judectoria Reșița în dosar nr-, care a fost desființat parțial în latur penal, și în consecinț:
În baza art. 334 Cod procedur penal, s-a schimbat încadrarea juridic din infracțiunea prev. de art. 208 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 213 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedur penal, art. 10 lit. g Cod procedur penal, s-a încetat procesul penal pornit faț de inculpatul (fiul lui și, nscut la 18 februarie 1960 în loc., județul C-S, cetțean român, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfcut, 2 copii minori, domiciliat în Reșița, Pomostului,. f7,. 1,. 2) pentru infracțiunea prev. de art. 213 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal, art. 13 Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedur penal, art. 10 lit. g Cod procedur penal, s-a încetat procesul penal pornit faț de inculpatul, pentru infracțiunea prev. de art. 35 al. 1 din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal, art. 13 Cod penal și s-a înlturat aplicarea art. 71, art. 64 lit. a-c Cod penal.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, verificând sentința primei instanțe în raport de apelul declarat în cauz, pe baza actelor și lucrrilor de la dosar, sub toate aspectele temeiniciei și legalitții, conform art. 371, art. 378 Cod procedur penal, a apreciat c apelul este admisibil, pentru urmtoarele motive:
Prima instanț, pe baza probelor aflate la dosar a stabilit starea de fapt, cu precizarea c din probele aflate la dosar rezult c, deși inculpatul a plecat cu autoturismul prții vtmate, de la domiciliul acestuia, în împrejurrile reținute de prima instanț, împreun cu partea vtmat a rmas martorul G, iar la domiciliul prții vtmate a rmas, o perioad de timp - (inclusiv la data de 17 decembrie 1999) autoturismul inculpatului marca Ford.
Așa fiind, s-a constatat c în raport de starea de fapt mai sus artat, reținut pe baza ansamblului probelor aflate la dosar, prima instanț a fcut o încadrare juridic eronat a faptei inculpatului, de a-și însuși pe nedrept cele dou autoturisme, în disp. art. 208 al. 1 Cod penal, art. 41 al. 2 Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal.
Tribunalul a apreciat c fapta inculpatului, cu privire la însușirea celor dou autoturisme, în condițiile și împrejurrile mai sus descrise nu constituie infracțiunea de furt în form continuat, ci întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz de încredere prev. de art. 213 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal.
La stabilirea corect a încadrrii juridice în disp. art. 213 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, tribunalul a avut în vedere faptul c inculpatul a abuzat de încrederea prților vtmate și, care i-au încredințat inculpatului, temporar, autoturismele pentru a fi probate, iar ulterior inculpatul și le-a însușit pe nedrept și nu a mai restituit nici autoturismele și nici prețul la care au convenit s fac vânzarea.
Nu s-a putut reține în sarcina inculpatului infracțiunea de furt, întrucât nu s-a putut stabili c inculpatul a luat, respectiv sustras cele dou autoturisme din posesia prților vtmate fr consimțmântul acestora, pentru a se realiza latura obiectiv a infracțiunii de furt, ci dimpotriv, în cauz s-a dovedit neîndoielnic c în momentul însușirii, respectiv dispunerii pe nedrept de cele dou autoturisme, acestea fuseser deja încredințate de ctre prțile vtmate, inculpatului, astfel c s-au aflat în detenția acestuia, fiind fr relevanț titlul în baza cruia s-au aflat bunurile la inculpat.
Potrivit art. 213 Cod penal, abuzul de încredere const în însușirea unui bun al altuia, deținut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept.
Ori, ceea ce deosebește infracțiunea de abuz de încredere de celelalte infracțiuni contra patrimoniului, este tocmai faptul c în cazul acestei infracțiuni, autorul abuzeaz de încrederea victimei.
Având în vedere motivele artate, tribunalul a dispus schimbarea încadrrii juridice din infracțiunea prev. de art. 208 al. 1, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal în infracțiunea de abuz de încredere în form continuat, prev. de art. 213 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal.
Nu a putut fi primit aprarea inculpatului în sensul achitrii în baza art. 10 lit. d Cod procedur penal, în condițiile în care s-a dovedit c sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz de încredere, svârșit cu intenție de ctre inculpat.
Totodat, s-a constatat c pentru aceast fapt (art. 213 Cod penal) în form continuat, svârșit la 22.11.1999 și 5.12.1999, a intervenit prescripția special a rspunderii penale prev. de art. 124 Cod penal, întrucât termenul de prescripție de 5 ani, prev. de art. 122 lit. d Cod penal a fost depșit cu înc
Potrivit art. 124 Cod penal, prescripția înltur rspunderea penal, oricâte întreruperi ar interveni dac termenul de prescripție prev. de art. 122 este depșit cu înc J; potrivit art. 122 al. 1 lit. d Cod penal, termenul de prescripție de 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea svârșit, pedeapsa închisorii mai mare de 1 an dar care nu depșește 5 ani; de menționat c infracțiunea prev. de art. 213 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, în condițiile art. 13 Cod penal, este pedepsit cu închisoare de la 3 luni la 4 ani sau amend.
De asemenea, s-a constatat c și în ceea ce privește fapta prev. de art. 35 al. 1 din Decretul nr. 328/1966, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal (aplicarea legii mai favorabile art. 13 Cod penal), sunt incidente aceste dispoziții legale menționate, referitoare la prescripția special a rspunderii penale, astfel c și pentru aceast fapt opereaz prescripția special a rspunderii penale.
Faț de aceste considerente, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedur penal, tribunalul a admis apelul declarat de apelantul inculpat, împotriva sentinței primei instanțe, pe care a desființat-o parțial în latur penal, și în baza art. 334 Cod procedur penal, a schimbat încadrarea juridic din infracțiunea prev. de art. 208 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 213 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedur penal, art. 10 lit. g Cod procedur penal, a dispus încetarea procesului penal pornit faț de inculpatul, pentru infracțiunea prev. de art. 213 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal, art. 13 Cod penal.
Totodat, în baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedur penal, art. 10 lit. g Cod procedur penal, s-a dispus încetarea procesului penal pornit faț de inculpatul, pentru infracțiunea prev. de art. 35 al. 1 din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal, art. 13 Cod penal; se va înltura aplicarea art. 71, art. 64 lit. a-c Cod penal.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedur penal, cheltuielile judiciare avansate de stat au rmas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs Parchetul de pe lâng Tribunalul C-S și inculpatul.
Parchetul în motivarea recursului a artat c faptele svârșite de ctre inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt, iar nu de abuz de încredere, deoarece acesta convertit caracterul folosirii autoturismelor într-o stpânire în nume propriu, prin efectuarea de acte de dispoziție, întrunind caracteristicile unei luri a bunului mobil, din posesia sau detenția altuia în scopul însușirii pe nedrept.
S-a mai criticat hotrârea penal recurat sub aspectul faptului c în speța de faț nu a existat un titlu în baza cruia fptuitorul a deținut bunuri, iar consimțmântul prții vtmate pentru folosirea autoturismelor a fost condiționat, fapt care conduce la ideea infracțiunii de furt și nu cea de abuz de încredere.
S-a mai artat c în cazul de faț nu exist acel mutuus consensus, deoarece nu a luat naștere raportul juridic patrimonial, prin care inculpatul s devin detentor precar al bunurilor din moment ce acesta acționat cu intenția de a-și apropia aceste bunuri, nu de a le folosi un anumit interval de timp.
În concluzie s-a solicitat casarea deciziei recurate și pronunțarea unei soluții de condamnare pentru infracțiunea de furt calificat.
Inculpatul, în motivarea recursului, a susținut achitarea sa în temeiul art.10 lit.d C.P.P. susținând c lipsește latura subiectiv a infracțiunii.
Examinând decizia penal recurat, prin prima motivelor de recurs invocate, instanța constat c recursurile formulate de Parchetul de pe lâng Tribunalul C S și inculpatul, sunt nefondate, hotrârea Tribunalului CSf iind temeinic și legal.
Instanța de apel a stabilit în mod corect starea de fapt dedus judecții pe baza probelor administrate în cauz și a schimbat în mod just încadrarea juridic a faptelor, din infracțiunea de furt, în forma prevzut de art.208 alin.1 Cod Penal, cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.37 lit.b Cod Penal, în infracțiunea prevzut de art.213 alin.1 Cod Penal, cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.37 lit.b Cod Penal, deoarece inculpatul a abuzat de încrederea prților vtmate și, care i-au încredințat inculpatului autoturismele pentru a fi probate, bunuri mobile pe care inculpatul le-a însușit pe nedrept, nemaiîntorcându-se la domiciliul prților vtmate, nu a restituit autoturismele și nici prețul acestora, care au fost valorificate în scurt timp dup însușirea lor.
Principalul argument care susține existența infracțiunii de abuz de încredere este aceea c inculpatul nu a luat autoturismele din posesia prților vtmate fr consimțmântul acestora, ci dimpotriv acestea i-au încredințat autoturismele în vederea testrii lor, iar momentul dispunerii pe nedrepte autoturismelor s-a produs dup momentul încredințrii mașinilor de ctre prțile vtmate inculpatului, astfel c în mod corect s-a stabilit c în speț nu poate fi vorba de infracțiunea de furt, așa cum s-a reținut de ctre prima instanț.
În aceste condiții criticile formulate de parchet, cu privire la schimbarea încadrrii juridice a faptei, sunt neîntemeiate, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz de încredere în forma prevzut de art.213 Cod Penal, în form continuat, prevzut de art.41 alin.2
Cod PenalCriticile formulate de ctre inculpat cu privire la lipsa intenției, așa cum a susținut și în motivele de recurs, sunt nefondate deoarece din probele dosarului rezult fr echivoc c infracțiunea de abuz de încredere a fost svârșit de ctre inculpat cu intenție direct, acesta prevzând și urmrind scopul propus, adic însușirea pe nedrept a celor dou autoturisme, dup ce în prealabil a obținut consimțmântul prților vtmate, pentru folosința acestora.
Vzând aceast schimbare de încadrare juridic, instanța de apel în mod corect a constatat prescripția special a rspunderii penale, conform art.124 Cod Penal, atât în ceea ce privește infracțiunea de abuz de încredere, prev.de art.213 alin.1 Cod Penal, cât și infracțiunea prevzut de art.35 alin.1 din 328/1966, ambele cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.37 lit.b Cod Penal, ultima cu aplicarea art.13 Cod Penal, astfel c soluția de încetare procesului penal, în temeiul art.10 lit.g C.P.P. apare ca o soluție temeinic și legal.
Pentru toate aceste considerente, instanța urmeaz s resping ca nefondate recursurile formulate de Parchetul de pe lâng Tribunalul C-S și inculpatul.
Vzând și dispozițiile art.192 alin.2,3 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondate recursurile formulate de Parchetul de pe lâng Tribunalul C-S și inculpatul împotriva deciziei penale nr.203/19.12.2007 a Tribunalului C-S pronunțat în dosar nr-.
În baza art.192 al.2 C.P.P. oblig pe inculpat la 50 lei cheltuieli judiciare faț de stat.
În baza art.192 al.3 p Cod Penal celelalte cheltuieli judiciare rmân în sarcina statului
DEFINITIVA.
Pronunțat în ședinț public azi 26 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECTOR JUDECTOR
- - G - - -
GREFIER
- -
RED: GB/05.06.2008
Dact: 2 exempl/ 30 Mai 2008
Prim instanț: Judectoria Reșița
Jud:
Apel: Tribunalul C
Jud:
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea
