Furtul (art.208 cod penal). Decizia 67/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 67/
Ședința publică din data de 31 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Diaconu judecător
JUDECĂTOR 2: Minodora Elena Rusu
JUDECĂTOR 3: Teodora G--
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin:
Procuror:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul, (fiul lui G și, născut la data de 11 decembrie 1983), în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva deciziei pen ale nr.161/A din 03.10.2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr. 5283/2007, emisă de Baroul A, intimații de Consum, prin administrator G, lipsă fiind celelalte intimate părți vătămate.
Procedura legal îndeplinită.
În baza dispozițiilor art. 304 alin.1 Cod procedură penală, se procedează la înregistrarea cu mijloace tehnice audio.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea, în baza dispozițiilor art. 172 alin.7 Cod procedură penală, permite apărătorului, desemnat din oficiu pentru recurent, să ia legătura cu acesta, deoarece se află în stare de arest.
Inculpatul personal, arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Apărătorul desemnat din oficiu și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat pentru recurentul inculpat având cuvântul solicită admiterea recursului, casarea deciziei pen ale nr.161/A din 03.10.2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond reducerea pedepsei, apreciază că pedeapsa aplicată este mult prea mare având în vedere că inculpatul nu are anrecedente penale, a recunoscut faptele pe care le-a săvârșit, o parte din prejudiciu a fost acoperit.
Reprezentantul Cooperativei de Consum, G solicită respingerea recursului, precizând că nu s-a acoperit nici un prejudiciu și reactualizarea acestuia la zi.
Intimatul având cuvântul solicită respingerea recursului, menținerea deciziei pen ale nr.161/A din 03.10.2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr- ca fiind legală și temeinică.
Intimatul arată că renunță la pretenții.
Reprezentantul parchetului având cuvântul pune concluzii de admiterea în partea a recursului, având în vedere că inculpatului i s-a aplicat pedeapsa accesorie prev. de art.71 rap. la art.64 lit.c Cod penal, casarea deciziei pen ale nr.161/A din 03.10.2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, potrivit disp. art.385/9 pct.14 Cod procedură penală, înlăturarea aplicării disp. art.64 lit. din codul penal, iar cu privire la motivele incovate de apărătorul recurentului apreciază că acesta este nefundat, având în vedere că atât instanța de fond, cât și instanța de apel au individualizat corect pedeapsa.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al recursului.
CURTEA
Asupra recursului penal de față, deliberând constată următoarele:
Prin sentința penală nr.333 din 02.07.2007, pronunțată de Judecătoria Horezu în dosarul nr-,in baza art. 334 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în dosarul nr. 443/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, din cinci infracțiuni consumate de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit.g, i Cod penal și o infracțiune de tentativă de furt calificat prev. de art.20 rap. la art. 208 alin. 1 comb. cu art.
209 alin. 1 lit.g, Cod penal, la care se adaugă două infracțiuni consumate de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit.g, Cod penal și o infracțiune de tentativă de furt calificat prev. de art.20 rap. la art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 1 lit.g, Cod penal, într-o singură infracțiune de furt calificat, în formă continuată, prev. de art. 208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. g, i Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
S-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, din trei infracțiuni de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, într-o singură infracțiune de violare de domiciliu, în formă continuată, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
S-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, din două infracțiuni de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 și art. 217 alin.1 și 4 Cod penal, într-o singură infracțiune de distrugere, în formă continuată, prev. de art.217 alin. 1 și 4 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 208 alin.1 Cod penal rap la art. 209 lit.g, Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat în formă continuată.
În baza art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplic.art.41 alin. 2 Cod penal, același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de violare de domiciliu în formă continuată.
În baza art.217 al.1 și 4 Cod penal cu aplic.art.41 al.2 Cod penal, același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de distrugere în formă continuată.
În baza art. 33 lit. a Cod penal și art.34 lit. Cod penal s-au contopit pedepsele și aplicat spre executare pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare
S-au aplicat dispozițiile art. 57, 71 Cod penal și s-au interzis, pe durata pedepsei, drepturile prev. de art. 64 lit. a,b, Cod penal.
In baza art.350 al.1 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
In baza art.88 Cod penal și art.343 al.2 Cod procedură penală s-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii si arestării preventive, respectiv de la 10 octombrie 2006, ora 20,00, la zi.
In baza art. 14 Cod procedură penală rap.la art. 998 Cod civil, inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile, astfel: către partea civilă, domiciliată în com., sat, jud. - 160 lei; către partea civilă, domiciliat în aceeași localitate - echivalentul a 5 euro (c/val. ceasului bărbătesc, nerecuperat); către partea civilă, domiciliat în aceeași localitate - 5520 lei; către partea civilă, domiciliat în Or. H, sat, jud. V, - 2094,10 lei; către partea civilă, domiciliată în aceeași localitate - 300 lei; către partea civilă (prin moștenitor ),
domiciliat în Mun. A,-, jud. A - 15 lei; către partea civilă Coop. Consum - prin administrator G din com., jud. V - 880 lei; către partea civilă - 1000 lei.; către partea civilă, domiciliat în, sat, jud. - 100 lei.
S-au respins cererea părții civile pentru ceasul cu două capace, precum și cererea părții civile -, domiciliată în,sat, jud. V privind butelia, produsele cosmetice, carnea de porc, ca nedovedite.
S-a luat act că părțile vătămate, domiciliată în or. H, sat., jud. V, domiciliată în or. H, sat., jud. V, domiciliată în com., sat., jud. V, nu s-au constituit părți civile în cauză.
S-a constatat recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune față de părțile vătămate (prin moștenitor ), domiciliat în Mun. B,-, jud. B, domiciliat în com., jud. V și de Consum pentru Magazinul din
În baza art. 118 lit. Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 90 lei și a contravalorii unei sticle cu vin bisericesc, sustrase de la, jud. V.
În baza art. 191 alin.1. Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 1100 lei, din care suma de 400 lei, reprezentând onorariile avocaților din oficiu, neachitate, care se vor plăti anticipat, din fondurile Ministerului Justiției, către
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că inculpatul în perioada septembrie 2004-iunie 2005, comis un număr de 8 infracțiuni de furt din locuințele unor persoane fizice, magazine de unde sustrăgea diferite bunuri mobile, alimente, articole de îmbrăcăminte, aparatură electronică, etc.
Prin faptele comise acesta a cauzat un prejudiciu de circa 4000 lei.
Împotriva sentinței penale mai sus arătate, în termen legal a formulat apel inculpatul.
Apelantul-inculpat a criticat sentința sub aspectul soluționării laturii penale, respectiv al individualizării pedepsei.
S-a susținut că pedeapsa aplicată este aspră având în vedere persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, nu a avut un mediu familial care să-i asigure un minim de educație, iar în prezent este singurul întreținător al familiei.
S-a cerut să se aibă în vedere și vârsta pe care a avut-o la data comiterii infracțiunilor, apropiată de cea a minoratului, poziția sinceră avută pe parcursul procesului și încercarea de a acoperi o parte din prejudiciu, solicitând reducerea pedepsei.
Prin decizia penală nr.161/A din 3 octombrie 2007, Tribunalului Vâlcea s-a respins apelul declarat de inculpat, s-a dedus în continuare detenția preventivă și s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În considerentele acestei decizii s-a arătat că la individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, în principal persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut comiterea infracțiunilor și le-a regretat.
La stabilirea pedepsei s-a avut în vedere și pericolul social concret al faptei dat de împrejurările în care a comis furturile pe timp de noapte, prin efracție.
Drept urmare, tribunalul a conchis că în mod corect prima instanță a aplicat inculpatului o pedeapsă orientată spre minimul special având în vedere toate considerentele de atenuare și agravare a pedepsei.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul, invocând greșita individualizare a pedepsei aplicate care, în opinia sa este prea severă, solicitând reținerea circumstanțelor atenuante cu consecința reducerii sancțiunii aplicate sub minimul special prevăzut de legiuitor.
Curtea constată că recursul inculpatului este fondat, în limitele ce vor fi expuse.
Recursul este fondat numai pentru un motiv legat de modalitatea de individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, pe care instanța de recurs urmează să-l analizeze în cadrul cazului de nelegalitate prevăzut de art.385/9 pct.14 din Codul d e procedură penală.
În prezenta cauză, instanța de fond i-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute în art.64 din Codul d e procedură penală.
Art.71 din Codul penal, în conținutul ce i s-a dat prin art.I pct.22 din Legea nr.278/2006, prevede mai întâi la alineatul 1 că " pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art.64", iar în continuare, în cadrul alineatului 2, aduce precizarea potrivit căreia " condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art.64 lit.a) - c) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării
pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei".
În fine, în cuprinsul alineatului 3 din același articol s-a reglementat că " interzicerea drepturilor prevăzute în art.64 lit.d) și e) se aplică ținându-se seama de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de împrejurările cauzei, de persoana infractorului și de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă.
Pe de altă parte, prin decizia nr.LXXIV(74) admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că: " Dispozițiile art.71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza I - din Codul penal nu se va face automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin.3 din Codul penal.
Așadar, instanțele de fond, în mod greșit, a aplicat ca pedeapsă accesorie interzicerea dreptului prevăzut de art.64 lit.c având în vedere că inculpatul nu s-a folosit la săvârșirea infracțiunilor de furt de o anumită funcție sau profesie.
În ce privește critica formulată de inculpat în sensul că pedeapsa ce i-a fost aplicată este prea aspră este nefondată. Curtea notează faptul că operațiunea de individualizare judiciară a pedepsei reprezintă un mecanism pus de legiuitor la dispoziția exclusivă a instanțelor de judecată, prin care acestea adaptează sancțiunea penală faptei concrete comise de inculpat.
Instanța de recurs reține că inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea în formă continuată, la date diferite, a mai multor infracțiuni de furt calificat și tentativă la infracțiunea de furt calificat, fapte considerate de legiuitor ca având un grad de pericol social ridicat.
Astfel, la stabilirea pedepsei de 4 ani și 6 luni închisoare au fost avute în vedere atât datele referitoare la faptele comise ( gradul de pericol social concret, modalitatea și împrejurările comiterii, urmările cauzate), cât și aspecte privind persoana inculpatului, respectiv atitudinea de sinceritate manifestată în fața instanței, încercarea de a acoperi o parte din prejudiciu și vârsta acestuia.
Procedându-se în acest mod, rezultă că s-a dat eficiență criteriilor statornicite de prevederile art.72 din Codul penal, pedeapsa astfel individualizată fiind aptă să realizeze atât scopul prevenției generale, cât și al celei sociale.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală admițându-se recursul formulat de inculpatul, se vor casa în parte decizia și sentința recurată în sensul că se va înlătura aplicarea față de inculpat a dispozițiilor art.64 lit.c din Codul penal.
Totodată, se vor menține în rest dispozițiile hotărârilor atacate și se va deduce în continuare detenția, de la data de 03.10.2007 la 31.01.2008, onorariul apărătorului din oficiu urmând a fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
În fine, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de inculpatul, fiul lui G și, născut la 11 decembrie 1983 deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva deciziei penale nr.161/A din 3 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Casează în parte decizia atacată precum și sentința penală nr.333 din 2 iulie 2007, pronunțată de Judecătoria Horezu, în dosarul nr-, în sensul că înlătură interzicerea dreptului prevăzut la art. 64 lit c Cod penal.
Menține în rest dispozițiile hotărârilor.
Deduce în continuare detenția.
Onorariu avocat oficiu în sumă de 140 lei va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 31 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehn.
Jud.fond:.
Jud.apel: -
3 ex./ 13.02.2008.
Președinte:Dumitru DiaconuJudecători:Dumitru Diaconu, Minodora Elena Rusu, Teodora
