Furtul (art.208 cod penal). Decizia 75/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.75/MP
Ședința publică de la 17 septembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Dan Iulian Năstase
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații:
- - cu domiciliul în, Grup social, județul C;
- - domiciliat în, Grup Social, județul C,
Împotriva deciziei penale nr.287 din data de 17 iunie 2009, pronunțată de tribunalul Constanța, în dosarul penal nr.287 din data de 17 iunie 2009, pronunțată de tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1094 din data de 17 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-, inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.208-209 Cod penal.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:
- pentru recurentul inculpat, care a lipsit, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.3713/2009, emisă de Baroul Constanța;
- recurentul inculpat - personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.82403/2009, emisă de Baroul Constanța - cabinet de avocat;
- pentru intimatul inculpat, care a lipsit, avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.3715/2009, emisă de Baroul Constanța;
- pentru intimatul inculpat G, care a lipsit, avocat, în substituire avocat oficiu, în baza împuternicirii avocațiale de substituire nr.55/2009, emisă de Baroul Constanța - Cabinet de avocat.
Se constată lipsa intimatei parte vătămată Școala Generală, a intimatului parte civilă, a intimatelor părți responsabile civilmente și și a participanților Serviciul de autoritate tutelară din cadrul Primăriei și Serviciul de probațiune de pe lângă tribunalul Constanța.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
Grefierul de ședință, învederează instanței că recurentul inculpat a depus la dosar motive de recurs.
Întrebat fiind, recurentul inculpat arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond, să se dispună achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art.11 pct.(2) lit.a) raportat la art.10 lit.e) Cod procedură penală, în referire la art.46 alin.(2) Cod penal raportat la fapta reținută în sarcina acestuia, există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv a fost săvârșită sub constrângere morală.
Învederează instanței că din actele și lucrările dosarului rezultă că numai inculpatul Gap ătruns în clădire prin efracție, fără ajutorul celorlalți inculpați, iar contribuția inculpatului a constat în ajutorul dat lui G, de a transporta bunurile de la ușa școlii, la mașină, motiv pentru care, din cauza constrângerii morale exercitată de acesta din urmă. În concluzie, solicită achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art.10 lit.e) Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat, solicită a se constata că instanța de apel a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare. Învederează instanței că, din dosarul de urmărire penală nu rezultă nicio probă care să ateste de unde s-au furat componentele electronice. Nu există martori care să fi văzut în mod direct și nemijlocit că acesta a participat împreună cu ceilalți coinculpați l săvârșirea faptei de furt în dauna Școlii Generale. De asemenea, singurele urme papilare ridicate de la locul faptei nu prezentau suficiente elemente pentru a putea fi exploatate dactiloscopic, astfel încât, fapta nu poate fi dovedită.
Din probele administrate în cauză s-a dovedit în mod corect, de către prima instanță, că numai inculpatul G se face vinovat de săvârșirea faptei. Consideră că se impune achitarea inculpatului, cum în mod corect a apreciat și instanța de fond la pronunțarea hotărârii, respectiv că nu s-a răsturnat prezumția de nevinovăție dincolo de orice dubiu.
În motivarea deciziei pronunțată de instanța de apel se face referire la declarațiile inculpaților, însă acestea nu pot servi la aflarea adevărului, decât în măsura în care se coroborează cu celelalte probe. În condițiile în care un inculpat recunoaște fapta, în lipsa altor probe, aceasta nu poate duce la o hotărâre de condamnare, astfel încât, solicită a se avea în vedere dosar probele de la dosar și nu supozițiile instanței de apel, care nu face altceva decât aprecieri și presupuneri, cu privire la modalitatea de săvârșire a faptei, și a cărei hotărâre se sprijină doar pe declarațiile inculpaților coroborate cu unica declarație a martorei, dată în faza de urmărire penală. Solicită a se constata că soluția instanței de fond nu este legală.
Cu privire la soluția instanței de fond, apreciată că în mod corect a dispus achitarea inculpatului, în temeiul dispozițiilor art.10 lit.c) Cod procedură penală, făcând aplicarea principiului in dubio pro reo. Aceasta a procedat la evaluarea tuturor probelor și a apreciat că procesul-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor asistenți și planșele foto, sunt mijloace materiale de probă indirecte. În lipsa oricăror altor elemente obiective respectiv martori oculari, elemente tehnico-științifice, pe baza cărora instanța să le poată verifica pertinența, nici aceste mijloace de probă nu pot fundamenta o soluție de condamnare.
Cu privire la jurisprudența CEDO aceasta face referire la faptul că acuzarea trebuie să ofere suficiente probe care să fundamenteze o eventuală declarație de culpabilitate, prezumția de nevinovăție tinzând practic, a proteja o persoană învinuită de săvârșirea unei fapte penale.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea sentinței de fond, ca temeinică și legală.
Având cuvântul, avocat pentru intimatul inculpat G solicită admiterea recursurilor declarate în cauză de inculpații și, cu aplicarea dispozițiilor art.3857Cod procedură penală, în sensul extinderii efectelor acestora.
Având cuvântul, avocat pentru intimatul inculpat solicită admiterea recursurilor declarate în cauză de inculpații și, cu aplicarea dispozițiilor art.3857Cod procedură penală, în sensul extinderii efectelor acestora. Consideră că în mod corect instanța de fond a apreciat că singura declarație din dosar a fost dată prin exercitarea de presiuni asupra inculpatului.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere ca nefondate a recursurilor declarate de inculpații și și de menținere a deciziei pronunțată de tribunalul Constanța, ca temeinică și legală. Consideră că au fost analizate criticile aduse hotărârilor astăzi în ședință publică. Constrângerea psihică nu este plauzibilă în ceea ce-l privește pe inculpatul, iar inculpatul este și recidivist. Au fost avute în vedere și referatele de evaluare întocmite în cauză, din care rezultă insuficienta supraveghere a acestora de către părinți și totodată, urmează a se avea în vedere că nici inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală. Apreciază că în mod corect instanța de apel a reformat hotărârea pronunțată de Judecătoria Constanța și a pronunțat o soluție de condamnare a inculpaților.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său ales.
- CURTEA -
Asupra recursurilor penale de față:
Constată că prin sentința penală nr. 1094/17.10.2008, Judecătoria Constanțaa dispus:
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. c proc.pen. achita inculpatii și sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 75 lit. c pen.; art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 75 lit. c pen. si art. 37 lit. b pen.; respectiv, art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 99 si urm. pen.
In baza art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 75 lit. c pen. condamna inculpatul la pedeapsa de 3 (trei) ani inchisoare (fapta din 21.01.2006).
In baza art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g, i pen. condamna acelasi inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani si 6 (sase) luni inchisoare (fapta din 02/03.04.2006).
Conf. art. 33 lit. a rap. la art. 34 alin. 1 lit. b pen. contopeste pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul G urmand sa execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani si 6 (sase) luni inchisoare.
Conf. art. 61.pen. revoca liberarea conditionata din executarea pedepsei de 4 (patru) ani inchisoare, aplicate prin sent. pen. nr. 107/05.03.2002 a Tribunalului Constanta, def. prin neapelare. Contopeste pedeapsa aplicata prin prezenta, cu restul de 532 zile ramas neexecutat, inculpatul G urmand sa executein final pedeapsa de 3 (trei) ani si 6 (sase) luni inchisoare.
In temeiul art. 88.pen. scade din durata pedepsei inchisorii aplicate prin prezenta durata retinerii, de la data de 25.05.2006 (ora 21.00) la data de 26.05.2006 (ora 21.00).
In baza art. 71.pen. interzice inculpatului G drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II - a si lit. b pen.
Pedeapsa aplicata prin prezenta se va executa in regim de detentie, in conformitate cu prevederile art. 57.pen.
Ia act ca partea vatamata Scoala Generala, prin reprezentant legal, nu a formulat pretentii civile in cauza, prejudiciul fiind recuperat prin restituire.
Admite in parte pretentiile civile formulate formulate de partea civila.
In baza art. 14, art. 346.proc.pen. rap. la art. 998 si urm. civ. obliga inculpatul G la plata sumei de 1.000 lei catre partea civila, reprezentand daune morale.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că la data de 21.01.2006, cei 4 inculpati s-au intalnit la domiciliul inculpatului. Aici, de comun acord, au stabilit sa sustraga calculatorul din incinta Scolii Generale din, jud. Constanta, urmand ca banii obtinuti din valorificarea bunului sa fie impartiti intre ei. Astfel, ajunsi la scoala generala, cei 4 inculpati au patruns in interior, dupa ce, in prealabil, inculpatul G deschisese usa imobilului cu o cheie potrivita pe care o avea asupra sa.
Din interior, cei 4 inculpati au sustras o serie de bunuri, constand in: un monitor, o unitate centrala, o tastatura, un mouse, 2 boxe, o imprimanta si un copiator. Bunurile au fost transportate la domiciliul inculpatului
In aceeasi seara, inculpatul Gac ontactat-o pe martora, care, fara a avea cunostinta de provenienta bunurilor, le-a transportat, cu autoturismul personal, la domiciliul sau. De aici, in zilele urmatoare, inculpatul G si martora au transportat bunurile la sediul societatii apartinand martorului, caruia i le-au oferit spre vanzare. Acesta, insa, a refuzat sa le cumpere, intrucat inculpatul nu detinea documentele provenienta.
In cele din urma, imprimanta si copiatorul au fost instrainate martorului de buna-credinta Niculae, contra sumei de 200 lei, iar celelalte bunuri martorei de buna-credinta, sora inculpatului G, de asemenea contra sumei de 200 lei.
Pe parcursul cercetărilor penale, bunurile au fost ridicate de la cei doi martori și restituite reprezentantului legal al părții vătămate, conform dovezilor de la 39 - 41, considerent pentru care nu au fost formulate pretenții civile în cauză.
De asemenea, în cadrul operatiunii de recunoaștere după albumul foto, martorii ( 67 ) și Niculae i-au recunoscut pe inculpatul G și martora, ca fiind persoanele care au oferit, spre vînzare, bunurile primului martor, respectiv de la care achiziționat bunurile, cel de-al doilea martor.
La data de 02/03.04.2006, inculpatul Gap ătruns în locuința părții vătămate, de unde a sustras o serie de bunuri, constând într-un calculator (monitor, unitate centrală, tastatură și mouse), precum și într-un un telefon mobil marca Siemens.
Cu ocazia percheziției efectuată la domiciliul inculpatului G, la data de 25.05.2006, conform procesului verbal aflat la dosar, a fost găsit telefonul mobil aparținînd părții vătămate, care a fost restituit acesteia, la aceeași dată, în baza dovezii aflată la dosar ( 45 ).
În legătură cu calculatorul, care nu a fost recuperat, inculpatul a declarat că 1-a vîndut unei persoane rămasă neidentificată, despre care cunoaște doar faptul că se numește -, contra sumei de 700 lei.
Prin decizia penală 287/17.06.2009, tribunalul Constanțaa dispus:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale 1094/17.10.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosar penal -.
În baza art. 369 Cod proc.pen.:
Ia act de retragerea apelurilor declarate de inculpații și împotriva sentinței penale 1094/17.10.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosar penal -.
În baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod proc.pen.:
Admite ca fondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța împotriva sentinței penale 1094/17.10.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosar penal -.
Desființează sentința penală apelată și rejudecând dispune:
În baza art. 208 alin.1-209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal,art. 74 lit. a,alin.2 Cod penal,art. 76 lit. c Cod pen. condamnă pe inculpatul la pedeapsa închisorii de 8 ( opt) luni.
În baza art. 81 Cod penal:
Dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art. 82 Cod penal, fixează termen de încercare de 2 ( doi) ani și 8 ( opt) luni.
Atrage atenția inculpatului asupra art. 83 Cod penal, privind consecințele săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare.
În baza art. 71 alin.1,5 Cod penal:
Interzice drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a, lit. b Cod penal.
Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și aplicarea pedepsei accesorii.
În baza art. 208 alin.1-209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal, art. 74 alin. 2 Cod penal,art. 76 lit. c Cod penal condamnă pe inculpatul la pedeapsa închisorii de 2 ( doi) ani.
În baza art. 71 Cod penal:
Interzice drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal.
În baza art. 208 alin.1-209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal, art. 74 lit. a,alin.2 Cod penal, art. 76 lit d Cod penal:
Condamnă pe inculpatul la pedeapsa închisorii de 6 ( șase) luni.
În baza art. 81 Cod penal:
Dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art. 110 Cod penal, fixează termen de încercare de 1 ( un) an și 6 (șase) luni.
Atrage atenția inculpatului asupra art. 83 Cod penal, privind consecințele săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare.
În baza art. 71 alin.1,5 Cod penal:
Interzice drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a, lit. b Cod penal.
Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și aplicarea pedepsei accesorii.
Înlătură din sentința penală apelată dispozițiile contrare privind achitarea inculpaților, conform art. 11 pct. 2 lit. a Cod proc.pen. raportat la art. 10 lit. c Cod proc.pen.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că în urma examinării întregului material probator, reiese că inculpații, și au menținut o poziție constantă de-a lungul procesului penal, recunoscând participarea la comiterea la sustragerea bunurilor din Școala Generală din, alături de inculpatul G, cele mai multe declarații fiind in sensul pătrunderii acestora în incinta instituției și apoi ajutorul dat la transportarea computerului, xeroxului, imprimantei boxelor în acele fețe de catederă de velur culoarea roșie. Aceste decarații se coroborează cu cea a martorei, care i-a văzut pe toți transportând bunurile până la mașina sa, tocmai în acele fețe de catedră.
Susținerile ulterioare ale celor trei inculpați care au declarat că a adus bunurile până la ușa școlii de unde ei le-au predat sunt înlăturate de depozițiile lor inițiale, coroborate cu cele ale lui G dar și pe argumente de ordin logic,având în vedere că dacă ar fi fost real că acesta i- forțat prin presiuni psihice pe ceilalți trei inculpați să îl însoțească la școală, cu siguranță că i-ar fi obligat să intre și în clădire, mai ales că obiectele erau voluminoase și necesitau ajutorul tuturor la transportare.
De asemenea, la fel de puțin credibilă este și apărarea formulată de aceștia cu prilejul audierii lor de către prima instanță,potrivit căreia au participat de teama inculpatului, având în vedere că erau în raport de 3 la 1; inculpatul este cel care "a dat pontul", fiind cel care în calitatea sa de fost elev cunoștea despre prezența electronicelor în școală; inculpatul nu era tocmai ușor de intimidat, având în vedere cazierul său bogat în infracțiuni îndreptate deopotrivă împotriva persoanei dar și patrimoniului.
În cauză au declarat recurs inculpații și.
În dezvoltarea motivelor de recurs ale inculpatului, s-a solicitat a se constata că instanța de apel a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare, arătând că din dosarul de urmărire penală nu rezultă nici o probă care să ateste de unde s-au furat componentele electronice, nu există martori care să fi văzut în mod direct și nemijlocit că acesta a participat împreună cu ceilalți coinculpați la săvârșirea faptei de furt în dauna Școlii Generale; de asemenea, singurele urme papilare ridicate de la locul faptei nu prezentau suficiente elemente pentru a putea fi exploatate dactiloscopic, astfel încât, fapta nu poate fi dovedită.
În motivarea deciziei pronunțată de instanța de apel se face referire la declarațiile inculpaților, însă acestea nu pot servi la aflarea adevărului, decât în măsura în care se coroborează cu celelalte probe; în condițiile în care un inculpat recunoaște fapta, în lipsa altor probe, aceasta nu poate duce la o hotărâre de condamnare, astfel încât, solicită a se avea în vedere dosar probele de la dosar și nu supozițiile instanței de apel, care nu face altceva decât aprecieri și presupuneri, cu privire la modalitatea de săvârșire a faptei, și a cărei hotărâre se sprijină doar pe declarațiile inculpaților coroborate cu unica declarație a martorei, dată în faza de urmărire penală.
În dezvoltarea motivelor de recurs ale inculpatului, s-a solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond, să se dispună achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art.11 pct.(2) lit.a) raportat la art.10 lit.e) Cod procedură penală, în referire la art.46 alin.(2) Cod penal raportat la fapta reținută în sarcina acestuia, există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv a fost săvârșită sub constrângere morală, arătându-se că din actele și lucrările dosarului rezultă că numai inculpatul Gap ătruns în clădire prin efracție, fără ajutorul celorlalți inculpați, iar contribuția inculpatului a constat în ajutorul dat lui G, de a transporta bunurile de la ușa școlii, la mașină, motiv pentru care, din cauza constrângerii morale exercitată de acesta din urmă.
La termenul de judecată din data de 17.09.2009 s-a prezentat doar inculpatul, acesta precizând că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs ( 33 ).
În recurs nu s-au administrat mijloace de probă noi.
Examinând decizia recurată în raport de motivele de recurs și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursurile declarate de către inculpații și sunt nefondate pentru următoarele:
Instanța de apel a reținut corect starea de fapt și a făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză, reținând vinovăția inculpaților și sub forma intenției directe prev. de art. 19 pct 1 lit. a Cp.
Astfel, Curtea reține că nculpații sunt acuzați prin actul de inculpare că au participat la comiterea furtului din data de 21.01.2006, a unui monitor, o unitate centrala, o tastatura, un mouse, 2 boxe, o imprimanta si un copiator,fețe catedră de velur,culoare roșie din 4 săli de clasă, bunuri sustrase din incinta Scolii Generale din, jud. Constanta.
Curtea constată că această faptă a fost dovedită prin mijloacele de probă administrate în acuză, respectiv la fila 75 dosar urmărire penală există declarația martorei care susține că într-o seară de la sfârșitul lunii ianuarie 2006, în jurul orelor 22,00 fost chemată de inculpatul G până acasă la acesta unde martora s-a deplasat cu autotutrismul proprietate personală Break de culoare vișinie. Inculpatul și coinculpații, și au adus din casă mai multe bunuri în fețe de mese de culoare roșie, pe care le-au pus pe bancheta din spate a mașinii. Inculpatul a susținut că are un calculator, un xerox și o imprimantă pe care dorește să le vândă la
Declarația martorei se coroborează cu declarațiile date în cursul urmăririi penale inculpatul G, acesta arătând că furtul de la școala din a fost comis împreună cu inculpații, la ideea acestuia din urmă care a fost elev la Grupul Școlar și știa despre existența bunurilor; inculpatul a precizat că toți inculpații au avut șosete pe mâini pentru a nu lăsa urme iar bunurile le-au cărat cu ajutorul fețelor de catedră.
Aceste mijloace de probă se coroborează și cu declarația inculpatului, acre în faza urmăririi penale ( fila 89-90) a arătat că ideea furtului bunurilor de la școala din aparținea inculpatului G care reținuse din povestirile lui că în grupul școlar există computer
precum și declarația inculpatului, care a recunoscut și el în cursul urmăririi penale participarea la comiterea sustragerii din școala din susținând că inculpatul e cel care le-a propus, spunând că știe sigur că în clădirea respectivă există un computer.
Cu prilejul audierii la instanță, inculpatul a făcut aceleași precizări, completând cu precizările că: l-au ajutat cu toții pe inculpatul la transportarea bunurilor; el a fost de acord să participe fiindu-i friică de care îi amenința și înjura, având și un cuțit.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, Curtea reține că acesta a avut o atitudine oscilantă, recunoscând inițial că a fost de acord și a participat la furtul bunurilor din ianuarie 2006, însă în declarația ulterioare afirmă că nu cunoaște nimic despre acea sustragere, iar la audierea de la Parchet a mai revinit odată, recunoscând că a participat, asigurând paza.
În fața instanței, inculpatul precizat că deși nu au fost de acord cu propunerea lui de a participa la sustragerea electronicelor, dar știindu-l pe acesta periculos au făcut așa cum le-a spus, adică au așteptat pe o bancă afară și după ce a scos bunurile la ușă, ei le-au transportat până într-un loc pe câmp.
Curtea constată că în mod temeinic instanța de apel a apreciat că susținerile ulterioare ale celor trei inculpați, care au declarat că inculpatul a adus bunurile până la ușa școlii de unde ei le-au predat sunt înlăturate de depozițiile lor inițiale, coroborate cu cele ale lui G dar și pe argumente de ordin logic, având în vedere că dacă ar fi fost real că acesta i- forțat prin presiuni psihice pe ceilalți trei inculpați să îl însoțească la școală, cu siguranță că i-ar fi obligat să intre și în clădire, mai ales că obiectele erau voluminoase și necesitau ajutorul tuturor la transportare.
De asemenea, la fel de puțin credibilă este și apărarea formulată de aceștia cu prilejul audierii lor de către prima instanță,potrivit căreia au participat de teama inculpatului, având în vedere că erau în raport de 3 la 1.
De asemenea, Curtea reține că inculpatul este cel care "a dat pontul", fiind cel care în calitatea sa de fost elev cunoștea despre prezența electronicelor în școală iar inculpatul nu era tocmai ușor de intimidat, având în vedere cazierul său bogat în infracțiuni îndreptate deopotrivă împotriva persoanei dar și patrimoniului.
Curtea mai constată că cei doi inculpați nu au oferit explicații temeinice pentru schimbările lor de declarații.
Încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpați este legală, instanța de apel efectuând o aplicare corespunzătoare a normelor în materie.
Fiind întrunite toate condițiile cerute de dispozițiile art. 345 alin. 2 Cpp, în mod corect aceasta a dispus condamnarea inculpaților pentru aceste fapte.
În cadrul operațiunii de individualizare judiciară a pedepselor ce urmau a fi aplicate, instanța de apela avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cp. și a stabilit pentru fiecare inculpat pedepse corespunzătoare gradului de pericol social concret a infracțiunilor și persoanei acestora.
Modalitatea de executare a fost stabilită corespunzător de prima instanță, scopul pedepsei prev. de art. 52 Cp. putând fi atins și fără executarea efectivă a pedepselor, fiind îndeplinite cerințele art. 81 Cod penal.
Față de ansamblul considerentelor expuse, n baza art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondate recursurile penale declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.287 din data de 17 iunie 2009, pronunțată de tribunalul Constanța, în dosarul penal nr.287 din data de 17 iunie 2009, pronunțată de tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1094 din data de 17 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-.
Conform art.192 alin.(2), (4) Cod procedură penală, Curtea va obliga pe recurenții inculpați și la plata sumei de câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Conform art.189 Cod procedură penală, onorariile de câte 300 lei pentru avocat, avocat și, se vor plăti din fondurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, respinge ca nefondate recursurile penale declarate de inculpații:
- - cu domiciliul în, Grup social, județul C;
- - domiciliat în, Grup Social, județul C,
Împotriva deciziei penale nr.287 din data de 17 iunie 2009, pronunțată de tribunalul Constanța, în dosarul penal nr.287 din data de 17 iunie 2009, pronunțată de tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1094 din data de 17 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-.
Conform art.192 alin.(2), (4) Cod procedură penală, obligă pe recurenții inculpați și la plata sumei de câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Conform art.189 Cod procedură penală, onorariile de câte 300 lei pentru avocat, avocat și, se vor plăti din fondurile.
Conform art.309 alin.ultim Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 septembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Jud. fond.:
Jud.apel:,
Red.dec.jud.: -
Tehnored.gref.
2 ex./12.10.2009
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Dan Iulian Năstase, Daniel
