Furtul (art.208 cod penal). Decizia 713/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.713
Ședința publică din data de 08 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTOR 2: Ștefan Fieraru Ion Stelian
- - -
GREFIER - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 15 iunie 1986, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, județul P, împotriva deciziei penale nr.177 din 16 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești împotriva sentinței penale nr.859/23 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, pe care a desființat-o în parte, în latură penală și pronunțând o nouă hotărâre a înlăturat aplicarea disp.art.74 lit.c și art.76 lit.c Cod penal, reținute în favoarea inculpatului pentru infracțiunea de furt calificat prev.de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.75 lit.c Cod penal, pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare prin sentința apelată.
S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului de la 2 ani și 6 luni închisoare la 4 ani închisoare, menținându-se în rest dispozițiile sentinței.
În temeiul disp.art.381 alin.2 Cod procedură penală, rap.la art.383 alin.1 și art.350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art.381 alin.1 Cod procedură penală, s-a dedus prevenția cu începere de la 29 mai 2007, la zi.
S-a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 130 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova, conform delegației nr.4550/2008, fila 23 dosar, lipsă fiind intimatul - inculpat pentru care a răspuns avocat apărător desemnat din oficiu, conform delegației nr.4549/2008, fila 22 dosar, intimații - părți vătămate, G și intimatul Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, luând legătura cu inculpatul arestat arată că acesta nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat având cuvântul pentru recurentul - inculpat, solicită admiterea recursului și menținerea sentinței instanței de fond, având în vedere că a avut o atitudine sinceră pe parcursul pe parcursul procesului, a recunoscut comiterea faptelor, a fost infractor primar la data săvârșirii acestora iar pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată de instanța de apel este prea mare.
În final, a arătat că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța, ținând cont de faptul că acesta și-a retras apelul declarat împotriva sentinței instanței de fond.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul pune concluzii în sensul respingerii recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea hotărârilor atacate ca legale și temeinice, având în vedere modalitatea de comitere a infracțiunilor, săvârșirea faptei în formă continuată, alături de alte două persoane, pe timp de noapte și prin efracție, perseverența infracțională manifestată de acesta, cunoscut cu antecedente penale pentru fapte de furt calificat.
Inculpatul având ultimul cuvânt, arată că a comis faptele împreună cu alte două persoane (un major și un minor), însă pedeapsa de 4 ani închisoare este prea mare, solicitând admiterea recursului și redozarea pedepsei.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Verificând lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.859/23.04.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, s-a dispus condamnarea inculpatului, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni inchisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 208 al.1-209 al.1 lit.a,g,i cu aplic.art. 41 al.2 și art.75 lit. cu aplic.art.74 lit.c și art.76 lit.c, faptă din perioada aprilie - mai 2007.
S-a făcut aplic.art.71 și art.64 cu excepția dreptului de a alege pe durata executării pedepsei. In baza art.88 s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestării preventive de la 29.05.2007, la zi.
S-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Prin aceeasi sentință s-a dispus condamnarea inculpatului, la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.208 al.1-209 al.1 lit.a,g,i cu aplic.art. 41 al.2 și art.99 și urm. Cod Penal, faptă din perioada aprilie - mai 2007.
S-a făcut aplic.art.71 și art.64 cu excepția dreptului de a alege pe durata executării pedepsei după implinirea vârstei de 18 ani.
In baza art.81 rap. la art. 110 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de incercare de 3 ani stabilit conform art.110. In baza art.71 al.5 s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata termenului de incercare.
In baza art.359 s-a atras atentia inculpatului asupra disp. art.83 și 84 privind revocarea beneficiului suspendării condiționate in cazul săvârșirii unei noi infracțiuni in cursul termenului de incercare sau al neindeplinirii obligațiilor civile stabilite, până la expirarea termenului de incercare.
S-a luat act că părțile vătămate, nu s-au constituit părți civile in cauză. In baza art.14, 15, 346 c, rap. la art.998-999 civil, 1003 și 1000 al.3 au fost admise actiune civile ale părților civile, și au fost obligați inculpații către părțile civile și, in solidar ia inculpatul in solidar și cu părțile responsabile civilmente, la plata sumei de 20.000 Ron către partea civilă iar către partea civilă la plata sumei de 8594 RON, către părțile civile și inculpatul in solidar și cu partea responsabilă civilmente la plata către partea civilă la plata sumei de 3000 RON iar către partea civilă la plata sumei de 7000 RON, sume reprezentând despăgubiri civile, respectiv c/val prejudiciilor create și nerecuperate integral sau a bunurilor distruse.
In baza art.191 al.1,2,3 inculpatul C.P.P. a fost obligat la plata sumei de 450 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu iar pe inculpatul in solidar si cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 450 RON din care 100 RON onorariul apărătorului din oficiu ce a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, în perioada 21-25.04.2007, cei doi inculpați au pătruns prin efracție în locuința părții vătămate din P,- de unde au sustras țevile de cupru de la instalația termică, pe care ulterior le-au predat către un centru de colectare al materialelor SC. Serv SRL, întocmindu-se chitanța nr.3751/25.04.2007 pe numele învinuitului. Prejudiciul cauzat în valoare de 900 lei nu a fost recuperat. Fapta a fost probată cu proces-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile inculpaților din faza de urmărire penală, declarații de martori.
În noaptea de 27/28.04.2007 cei doi inculpați împreună cu numitul, prin efracție au pătruns în locuința părții vătămate din P, str.-, nr.28, de unde au sustras aparate electrice pe care ulterior le-au vândut unor persoane necunoscute pentru suma de 1800 lei. Prejudiciul nu a fost recuperat. Fapta a fost probată cu proces-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile de recunoaștere ale inculpaților.
S-a mai reținut că, în data de 28.05.2007 inculpații, împreună cu numitul, pe timp de zi, prin efracție, au pătruns în locuința părții vătămate din P,-, de unde au sustras mai multe piese metalice pe care ulterior le-au predat la Centrul de colectare al materialelor SC. Serv SRL. Bunurile au fost recuperate și predate părții vătămate. Fapta a fost dovedită cu proces-verbal de cercetare la fața locului, dovada de primire a bunurilor, declarații de martori, declarațiile de recunoaștere ale inculpaților.
În perioada 14-16.04.2007 inculpatul a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate din P, str.str.-, nr.3, de unde a sustras mai multe aparate electrice. O parte din bunurile sustrase au fost vândute martorului cumpărător prin intermediul martorului, iar o bormașină a fost vândută martorului
Fapta a fost dovedită cu proces-verbal de cercetare la fața locului, declarații de martori, recunoaștere după planșa foto. În cauză a fost întocmit un raport de constatare tehnico-științifică, înregistrat sub nr.-/14.06.2007 al Serviciului Criminalistic din a căror concluzii se reține că urmele papilare descoperite la fața locului au fost create de inculpatul.
În perioada 26-27.04.2007 inculpatul a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate din P,- bis, de unde a sustras țevile din cupru de la instalația termică, pe care ulterior le-a predat Centrului de colectare al materialelor SC. Serv SRL, sens în care s-a întocmit adeverința de primire și plată nr.3783/27.04.2007. Prejudiciul cauzat nu a fost recuperat.
Fapta a fost dovedită cu proces-verbal de cercetare la fața locului, declarații de martor cumpărător, recunoaștere după planșa foto, declarația de recunoaștere în faza de urmărire penală.
De asemenea, în perioada 13-27.05.2007 inculpatul, prin efracție a pătruns în magazia din imobilul aparținând părții vătămate G situat în P,-, de unde a sustras un compresor pe care l-a vândut martorului. Prejudiciul a fost recuperat în totalitate prin restituirea bunului sustras.
Fapta a fost dovedită cu proces-verbal de cercetare la fața locului, dovada de primire a bunului, declarațiile de recunoaștere.
În raport de această situație de fapt a reținut vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 al.1 - 209 al.1 lit.a,g,i cod penal cu aplic. art.41 al.2 și art.75 lit.c cod penal.
Totodată, a reținut vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art. 208 al.1 - 209 al.1 lit.a,g,i cod penal cu aplic. art.41 al.2 și art.99 și urm. cod penal.
În privința laturii civile a cauzei, instanța de fond a admis acțiunile civile formulate, întrucât sunt întrunite toate elementele necesare angajării răspunderii civile delictuale ale inculpaților, astfel se va lua act că parțile vătămate, domiciliat în P,-, jud. și G, domiciliat în P,-, jud. nu s-au constituit parți civile în cauză, iar în baza art. 14, 15, 346. pr. pen. rap. la art. 998-999, 1003 și 1000 al.2 civ. admite acțiunile civile ale părților civile, domiciliat în P,-,. 35 D,. 19, jud.P, domiciliată în P, str. -.-. nr.24, jud.P, domiciliat în P, str. -, nr.28, jud.P, domiciliat în -, jud. și astfel va obliga pe cei doi inculpați în solidar, iar pe inculpatul minor în solidar și cu partea responsabilă după cum urmează: către părțile civile, la plata sumei de 20.000 RON, către partea civilă la plata sumei de 8594 RON.; către părțile civile și obligă pe inculpatul în solidar și cu partea responsabilă la plata sumei de 3000 RON către partea civilă iar către partea civilă la plata sumei de 7000 RON, sume reprezentând despăgubiri civile, respectiv c/val. prejudiciilor create și nerecuperate integral sau a bunurilor distruse.
La stabilirea sumei de mai sus, instanța a avut în vedere gradul de participare al fiecărui inculpat la săvârșirea faptelor reținute în rechizitoriu, cererea de constituire de parte civilă formulată de partea vătămată și celelalte acte din dosarul de urmărire penală referitoare la prejudiciul creat, respectiv recuperarea bunurilor sustrase.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești și inculpatul.
Apelul parchetului vizează latura penală a procesului și se referă la greșita individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, în favoarea căruia prima instanță a reținut circumstanțe atenuante, deși nu trebuia să-i rețină, în condițiile în care acesta a comis infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social, în formă continuată, respectiv 4 acte materiale de sustragere de bunuri din locuințele a patru părți vătămate, cauzându-se un prejudiciu de o valoare însemnată, ce nu a fost recuperat decât în parte.
Totodată, inculpatul a comis fapta împreună cu inculpatul minor, situație ce constituie o circumstanță agravantă prev.de art.75 lit.c cod penal.
Reținerea instanței de fond că, inculpatul nu are antecedente penale, este greșită, deoarece din fișa de cazier judiciar reiese că i s-au aplicat de 14 ori soluții de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unor amenzi administrative pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat.
Parchetul a mai susținut că faptele au fost comise pe timp de noapte și prin efracție și în raport de toate motivele arătate, nu se justifică reținerea circumstanțelor atenuante, ci aplicarea unei pedepse mai mari cu executare în regim de detenție.
Un alt argument invocat de către parchet este acela că inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă de 3 ani închisoare, iar acesta este coautor la comiterea unor acte materiale, mai puține decât cele la care a participat, căruia instanța i-a dat o pedeapsă de numai 2 ani și 6 luni închisoare.
Totodată, prima instanță nu a reținut nici disp. art.80 cod penal în condițiile în care circumstanțele atenuante veneau în concurs cu cele agravante.
Solicită admiterea apelului, desființarea în parte a hotărârii și majorarea pedepsei aplicate inculpatului.
Inculpatul și-a retras apelul declarat în cadrul judecății cauzei în această fază procesuală.
Prin decizia penală nr.177 din 16 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, declarat împotriva sentinței penale nr.859/23 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
S-a desființat în parte, în latură penală sentința atacată, a înlăturat aplicarea disp.art.74 lit.c și art.76 lit.c Cod penal, reținute în favoarea inculpatului pentru infracțiunea de furt calificat prev.de art.208 alin.1 - art.209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.75 lit.c Cod penal, pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului de la 2 ani și 6 luni închisoare la 4 ani închisoare, menținând restul dispozițiilor sentinței.
În temeiul art.381 alin.2 Cod procedură penală rap.la art.383 alin.1 și art.350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului și în temeiul art.381 alin.1 Cod procedură penală, s-a dedus din pedeapsa aplicată prevenția cu începere de la 29 mai 2007 la zi.
S-a luat act de retragerea apelului inculpatului, declarat împotriva aceleiași sentințe.
Tribunalul Prahova și-a motivat hotărârea reținând că prin sentința apelată, Judecătoria Ploieștia dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu executarea în regim privativ de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 al.1 - 209 al.1 lit.a,g,i cod penal, cu aplic. art.41 al.2 și art.75 lit.c cod penal.
Din actele dosarului rezultă vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii dedusă judecății, întrucât în perioada aprilie - mai 2007, în baza aceleiași rezoluții infracționale, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, prin efracție, a sustras bunuri din patru locuințe.
Astfel, în perioada 21-25.04.2007, împreună cu minorul a pătruns în locuința părții vătămate, prin efracție, de unde a sustras mai multe bunuri pe care le-a vândut la un centru de colectare.
În acest caz, prejudiciul este evaluat la suma de 900 lei.
În noaptea de 27/28.04.2007, aceeași inculpați au pătruns în locuința părții vătămate, tot prin efracție, de unde au sustras aparate electrice în valoare de 1800 lei, pe care le-a vândut unor persoane străine.
În ziua de 28.05.2007, pe timp de zi, cei doi inculpați, împreună cu au pătruns în locuința părții vătămate, de unde a sustras piese metalice pe care le-au vândut la un centru de colectare, de unde au fost recuperate și restituite părții vătămate.
În perioada 13-27.05.2007, inculpatul a pătruns prin efracție în imobilul părții vătămate G din P, de unde a sustras un compresor pe care l-a vândut martorului, de la care a fost recuperat de către partea vătămată.
Inculpatul a recunoscut toate cele patru acte materiale de furt.
La săvârșirea primelor trei acte materiale, inculpatul a colaborat cu inculpatul minor, cunoscând starea de minoritate a acestuia, fiind aplicabilă circumstanța agravantă prev.de art.75 lit.c cod penal.
Furtul din locuințe prezintă un pericol social ridicat, având în vedere amploarea acestui fenomen infracțional.
Inculpatul a comis faptele la intervale scurte de timp, având același mod de operare și în aceleași condiții de timp.
- 8 -
Prin urmare, este dovedită perseverența infracțională a acestuia și dorința de a-și asigura existența prin mijloace ilicite, în sensul de a procura bunuri de o valoare însemnată într-o perioadă scurtă de timp.
Totodată, bunurile sustrase nu au fost recuperate integral și unele din ele au fost vândute cu sume modice.
Inculpatul a atras pe calea infracțională și pe minorul, care la rândul său, fiind instruit de către a comis singur și alte fapte de sustragere din locuințe, ceea ce dovedește că atragerea de către inculpatul major a acelui minor pe calea infracțională, este periculoasă.
În aceste condiții, prima instanță a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev.de art.74 lit.c cod penal, în sensul că acesta a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului, recunoscând comiterea faptelor.
Prin urmare a dat eficiență disp. art.76 lit.c cod penal și a coborât pedeapsa sub minimul special de 3 ani prevăzut de lege.
În principiu, instanța poate reține aceste circumstanțe atenuante în cazul în care, inculpatul manifestă o poziție sinceră constantă, însă, reținerea acestora trebuie raportată la ansamblul împrejurărilor în care faptele au fost comise, cu luarea în considerare atât a modalității în care acestea au fost comise, a mijloacelor folosite de către inculpat, al scopului urmărit, al prejudiciului cauzat prin faptele respective.
Ca atare, se pot reține asemenea circumstanțe în cazul în care inculpatul a comis o singură faptă de furt, ce prezintă un pericol social redus, din care nu iese în evidență perseverența sa infracțională și prin care, se dovedește că inculpatul a comis o greșeală și că, se poate îndrepta inclusiv prin aplicarea unei pedepse mai mici.
Aceste argumente nu pot fi reținute în cazul inculpatului, întrucât acesta a comis mai multe acte materiale de furt din locuințe, pe timp de noapte, prin efracție, împreună cu un inculpat minor.
Într-adevăr cu privire la recunoașterea faptelor, instanța poate să dea eficiență, în sensul aplicării unei pedepse mai mici, însă în nici un caz sub minimul special prevăzut de lege.
În cazul de față, prima instanță a reținut în mod greșit circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, coborându-i pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, întrucât trebuia să aplice o pedeapsă peste acest minim, cu respectarea dispozițiilor art.72 cod penal, ținând seama de toate aspectele mai sus-menționate, prin care să sancționeze cu severitate faptele comise de către inculpat.
Un argument în plus, pentru aplicarea unei sancțiuni mai severe este și acela că, inculpatul a mai fost sancționat de 14 ori de către parchet cu sancțiunea amenzii administrative și pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, ca urmare a scoaterii acestuia de sub urmărire penală, pe motiv că, faptele nu prezintă pericolul social pentru a fi considerate infracțiuni.
Cu toate acestea, dându-se dovadă de clemență, în că inculpatul se poate îndrepta și că nu va mai comite alte fapte penale, după aplicarea acestor sancțiuni a continuat să comită fapte de furt calificat cu un pericol social mai ridicat.
Acest lucru dovedește că, aplicarea acestor sancțiuni a constituit o încurajare în comiterea de noi fapte penale și nicidecum un avertisment.
Ca atare, față de inculpat trebuie aplicată o sancțiune cu pedeapsa într-un cuantum mai mare pentru atingerea scopului acesteia.
În consecință, apelul parchetului a fost admis în temeiul art.379 pct.2 lit.a cod pr.penală, a fost desființată în parte sentința atacată numai în ceea ce privește greșita individualizare a pedepsei și s-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului prin înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea sa de la 2 ani și 6 luni, la 4 ani închisoare.
Tribunalul, a apreciat că, cuantumul acestei pedepse este de natură a satisface dispozițiile art.72 cod penal, urmând ca pedeapsa să fie executată în regim privativ de libertate.
Celelalte dispoziții ale hotărârii nu au fost criticate de către parchet, situație în care nu fac obiectul examinării tribunalului și au fost menținute ca legale.
Potrivit art.369 pr. tribunalul a luat act că inculpatul și-a retras apelul.
În temeiul art.381 al.2, art.383 al.1 și art.350 pr. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și s-a dedus prevenția începând de la 29.05.2007, la zi, potrivit art.381 al.1 cod pr.penală.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat, potrivit art.192 alin.2 cod pr.penală.
Împotriva deciziei penale nr.859 din 23 aprilie 2008 declarat recurs inculpatul, susținând că instanța de apel la aplicarea pedepsei nu a ținut seama că a fost sincer pe parcursul procesului penal, este infractor primar, iar pedeapsa de 4 ani închisoare la care a fost condamnat este prea mare.
Se solicită admiterea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală, că lasă la aprecierea instanței soluționarea cauzei ținând seama de faptul că și-a retras apelul.
Curtea, verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, în raport de motivele de recurs invocate, constată că recursul este nefondat, așa cum se va arăta în continuare.
Criticile formulate sunt neîntemeiate.
Încadrarea juridică dată faptei comise este legală. Din probele administrate rezultă vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa.
Se constată că s-a făcut o corectă interpretare și aplicare a disp.art.72 Cod penal, privind individualizarea pedepsei,m ținându-se seama de împrejurările concrete în care s-a comis fapta, pericolul social ridicat a acesteia, persoana inculpatului.
Concluzionând, hotărârea atacată este temeinică și legală, fapt pentru care în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea, urmează să respingă recursul ca nefondat.
În temeiul art.88 Cod penal, va deduce din pedeapsa aplicată durata arestării preventive, de la 29 mai 2007 la zi.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 15 iunie 1986, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr.177 din 16 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurentul la plata sumei de 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției către Baroul Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08 septembrie 2008.
Președinte Judecători
Grefier
Red.ȘF
Tehnored.EV
4 ex./15.09.2008
dos.f- Judecătoria Ploiești
dos.a- Tribunalul Prahova
,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Vasile MărăcineanuJudecători:Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Ion Stelian
