Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 1119/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr.78/2000 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.1119
Ședința publică de la 12 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Constantin Mereanu JUDECĂTOR 2: Ștefan Făurar
- - JUDECĂTOR 3: Gheorghe Vintilă
G - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Direcției Naționale Anticorupție
S-au luat în examinare recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA - Serviciul Teritorial Craiova și inculpatul, împotriva deciziei penale nr.59 din 21 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit recurentul inculpat, reprezentat de avocat ales, cât și partea vătămată Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Procurorul susține recursul, pentru motivele scrise de casare, și făcând trimitere dispozițiile art.3859pct.14 Cod pr.penală, apreciază că referitor la inculpat s-a făcut o greșită individualizare judiciară, atât în privința cuantumului pedepsei, cât și în privința modalității de executare, nejudicios aleasă, sens în care s-a solicitat agravarea răspunderii, respectiv o pedeapsă mai severă, cu executare în regim de detenție, eventual, cu suspendarea sub supraveghere a acesteia, cum astfel prevede art.861Cod penal.
Totodată, s-a susținut că hotărârile atacate sunt nelegale, sub aspectul că, în dispozitivul sentinței, nu au fost precizate drepturile prev.de art.64 Cod penal, ce s-au interzis, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.
Ultima critică a vizat faptul că instanțele anterioare nu au fost preocupate de recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat, obligând pe inculpat la cheltuieli greșit stabilite.
Apărătorul inculpatului a criticat soluția pentru netemeinicie și nelegalitate, și făcând referire la dispozițiile art.3859pct.18 Cod pr.penală, a apreciat, în esență, că soluțiile de condamnare a inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.181alin.1 din Legea nr.78/2000, cu art.41 alin.2 Cod penal, sunt greșite, faptei respective lipsindu-i pericolul social prevăzut de lege, considerente pentru care, în aplicarea art.181Cod penal, a fost invocată adoptarea unei hotărâri corespunzătoare de achitare, cu aplicarea unei amenzi administrative.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
În baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.888/25.06.2008, Judecătoria Drobeta Turnu S, în baza art.181alin.1 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, a condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la 20.04.1962, jud. D, CNP--, domiciliat în DTS, Calea, nr.220 A, județul M, fără forme legale în DTS, str. -, nr.9.6,.5,.7, județul M, la pedeapsa de 3 ani închisoare în condițiile art. 64 alin.1 lit. a teza II lit. b și c -71 Cod penal.
În baza art. 81- 82 Cod penal, s- dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani.
În temeiul art. 71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
I s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a, b, Cod penal, pe timp de 2 ani după executarea pedepsei principale.
S-a luat act de faptul că prejudiciul a fost recuperat, iar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
A fost obligat inculpatul la 3.200 lei cheltuieli judiciare statului din care 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că proiectul RO 0007.02.02.01.2140 a fost finanțat prin Programul Național PHARE 2000 în baza Memorandumului încheiat între Guvernul României și Comisia Europeană semnat la 06.11.2000 și publicat în Monitorul Oficiul al României la 01.09.2001, iar beneficiarul finanțării fost SC COM SRL și persoana responsabilă de proiect din partea beneficiarului a fost inculpatul, administratorul societății și asociat unic.
Obiectivul proiectului l- constituit amenajarea unui depozit frigorific pentru congelare și depozitare legume proaspete, achiziționare a unui spațiu adecvat, achiziționarea de echipamente specifice și crearea a 19 locuri de muncă și proiectul fost realizat în baza contractului de finanțare nr.10/5930/LC din 13.11.2002 între Ministerul Integrării Europene în calitate de Autoritate Contractantă, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia ( Autoritate de Implementare) și COM SRL- beneficiar.
Perioada de execuție contractului a fost stabilită pentru 12 luni, dar contractul fost modificat prin I, prin care fost prelungită durata de execuție la 18 luni și costul estimat al contractului eligibil pentru finanțare a fost de 108.674,92 Euro, din care Autoritatea Contractantă s-a obligat să furnizeze maxim 43.498,92 Euro, echivalentul a 40,03 din costurile totale eligibile.
Conform contractului Autoritatea contractantă a plătit un avans de 34.799,136 Euro, urmând ca plata finală în valoare de 8699,784 Euro să fie efectuată după depunerea cererii de plată finală, însoțită de raportul final și documente justificative, iar contractul de finanțare a fost atribuit în urma primei licitații deschise organizată în cadrul Programului PHARE 2000, Economică și Socială - de finanțare nerambursabilă pentru întreprinderi noi, microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii recent înființate.
Formularul standard al cererii de finanțare, regulile de depunere, selecție și punere în aplicare a proiectelor au fost cuprinse în Solicitantului, aflat la sediile Agențiilor pentru Dezvoltare Regională.
Potrivit acestui ghid solicitanții erau îndreptățiți să participe la licitațiile pentru obținerea proiectelor cu finanțare nerambursabilă, dacă și-au îndeplinit obligațiile de plată taxelor și impozitelor, inclusiv contribuțiilor la asigurările sociale.
În declarația solicitantului din 20.07.2001 semnată de către inculpatul, acesta a susținut că nu înregistrează impozite și taxe neachitate către stat, deși la acel moment datora Local suma de 1.476.432 lei, reprezentând taxă auto și majorări aferente și s-a reținut că inculpatul a declarat în acest sens, pentru putea beneficia de contractul de grant și pentru obține finanțare nerambursabilă.
Pentru implementarea proiectului beneficiarul a organizat două proceduri de achiziție pentru cumpărare a unui spațiu de producție unor echipamente frigorifice, iar în cadrul procedurii de achiziție terenului au depus oferte trei societăți, respectiv SC -TRANS SRL- 472.000.000 lei, SC SRL- 470.000.000 lei și SC SRL- 470.000.000 lei și în instrucțiunile pentru ofertanți, SC COM SRL prevăzuse că dorește cumpărarea unui spațiu de producție în suprafață de 768.
S-a reținut că SC SRL, fost singura societate care a oferit spațiul ce concorda în totalitate cu cel solicitat de către SC COM SRL și, de altfel, această societate fost declarată câștigătoare în urma licitației.
Totodată, s-a reținut că, contractul încheiat între SC SRL reprezentată de și SC COM SRL reprezentată de s-a încheiat la 20.02.2003, iar obiectul acestuia l-a constituit vânzarea unui spațiu de producție în suprafață de 768. și a unui teren aferent în suprafață de 150. amplasat în DTS, Calea nr.220, iar acest spațiu fost achiziționat prin conflict de interese de către SC Com SRL administrată de și SC SRL, societate în care inculpatul și soția sa, dețineau împreună toate părțile sociale ale acestei societăți.
Acest contract de vânzare a spațiului nu fost încheiat în formă autentică, deoarece SC SRL a dobândit imobilul în cauză de la SC abia la data de 18.06.2004 când s- încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1625/2004.
Inculpatul justificat cumpărarea spațiului de la SC SRL, deși această societate nu avea act autentic pentru acest spațiu prin aceea că, în realitate, suprafața de 768. și terenul aferent de 150. fusese achiziționat de SC SRL pe factură de la SC SA din data de 21.04.2003, iar actul autentic între aceste din urma societăți s-a încheiat mai târziu deoarece documentația cadastrală s-a întocmit cu dificultate.
Pe de altă parte, înscrisurile aflate la dosar relevă faptul că SC SRL a achiziționat de la SC SA spațiul la valoarea de 150.535.000 lei, dar l- vândut prin supraestimare către SC SRL la valoarea de 469.747.950 lei.
Ca atare, la data semnării contractului în cadrul proiectului, respectiv 20.02.2003, SC SRL nu avea calitatea de proprietar în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, motiv pentru care și încheiat cu SC Com SRL un contract sub semnătură privată, contract care a avut ca obiect înstrăinarea unui teren fără act autentic, drept pentru care a fost lovit de nulitate.
Instanța a mai reținut și faptul că transmiterea proprietății asupra imobilului s- realizat la data de 24.02.2005, când între SC SRL și SC Com SRL s- încheiat contractul autentic de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr.373/2005, ce nu a fost conform cu realitatea în ce privește transferul dreptului de proprietate asupra imobilului, acest spațiu fost achiziționat pentru derularea proiectului și justificarea cheltuielilor nerambursabile.
Referitor la achiziționarea spațiului de producție administratorul prin decizia din 12.01.2003 numit un comitet de evaluare ofertelor alcătuit din președinte -, secretar și membrii -, C și, iar dosarul de achiziție cuprinzând decizia de numire comisiei, declarațiile de imparțialitate și confidențialitate, procesul verbal de întrunire a comitetului de evaluare, raportul de deschidere a ofertei, centralizatorul ofertelor primite, grile de conformitate administrativă, grile de evaluare, raport de evaluare, instrucțiunile pentru ofertanți, oferta primită, contractul și declarația ofertantului au fost anexate la raportul final pentru justifica avansul primit și pentru aprobarea plății finale.
Membrii comisiei de evaluare au participat în realitate la o licitație simulată, iar semnăturile de pe unele înscrisuri nu au fost întocmite de aceștia, fiind contrafăcute de către.
Astfel, aceștia nu au semnat procesul verbal de întrunire comitetului de evaluare, raportul de deschidere a ofertei (, C, ), centralizatorul ofertelor primite -.
Prin decizia din 15.02.2003 a numit un comitet de evaluare ofertelor pentru licitația de echipamente frigorifice alcătuit din președinte-, secretar și membrii -, C și, iar în cadrul licitației depus ofertă singură societate comercială - SC SRL T, iar contractul fost încheiat cu această societate la prețul de 30.315 Euro.
Dosarul de achiziție, cuprinzând decizia de numire comisiei, declarațiile de imparțialitate și confidențialitate, procesul verbal de întrunire a comitetului de evaluare, raportul de deschidere a ofertei, centralizatorul ofertelor primite, grile de conformitate administrativă, grile de evaluare, raport de evaluare, instrucțiunile pentru ofertanți, oferta primită, contractul și declarația ofertantului au fost anexate la raportul final pentru justifica avansul primit și pentru aprobarea plății finale.
Membrii comitetului de evaluare nu au semnat următoarele înscrisuri: raportul de deschidere a ofertei, centralizatorul ofertelor primite, procesul verbal de întrunire comitetului de evaluare, declarație de imparțialitate și confidențialitate, raportul de evaluare, grilă de conformitate administrativă din 15.02.2003, grilă de evaluare din 09.04.2003, aceste semnături de pe aceste înscrisuri fiind executate de către inculpat.
În drept, instanța a concluzionat că aceste fapte săvârșite de inculpat, în modalitatea menționată, care în calitate de administrator și asociat unic al beneficiarului proiectului SC Com SRL a prezentat în cadrul licitației de atribuire contractului de grant o declarație care nu corespunde adevărului, privind inexistența datoriilor către bugetul de stat - declarația solicitantului din 20.07.2001, anexat la raportul final contractul de achiziție al spațiului de producție din 20.03.2003 de la SC SRL, deși această societate nu avea calitatea de proprietar și fără fi încheiat în formă autentică, a anexat la raportul final declarația necorespunzătoare adevărului învinuitei, în sensul instituirii legăturilor cu alte părți implicate în procedura de achiziție, anexat la raportul final dosarele de achiziție a spațiului de producție și echipamentelor frigorifice, conținând o serie de înscrisuri falsificate prin contrafacerea scrierii și subscrierii, anexat la raportul final mai multe documente contabile, facturi fiscale, note de recepție prin care s-a atestat în mod nereal transmiterea proprietății către SC Com SRL sau din care a rezultat că achiziționarea spațiului de producție și altor materiale s- făcut prin conflict de interese și la prețuri supraevaluate, toate săvârșite în scopul justificării avansului primit și plății finale în valoare de 43.498,92 Euro, din care suma de 20.186,73 Euro ( 672.823.711 lei fost cheltuită contrar prevederilor legale) sume provenite din Bugetul general al Comunităților Europene, faptele de falsificare a declarațiilor de imparțialitate și confidențialitate, a proceselor verbale de întrunire a comitetului de evaluare, a rapoartelor de deschidere ofertei, centralizatoarelor ofertelor primite, grilelor de conformitate administrativă, grilelor de evaluare și rapoartelor de evaluare întrunesc conținutul constitutiv al infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din Bugetul General al Comunităților Europene, comise în forma continuată prevăzută de art.181alin.1 din Legea nr.78/2000 modificată și completată și cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Faptele fiind săvârșite cu vinovăție, instanța a concluzionat că acestea angajează răspunderea penală a inculpatului, iar la individualizarea judiciară a pedepsei s-a avut în vedere, gradul de pericol social al faptei săvârșite rezultat din modul și împrejurările în care faptele s-au comis - prin acte succesive toate în scopul de beneficia pentru sine și în mod ilegal de fonduri europene nerambursabile, dar și datele ce caracterizează persoana inculpatului, în sensul că se află la prima abatere de la normele penale, avut o atitudine constantă de recunoaștere și regret în ceea ce privește faptele săvârșite și acoperit în întregime prejudiciul cauzat.
În raport de aceste circumstanțe, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare, considerată suficientă pentru atingerea scopului preventiv, educativ și coercitiv al pedepsei.
Apărările inculpatului în sensul că toate activitățile ilicite pe care le- desfășurat s-au datorat bunei sale intenții de a pune în aplicare programul cu finanțare nerambursabilă și necunoașterii dispozițiilor legale atât de el cât și de reprezentanții autorității de implementare, s-a reținut că nu pot fi primite, câtă vreme activitățile pe care trebuia să le desfășoare beneficiarul unui astfel de proiect erau detaliate pe larg în solicitantului și cuprinse în Programul Național PHARE publicat în Monitorul Oficial al României.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepse, instanța a apreciat că se impune suspendarea condiționată executării pedepsei, având în vedere pe de parte comportamentul inculpatului anterior comiterii faptelor și pe parcursul procesului penal, iar pe de altă parte boala gravă de care suferă - fibroză pulmonară( fila 553).
De asemenea, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a, b, c Cod penal, pe timp de 2 ani după executarea pedepsei principale.
S-a luat act că prejudiciul produs prin săvârșirea faptei a fost integral acoperit de către inculpat, drept pentru care partea vătămată Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor nu s- constituit parte civilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, și inculpatul .
Parchetul, prin motivele de apel a criticat sentința ca fiind nelegală, în care sens s-a susținut că instanța de fond a omis să se pronunțe asupra înscrisurilor falsificate, ignorând dispozițiile art.348 rap. la art.445 C.P.P. potrivit cărora era obligată să dispună anularea lor.
Ca motive de netemeinicie s-a invocat faptul că, pedeapsa aplicată inculpatului nu corespunde criteriilor de individualizare prevăzute de codul penal, susținându-se că nu s-a avut în vedere atitudinea procesuală oscilantă a inculpatului, constând în aceea că la primele cercetări a recunoscut săvârșirea faptelor, iar ulterior a revenit asupra acestei atitudini sincere, pretinzând că din eroare a comis faptele.
De asemenea, s-a susținut că instanța nu a avut în vedere, în concret, care au fost urmările reale produse prin faptele săvârșite de inculpat, fapte ce au avut o gravitate sporită, deoarece s-au produs consecințe nu numai în plan local, ci și pe plan național, deoarece România a fost sancționată de Comunitatea Europeană prin înăsprirea condițiilor de finanțare cu fondurile comunității europene.
În raport de aceste motive, s-a susținut de către parchet că, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă mai mare și cu executare în regim de detenție, considerându-se că numai o astfel de pedeapsă își va putea atinge scopul prevăzut de lege.
Inculpatul, prin motivele de apel a criticat sentința ca fiind nelegală și netemeinică, în sensul că a solicitat achitarea sa, în conformitate cu disp. art.11 pct.2 lit.a, rap.la art.10 alin.1, lit.1CPP, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii prev.de art.181alin.1 din Legea nr.78/2000, invocându-se că, din toate probele administrate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, a rezultat fără dubiu că acesta nu a avut în vedere deturnarea fondurilor obținute prin programul Phare, deoarece banii au fost utilizați pentru construirea unui depozit de conservare a produselor alimentare și că, în final ei au fost restituiți către Agenția de Dezvoltare Regională S-V Oltenia, prejudiciul practic neexistând, întrucât a fost recuperat integral. Totodată, a precizat că instanța trebuia să fi avut în vedere și faptul că Uniunea Europeană a sancționat lipsa mecanismelor și a mijloacelor de accesare a fondurilor europene și că, în România, cercetarea pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, este atributul exclusiv al organelor de urmărire penală națională, care au obligația să constate fapta și să recupereze fondurile.
A mai arătat că, din probele dosarului rezultă că acesta împreună cu soția sa, a încercat să obțină banii pe căi legale și că toate aspectele infracționale au fost săvârșite din cauza pionieratului în domeniul accesării fondurilor Phare și din cauza faptului că au fost prost consiliați de către angajații Agenției de Dezvoltare Regională S-V Oltenia, care, fie nu i-au prezentat inculpatului pașii pe care trebuia să-i urmeze, fie nu l-au verificat, fie nu l-au consiliat deloc.
A mai susținut că a avut o atitudine procesuală sinceră și că, deși avea posibilitatea să nu le prezinte anchetatorilor acele înscrisuri falsificate, el le-a predat, a recunoscut și le-a explicat modul de întocmire și de utilizare a acelor acte, considerând că în această modalitate, scopul pentru care erau destinați banii a fost realizat, fiind absurd ca acesta să fie condamnat și pedepsit cu închisoare. A mai invocat și faptul că toate bunurile accesate au fost cumpărate de pe piață, la cel mai mic preț și că tot angajații Agenției de Dezvoltare Regională S-V Oltenia au fost cei care l-au învățat cum să procedeze la organizarea licitației. Referitor la apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, avocatul inculpatului a susținut că este nefondat.
Prin decizia penală nr.59 din 21 mai 2009, Tribunalul Mehedinți, a admis apelul declarat de parchet, a desființat parțial sentința pe latură penală, în sensul că în baza disp. art. 348 rap. la art. 445 Cod pr.penală, s-a dispus anularea în totalitate a următoarelor înscrisuri falsificate folosite de apelantul - inculpat, astfel:
- declarațiile de imparțialitate și confidențialitate din 15.02.2003 ale martorilor, C și,
- procesul verbal de întrunire a comitetului de evaluare din 17.02.2003,
- grila de conformitate administrativă din 09.04.2003, pentru achiziționarea de utilaje frigorifice ale evaluatorilor, C și,
- grila de evaluare din 09.04.2003 ale evaluatorilor, C și,
- raportul de deschidere a ofertei pentru licitația nr. 2,
- procesul-verbal de întrunire a comitetului de evaluare din 19.01.2003, privind licitația pentru achiziția unui spațiu de producție,
- centralizatorul ofertelor primite din 17.02.2003,
- centralizatorul ofertelor primite din 09.04.2003,
- raportul de deschidere a ofertei pentru licitația nr. 1 din 17.02.2003,
- raportul de evaluare (Anexa ) pentru licitația nr. 2,
- declarația ofertantului din 10.02.2003.
S-au menținut celelalte dispoziții din sentința penală apelată.
S-a respins apelul declarat de apelantul - inculpat.
A fost obligat apelantul - inculpat la plata sumei de 140 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare față de stat.
astfel, tribunalul a constatat fondat doar primul motiv de apel invocat de parchet, în ce privește nelegalitatea soluției instanței de fond, sub aspectul neaplicării în cauză a disp. art. art.348 rap. la art.445 C.P.P. potrivit cărora era obligată să dispună anularea înscrisurilor falsificate de inculpat, respectiv a următoarelor acte false: declarațiile de imparțialitate și confidențialitate din 15.02.2003 ale martorilor, C și; procesul verbal de întrunire a comitetului de evaluare din 17.02.2003;grila de conformitate administrativă din 09.04.2003, pentru achiziționarea de utilaje frigorifice ale evaluatorilor, C și; grila de evaluare din 09.04.2003 ale evaluatorilor, C și; raportul de deschidere a ofertei pentru licitația nr. 2; procesul-verbal de întrunire a comitetului de evaluare din 19.01.2003, privind licitația pentru achiziția unui spațiu de producție;centralizatorul ofertelor primite din 17.02.2003; centralizatorul ofertelor primite din 09.04.2003; raportul de deschidere a ofertei pentru licitația nr. 1 din 17.02.2003; raportul de evaluare (Anexa ) pentru licitația nr. 2; declarația ofertantului din 10.02.2003.
Cât privește celelalte motive de apel, tribunalul le-a apreciat ca nefondate, stabilind că instanța de fond a evaluat corect probatoriul administrat în cauză, reținând o stare de fapt ce este în concordanță cu acest probatoriu, anume că faptele comise de inculpat au fost corect încadrate din punct de vedere juridic, ele prezentând pericolul social concret al infracțiunii pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului apelant, aceea prevăzută și pedepsită de dip. art.181alin 1 din Legea nr. 78/2000, comisă în forma continuată prev. de art.41 alin 2 Cod penal.
Sub acest aspect s-a reținut că inculpatul a recunoscut în faza de urmărire penală, săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, iar apărările sale ulterioare sunt speculații și în același timp s-a reținut că acesta nu se poate prevala de necunoașterea legii.
Multitudinea înscrisurilor falsificate de inculpat pentru a ocoli procedura legală de obținere a fondurilor europene nerambursabile, conturează pericolul social al faptelor săvârșite de către acesta, precum și intenția inculpatului, materializată în scopul pentru care ele au fost săvârșite.
Cât privește individualizarea pedepsei, s-a constatat că și sub acest aspect hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, deoarece prin pedeapsa aplicată inculpatului s-a dat eficiență tuturor criteriilor de individualizare a pedepsei, prev. de art.72 din Codul penal, pedeapsa prin cuantumul său și modalitatea de executare, fiind în măsură să satisfacă cerințele prevăzute de art.52 din Codul penal. Sub acest aspect, este de reținut că, inculpatul a depus diligențe pentru recuperarea integrală a prejudiciului, ceea ce demonstrează a conștientizat consecințele faptelor sale, pe care este cert că le-a regretat și în același timp, instanța de fond la stabilirea sancțiunii, a ținut seama nu numai de pericolul social concret al infracțiunii dar și de celelalte date ce caracterizează în plan pozitiv persoana inculpatului: atitudinea procesuală relativ sinceră, lipsa antecedentelor penale, recuperarea integrală a prejudiciului și nu în ultimul rând starea precară a sănătății sale, dovedită cu actele medicale depuse la dosar.
Totodată, prin aceeași decizie, pentru considerentele arătate mai sus, apelul inculpatului a fost respins, ca nefondat.
Împotriva deciziei, cât și a sentinței primei instanțe, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, - Serviciul Teritorial Craiova, cât și inculpatul.
În recursul scris, DNA - Serviciul Teritorial Craiova, făcând trimitere dispozițiile art.3859pct.14 Cod pr.penală, a apreciat că referitor la inculpat s-a făcut o greșită individualizare judiciară, atât în privința cuantumului pedepsei, cât și în privința modalității de executare, nejudicios aleasă, sens în care s-a solicitat agravarea răspunderii, respectiv o pedeapsă mai severă, cu executare în regim de detenție, eventual, cu suspendarea sub supraveghere a acesteia, cum astfel prevede art.861Cod penal.
Totodată, s-a susținut că hotărârile atacate sunt nelegale, sub aspectul că, în dispozitivul sentinței, nu au fost precizate drepturile prev.de art.64 Cod penal, ce s-au interzis, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.
Ultima critică a vizat faptul că instanțele anterioare nu au fost preocupate de recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat, obligând pe inculpat la cheltuieli greșit stabilite.
Inculpatul a criticat soluția pentru netemeinicie și nelegalitate, și făcând referire la dispozițiile art.3859pct.18 Cod pr.penală, a apreciat, prin apărător, în esență, că soluțiile de condamnare pentru infracțiunea prev.de art.181alin.1 din Legea nr.78/2000, cu art.41 alin.2 Cod penal, sunt greșite, faptei respective lipsindu-i pericolul social prevăzut de lege, considerente pentru care, în aplicarea art.181Cod penal, a fost invocată adoptarea unei hotărâri corespunzătoare de achitare, cu aplicarea unei amenzi administrative.
Recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA - Serviciul Teritorial Craiova și inculpatul, vor fi privite ca fondate, însă doar sub aspectul de nelegalitate vizând aplicarea pedepsei complementare.
Observând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că prima instanță, fapt judicios însușit de către instanța de apel, a reținut în cauză o situație de fapt exactă, sens în care a administrat un probatoriu concludent, pe baza căruia activitatea infracțională a inculpatului a fost corect încadrată legal, acesta săvârșind infracțiunea prev.de art.181alin.1 din Legea nr.78/2000, cu art.41 alin.2 Cod penal.
Pedeapsa de 3 ani închisoare, stabilită față de inculpat, cât și modalitatea de executare aleasă, aceea prev.de art.81, 82 Cod penal, vor fi apreciate ca just individualizate în raport de criteriile înscrise în art.72 Cod penal, cât și de cerințele înscrise în art.52 Cod penal, împrejurările în care s-a consumat fapta, cât și unele elemente ce privesc persoana inculpatului, sprijinind concluzia că scopurile pedepsei pot fi atinse și fără executarea efectivă a acesteia.
Însă, interzicând inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale, drepturile prev.de art.64 alin.1 lit.a, b, c Cod penal, pe timp de 2 ani, fără a le preciza, în concret, instanțele au aplicat greșit legea.
La verificare, critica vizând stabilirea greșită a cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul, nu s-a confirmat, cuantumul acestora fiind apreciat corespunzător.
Așa fiind, doar sub aspectul mai sus relevat, în baza art.38515pct.2 lit.d Cod pr.penală, vor fi admise cele două recursuri, casate hotărârile, iar în rejudecare, se dispune ca inculpatului, după executarea pedepsei principale, timp de 2 ani, să-i fie interzise drepturile prev.de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit. și c Cod penal (respectiv dreptul de a fi asociat sau administrator al societății comerciale).
Vor fi menținute restul dispozițiilor hotărârilor atacate.
Onorariul de avocat, în sumă de 100 lei, vizând apărarea din oficiu a recurentului inculpat, în recurs, până la prezentarea apărătorului ales, urmează a fi plătit din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul Avocați
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Craiova și de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 59/A din 21 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, precum și a sentinței penale nr. 888 din 25 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S.
Casează decizia, cât și sentința numai sub aspectul de nelegalitate vizând aplicarea pedepsei complementare, în sensul că, după executarea pedepsei principale, timp de 2 ani, inculpatului îi vor fi interzise drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b și lit.c Cod penal ( respectiv dreptul de a fi asociat sau administrator al unei societăți comerciale).
Menține restul dispozițiilor hotărârilor atacate.
Onorariul de avocat, în sumă de 100 lei, vizând apărarea din oficiu a inculpatului, în recurs, până la prezentarea apărătorului ales, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul d e Avocați
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 noiembrie 2009.
- - Pt.jud.- - G -
Pensionat
Președinte complet
Grefier,
Red.jud.GV
PS/16.12.2009
Președinte:Constantin MereanuJudecători:Constantin Mereanu, Ștefan Făurar, Gheorghe Vintilă
